Ce este boala renala cronica. Stadiile BCR

Boala renala cronica, numita si insuficienta renala cronica, implica deteriorarea treptata a functiei rinichilor. In general, rinichii nu se deterioreaza simultan, boala de rinichi progresand lent, deseori pe parcursul mai multor ani. Daca boala este depistata insa la timp si se instaureaza tratamentul adecvat, medicamentele si modificarile stilului de viata pot ajuta la incetinirea sau stoparea progresiei bolii cronice de rinichi (BRC).

Boala renala cronica – generalitati

In mod normal, rinichii filtreaza reziduurile si excesul de fluide din sange, care sunt apoi excretate prin urina. De asemenea, acestia mentin un echilibru intre nivelul lichidelor si cel al mineralelor din sange, ajuta la gestionarea tensiunii arteriale, secreta o substanta chimica numita eritropoietina, folosita la crearea globulelor rosii, produc o forma activa a vitaminei D, necesara pentru sanatatea oaselor, dar si pentru alte functii ale corpului si, mai ales, filtreaza tot sangele din corp la fiecare 30 de minute.

Boala renala cronica este definita fie ca o deteriorare a rinichilor, fie ca o scadere a ratei de filtrare glomerulara (RFG), ce ajunge la un nivel mai mic de 60 ml/minut/1,73 m² in decurs de cel putin 3 luni.

In stadiile incipiente, pacientii prezinta putine semne sau simptome, motiv pentru care exista riscul ca acestia sa nu realizeze ca au o afectiune renala pana cand aceasta nu ajunge in stadii avansate. Boala renala cronica avansata poate pune viata in pericol deoarece provoca acumularea in organism a unui exces de lichide, electroliti si reziduuri periculoase.

Boala renala cronica este mai raspandita la populatia varstnica, aproape jumatate dintre pacientii cu BCR avand peste 70 de ani. Tratamentul vizeaza incetinirea progresiei leziunilor renale, de obicei prin tinerea sub control a cauzei care a declansat afectiunea. Chiar si asa, evolutia bolii poate fi uneori imposibil de oprit. Boala renala cronica poate evolua catre insuficienta renala in stadiu terminal, care este fatala in lipsa dializei sau a unui transplant de rinichi.

Boala renala cronica – stadii

Pentru ca medicii sa le poata oferi ingrijiri optime pacientilor cu boala renala cronica, afectiunea a fost clasificata in 5 stadii, fiecare dintre acestea presupunand investigatii si tratamente diferite.

Medicii determina stadiul bolii renale folosind ca reper rata de filtrare glomerulara (RFG), o formula matematica ce ia in calcul varsta, sexul si nivelul de creatinina din sangele pacientului. Creatinina, un produs rezidual care se formeaza dupa activitatea musculara, este un indicator important al functiei renale. Cand rinichii functioneaza in parametri normali, acestia elimina creatinina din sange. Pe masura ce functia rinichilor se deterioreaza, nivelurile sangvine ale creatininei cresc excesiv.

Stadiul 1 – RFG normal sau ridicat (GFR > 90 ml/min.)

Rinichii functioneaza bine, dar exista semnele unei usoare afectari a rinichilor.

Stadiul 2 – BRC usoara (RFG = 60-89 ml/min.)

Rinichii functioneaza binisor, dar pacientul cu boala renala cronica incepe sa prezinte deja mai multe semne de usoara deteriorare a rinichilor.

Stadiul 3A – BRC moderata (RFG = 45-59 ml/min.)

Rinichii nu functioneaza in parametri, prezentand leziuni usoare pana la moderate. In acest stadiu de boala renala cronica, s-ar putea ca pacientul sa observe unele simptome.

Stadiul 3B – BRC moderata (RFG = 30-44 ml/min.)

Rinichii prezinta leziuni moderate si nu functioneaza normal. Cu tratament adecvat, multi pacienti pot evita ca boala renala cronica sa evolueze spre stadiul 4.

Stadiul 4 – BRC severa (RFG = 15-29 ml/min)

Functia renala este foarte slaba. Rinichii sunt grav afectati si aproape de a inceta sa mai functioneze.

