Ce trebuie sa stiti despre polipii nazali si cum va pot afecta?

Polipii nazali sunt adesea asociati cu inflamatia cronica a cailor respiratorii si pot cauza diverse simptome neplacute. Acestia afecteaza pana la 40% din populatia generala. Oricine ii poate avea la un moment dat, cu toate ca in cazul sexului masculin exista o predispozitie mai mare pentru devoltarea lor. Cei mai multi oameni ii dezvolta la varsta de 30 – 40 de ani, riscul general crescand odata cu inaintarea in varsta. Copiii cu varste mai mici de 10 ani se confrunte rareori cu polipii nazali. Daca acest lucru se intampla, medicii vor verifica intotdeauna existenta semnelor de fibroza chistica. Polipoza nazala este un alt nume pentru polipii nazali.

Ce sunt, de fapt, polipii nazali

Polipii nazali sunt niste excrescente benigne si nedureroase care se pot forma la nivelul mucoasei nazale sau a sinusurilor. De obicei, se formeaza in zona in care sinusurile se deschid in cavitatea nazala. Acestia pot fi de culoare alba sau cenusie si au o textura gelatinoasa. Polipii nazali variaza in dimensiune, de la foarte mici, aproape invizibili, pana la formatiuni mai mari, iniatial in forma de lacrima, iar apoi, pe masura ce cresc, in forma de ciorchine de strugure. 

Spre deosebire de polipii care se formeaza in colon sau vezica urinare, polipii nazali sunt rareori cancerigeni.

Polipii nazali – cauze si factori de risc

Este stiut faptul ca inflamatia pe termen lung cauzeaza polipii nazali. Nu este clar insa de ce unii oameni dezvolta polipi din cauza inflamatiei, in timp ce altii nu. Este posibil sa existe si o componenta ereditara, dat fiind ca, de multe ori, polipii nazali apar in cazul persoanelor care au rude apropiate cu aceasta problema. De altfel, se crede ca factorii genetici pot juca un rol in dezvoltarea polipilor nazali. Cel mai probabil, anumite mutatii genetice influenteaza modul in care tesuturile nazale reactioneaza la inflamatie.

Nu intamplator, sinuzita cronica, caracterizata printr-o inflamatie a mucoasei nazale si a sinusurilor cu o durata de cel putin 3 luni, este considerata a fi cel mai frecvent motiv pentru care apar polipii nazali. La aceasta se adauga o serie de factori care pot contribui intr-o maniera substantiala la dezvoltarea acestora.

Principalii factori de risc

Printre factorii de risc cel mai frecvent citati in literatura de specialitate cand vine vorba de polipii nazali, regasim:

• rinita alergica (febra fanului);
• astmul;
• alergia la aspirina;
• infectiile sinusale;
• infectiile acute si cronice;
• hipersensibilitatea la anumite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• fibroza chistica;
• corp care obstructioneaza nasul.

Deoarece cauzalitatea nu este pe deplin cunoascuta si inteleasa, exista si situatii atipice. De exemplu, unii oamenii au facut polipi nazali inainte de a dezvolta asta sau sinuzita.

Cum se manifesta polipii nazali

Polipii nazali pot cauza o varietate de simptome, in functie de dimensiunea si locul in care se formeaza. Printre cele mai comune simptome se numara:

• congestia nazala persistenta (nasul infundat);
• rinoreea (secretii nazale abundente);
• pierderea sau diminuarea simtului olfactiv, dar si gustativ;
• dureri de cap si senzatie de presiune faciala;
• dificultati cand persoana respira pe nas;
• sforait;
• infectii frecvente ale sinusurilor.

In cazuri severe, polipii nazali pot obstructiona complet caile respiratorii, fortand persoana in cauza sa respire pe gura, afectand calitatea vietii si somnul. De asemenea, polipii nazali mariti pot bloca drenajul normal din sinusuri, ducand la acumularea si stagnarea mucusului, o conditie propice pentru aparitia infectiilor. Mai mult, daca dimensiunea lor creste foarte mult, polipii nazali pot chiar sa modifice conturul nasului.

Diagnosticarea polipilor nazali

Pentru a diagnostica polipii nazali, medicul va lua in calcul simptomatologia si va analiza instoricul medical (cu accent pe alergii, astm sau infectii ale sinusurilor), dupa care va efectua un examen fizic detaliat, care va include si o rinoscopie. Vorbim de o procedura medicala in care se folosete un instrument subtire, asemanator unui tub, cu o camera si o sursa de lumina, numit rinoscop. Cu ajutorul acestuia, medicul va examina interiorul nasului si sinusurilor. Pentru a putea determina dimensiunea si localizarea fiecarui polip, medicul ar mai putea recomanda unul dintre aceste teste imagistice:

• CT (tomografie computerizata);
• RMN (imagistica prin rezonanta magnetica).

De asemenea, ar putea solicita si efectuarea unor teste alergologice, pentru identificarea eventualelor alergii care contribuie la inflamatia cronica.

Cum se trateaza polipii nazali

Tratamentul polipilor nazali poate varia in functie de severitatea simptomelor, precum si de cauza inflamatiei subiacente. In prima instanta, pentru a reduce inflamatia si dimensiunea polipilor, se opteaza pentru tratamentul medicamentos, care poate include:

• spray-uri nazale cu corticosteroizi;
• corticosteroizi administrati pe cale orala sau injectabila;
• antihistaminice, pentru controlul alergiilor care contribuie la inflamatie;
• medicamente biologice, cum ar fi injectiile cu dupilumab (un anticorp monoclonal uman recombinant specializat).

De asemenea, in cazul existentei unor infectii bacteriene asociate, se vor prescrie antibiotice.

In cele din urma, daca tratamentele medicamentoase nu dau rezultate, medicul poate recomanda interventia chirurgicala pentru indepartarea polipilor. Procedura, cunoscuta sub numele de polipectomie, se realizeaza de obicei prin endoscopie nazala.

Se mai poate opta si pentru sinuplastie cu balon. Pe scurt, chirurgul introduce un balon mic prin nara si in cavitatea sinusurilor. Balonul va fi umflat incet pentru a debloca caile nazale. In unele cazuri, tot atunci se indeparteaza si polipii nazali. O alta varianta este si chirurgia endoscopica functionala a sinusurilor (FESS). Chirurgul utilizeaza instrumente mici pentru a indeparta polipii, tesutul bolnav, osul deteriorat si orice altceva care obstructioneaza caile nazale.

Prevenirea recidivelor

Din pacate, efectele tratamentului pot fi temporare, intrucat polipii nazali pot reaparea. Cercetarile sugereaza ca persoanele cu rinosinuzita alergica fungica au o rata de recurenta mai mare decat persoanele cu astm sau cu boala respiratorie exacerbata de aspirina (AERD). Cu toate acestea, in comparatie cu persoanele cu rinosinuzita cronica, cei cu AERD se pot confrunta cu polipi mai mari si cu mai multe recurente.

Alti factori care pot influenta riscul de recidiva includ varsta mai tanara sau markerii inflamatori, cum ar fi eozinofilele sau neutrofilele mai ridicate.

Pentru a preveni recidiva polipilor, dupa tratament, este important sa fie luate unele masuri pe termen lung, cum ar fi:

• utilizarea regulata a corticosteroizilor nazali;
• tinerea sub control a alergiilor folosind antihistaminice;
• monitorizarea periodica efectuata de un specialist ORL;
• evitarea factorilor declansatori cunoscuti (alergeni, fumul de tigara, poluarea).

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15250-nasal-polyps

https://www.webmd.com/allergies/nasal-polyps-symptoms-and-treatments

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nasal-polyps/symptoms-causes/syc-20351888

https://www.healthline.com/health/nasal-polyps