Stadiul 5 – Stadiul terminal (GFR <15 ml/min)

Rinichii sunt foarte aproape sa cedeze sau deja nu mai functioneaza. Odata ajuns in acest stadiu, este posibil ca pacientul cu boala renala cronica sa aiba nevoie de dializa sau chiar de un transplant de rinichi.

Boala renala cronica – factori de risc si cauze

Cand rinichii inceteaza brusc sa mai functioneze, medicii numesc fenomenul leziune renala acuta sau insuficienta renala acuta. Aceasta situatie survine in principal din cauza fluxului de sange insuficient catre rinichi, a unei leziuni directe la nivelul rinichilor sau din cauza urinei care stagneaza in rinichi. Aceste probleme apar in caz de:

• traumatism cauzat de un accident de masina;
• deshidratare;
• infectii severe, precum sepsisul si sindromul hemolitic uremic;
• anumite medicamente sau expunerea la toxine;
• complicatii aparute pe parcursul sarcinii, cum ar fi eclampsia sau preeclampsia;
• boli autoimune, cum ar fi lupus (nefrita lupica);
• boli glomerulare, precum glomerulonefrita, nefropatia IgA (IgAN) si nefropatia HIV;
• afectiuni ereditare, cum ar fi boala polichistica a rinichilor;
• alte cauze: cancer sau pietre la rinichi, prostata marita, infectii frecvente ale tractului urinar netratate si/sau de lunga durata, hidronefroza si anomalii congenitale ale rinichilor si tractului urinar.

Daca nu este tratata corespunzator, insuficienta renala acuta poate evolua spre boala renala cronica. Sunteti mai expusi acestui risc daca aveti:

• diabet;
• hipertensiune arteriala;
• boli de inima;
• istoric familial de boala renala;
• structura sau dimensiune anormala a rinichilor;
• varsta de peste 60 de ani;
• istoric indelungat de tratament cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Printre acestea se numara produsele care nu necesita prescriptie medicala (OTC) si unele analgezice eliberate pe baza de reteta.

Boala renala cronica – semne si simptome

Pe masura ce boala renala cronica evolueaza, pacientii pot observa urmatoarele simptome:

• urina cu aspect spumos;
• urinare mai frecventa sau mai rara decat de obicei;
• prurit (mancarime) si/sau piele uscata;
• senzatie de oboseala;
• greata;
• pierderea poftei de mancare;
• pierdere in greutate neintentionata.

In stadii mai avansate, pacientii cu boala renala cronica se pot confrunta si cu:

• tulburari de concentrare;
• amorteala sau umflare a bratelor, picioarelor, gleznelor sau picioarelor;
• dureri musculare sau crampe;
• dificultati respiratorii;
• varsaturi;
• probleme cu somnul;
• respiratie ce miroase a amoniac.

Boala renala cronica – diagnostic

Pe langa analiza istoricului medical si a simptomelor pacientului, pentru a verifica functia rinichilor, medicul va tine cont si de rezultatele analizelor de sange si urina.

Analizele de sange vor viza:

• rata de filtrare glomerulara (RFG) – arata cat de eficient reusesc rinichii sa filtreze sangele (valoare exprimata in mililitri). RFG determina stadiul la care a ajuns boala renala cronica.
• nivelul creatininei serice – arata in ce masura reusesc rinichii sa elimine toxinele din corp. Creatinina este un produs rezidual al metabolismului muscular, fiind in mod normal excretata prin urina. Un nivel ridicat al creatininei in sange arata ca rinichii nu tin pasul cu cantitatea de creatinina pe care trebuie s-o elimine din organism.

Analizele de urina vor avea in vedere prezenta proteinelor ​​(albumina) si eventual a sangelui.

Specialistul poate recomanda inclusiv investigatii imagistice, pentru a depista eventualele probleme privind dimensiunea si structura rinichilor. Acestea constau in ultrasunete, imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) si/sau tomografie computerizata (CT). In unele cazuri, se poate recomanda inclusiv o biopsie, daca se suspecteaza un cancer renala sau pentru a determina gradul de afectare a rinichilor.

Boala renala acuta – tratament

In functie de cauza care a dus la boala renala cronica, nefrologul (specialist in afectiuni renale) poate prescrie unul sau mai multe medicamente, cum ar fi:

• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanti ai receptorilor angiotensinei, pentru a reduce hipertensiunea cu care se confrunta unii pacienti cu boala renala cronica;
• lianti ai fosfatului, daca rinichii nu pot elimina excesul de fosfat;
• diuretice pentru eliminarea excesului hidric, fenomen frecvent intalnit in caz de boala renala cronica;
• medicamente pentru scaderea nivelului de colesterol;
• eritropoietina pentru a reface celulele rosii din sange, in cazul in care boala renala cronica a dus la anemie;
• vitamina D si calcitriol pentru a preveni pierderea densitatii osoase.

Daca boala renala cronica a ajuns in stadiu avansat, pacientul va trebui sa ia in considerare si alte optiuni, altminteri aceasta poate fi fatala. Optiunile pentru boala renala cronica in stadiu terminal includ dializa si transplantul de rinichi.

Dializa

Este o procedura prin care se folosesc dispozitive medicale pentru a elimina reziduurile din organism, cand rinichii nu mai pot indeplini aceasta functie. Exista 2 tipuri principale de dializa:

1. hemodializa – sangele pacientului cu boala renala cronica trece printr-un dispozitiv care elimina toxinele si excesul de apa si sare, apoi este reintrodus in corpul pacientului. Hemodializa dureaza 4 ore si trebuie efectuata de 3 ori pe saptamana.
2. dializa peritoneala – printr-un cateter, se introduce direct in abdomen o solutie de dializa. Aceasta absoarbe produsele reziduale si apoi este extrasa prin acelasi cateter. Se adauga apoi o solutie noua, pentru a continua detoxifierea. Procesul este de 2 tipuri:

1. dializa peritoneala ambulatorie continua – presupune schimbarea solutiei de dializa de 4 ori pe zi;
2. dializa peritoneala cu ciclu continuu – se foloseste un dispozitiv pentru a introduce, elimina si inlocui automat respectivul lichid in timpul noptii.

Transplantul de rinichi

In cazuri extreme, pacientii cu boala renala cronica pot avea nevoie de un transplant de rinichi, ceea ce presupune inlocuirea rinichiului bolnav cu unul sanatos, provenit de la un donator viu sau unul decedat. In medie, pacientii asteapta cam 3-5 ani pentru a primi rinichiul unui donator decedat. In general, transplantul se poate efectua mai rapid de la un donator viu, cum ar fi un membru al familiei, partener de viata sau prieten.

Boala renala acuta – posibile complicatii

Unele dintre complicatiile cu care se pot confrunta pacientii care sufera de boala renala cronica sunt:

• anemie;
• oase fragile;
• guta;
• acidoza metabolica (dezechilibru chimic in sange);
• hipertensiune;
• boli de inima si afectiuni ale vaselor de sange, inclusiv risc crescut de accident vascular cerebral sau atac de cord;
• leziuni ale nervilor;
• hiperkaliemie (nivel ridicat de potasiu, care afecteaza functiile inimii);
• hiperfosfatemie (nivel ridicat de fosfor);
• risc mare de infectie din cauza sistemului imunitar slabit;
• umflarea picioarelor, gleznelor si mainilor.

Boala renala acuta – preventie

Persoanele cu risc crescut pot face teste regulate, astfel incat boala renala cronica sa fie depistata la timp. Alte masuri prin care puteti preveni boala renala cronica presupun:

• sa va gestionati nivelul glicemiei daca aveti diabet;
• sa respectati instructiunile pentru administrarea analgezicelor fara prescriptie medicala, pentru a evita agravarea starii rinichilor;
• sa va tineti sub control nivelul tensiunii arteriale;
• sa consumati alimente care reduc nivelul colesterolului din sange si sa limitati aportul de proteine, sodiu (sare) si potasiu;
• sa evitati fumatul;
• sa faceti exercitii fizice in majoritatea zilelor saptamanii;
• sa va mentineti o greutate corporala sanatoasa.

Surse:

https://www.kidney.org/atoz/content/about-chronic-kidney-disease

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-kidney-disease/symptoms-causes/syc-20354521

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15096-chronic-kidney-disease

https://emedicine.medscape.com/article/238798-overview?form=fpf