Ce boli ascunde creatinkinaza marita?

Creatinfosfokinaza (CPK), cunoscuta si sub denumirea de creatinkinaza (CK), este enzima care catalizeaza reactii prin care se obtine fosfocreatina, un compus care furnizeaza energie celulelor si tesuturilor care necesita surplus energetic, cum ar fi creierul, muschii scheletici si inima. Mai multe afectiuni pot duce la creatinkinaza mare, dar pentru a identifica intocmai ce boli ascunde creatinkinaza marita, se are in vedere faptul ca exista izoforme specifice, ale caror concentratii cresc in functie de tesutul si celulele afectate. Asadar, cresteri ale fractiunilor izoenzimatice vor indica patologii diferite. Pentru a identifica ce boli ascunde creatinkinaza marita, se analizeaza:

• CK-MM (predominanta in muschii scheletici);
• CK-MB (predominanta in muschiul inimii);
• CK-BB (predominanta la nivel cerebral).

La o persoana sanatoasa nivelul total de creatinkinaza este dat aproape exclusiv de CK-MM, si de cele mai multe ori apare ca urmare a refacerii fiziologice a tesutului muscular dupa exercitiul fizic intens. Chiar daca nivelul CK indica de cele mai multe ori afectiuni si leziuni musculare, pentru a se afla ce boli ascunde creatinkinaza marita, dupa excluderea posibilelor afectiuni ale musculaturii scheletice, se are in vedere identificarea izoformelor crescute. De exemplu, forma CK-MB este un indicator specific al leziunilor musculare miocardice secundare unui infarct, si identificarea precoce a cresterii acestei izoforme este esentiala in instaurarea tratamentului.

Creatinkinaza - valori normale

Deoarece cresteri ale creatinkinazei sunt normale, ca urmare a procesului de refacere a tesutului muscular, au fost stabilite valori de referinta ale acesteia, dupa cum urmeaza:

• Persoane de sex feminin: <192 U/L;
• Persoane de sex masculin: <308 U/L.

Creatinkinaza mare poate sa apara si ca urmare a unor conditii cum ar fi antrenamentele intense, efortul fizic sustinut si travaliul, asadar nu pe fond patologic. Injectiile intramusculare, ca parte a anumitor tratamente, pot duce cresteri semnificative ale CK-MM, ca urmare a lezarii. Diferite tratamente medicamentoase sustinute pot duce, in timp, la creatinkinaza mare: statine, insulina,  colchicina, danazol, halperidol, ciclopropan, clorpromazina, amfotericina B, captopril si altele. In mod obisnuit, pentru a se afla ce boli ascunde creatinkinaza marita, persoana in cauza trebuie intrebata daca urmeaza un anumit tratament medicamentos sau face activitate fizica sustinuta.

In general, nou-nascutii au creatinkinaza mare, ca urmare a traumatismelor musculare ce au loc in timpul nasterii. CK seric la sugari scade, ajungand in limitele intervalului de referinta pentru adulti, la aproximativ 6-10 saptamani dupa nastere. CK-BB poate fi crescut la nou-nascuti, mai ales la nou-nascutii cu leziuni cerebrale sau cu greutate foarte mica la nastere. Prezenta formei CK-BB in sange, de obicei in concentratii scazute, poate fi o simpla constatare fiziologice, mai ales in primele zile de viata. Asadar, creatinkinaza mare la copii, mai ales in primele zile de la nastere, si in lipsa unor simptome evidente ale unei afectiuni, nu ar trebui sa ridice ingrijorare.

Creatinkinaza mare - posibile afectiuni asociate

Pentru a diagnostica diferential ce boli ascunde creatinkinaza marita, este necesara identificarea izoformei specifice care contribuie semnificativ la cresterea creatinkinazei totale. De exemplu, activitatea creatinkinazei este unul dintre cei mai vechi biomarkeri utilizati in diagnosticarea si monitorizarea infarctului miocardic acut. Activitatea CK incepe sa creasca in decurs de 12 ore de la debutul simptomelor de infarct, atinge maximul la 24-36 de ore si revine la normal in 48-72 de ore. Problema in a descoperi ce boli ascunde creatinkinaza marita este faptul ca, de fapt, cresterile totale nu sunt specifice, ci doar cresterile izoformelor sunt relevante in context clinic.

Creatinkinaza mare poate aparea in mai multe afectiuni, cum ar fi urmatoarele:

• Afectiuni ale musculaturii scheletice: rabdiomioliza, polimiozita, dermatomiozita, distrofii (distrofia musculara Duchenne, Becker), efortul fizic intens si prelungit, miozita virala;
• Insuficienta cardiaca congestiva;
• Aritmii;
• Miocardita;
• Embolia pulmonara;
• Sindromul mialgie-eozinofilie;
• Convulsiile sustinute;
• Ischemia acuta sau cronica;
• Sindromul Reye;
• Hemoragia subarahnoidiana;
• Interventia chirurgicala de bypass coronarian, defibrilarea electrica, transplantul cardiac;
• Miopatii endocrine (hipotiroidismul): aproximativ 60% dintre persoanele cu hipotiroidism au creatinkinaza mare de cel putin 5 ori fata de limita superioara (izoforma CK-MM);
• Insuficienta renala cronica (miopatie uremica);
• Arsuri severe, hipertermie;
• Miopatii induse prin tratamente medicamentoase (simvastatina, eritromicina, verapamil sau tamoxifen, caritromicina) si substante ilicite (cocaina);
• Contuzie cardiaca, cardiomiopatii, colagenoze care afecteaza (si) cordul;
• Tahicardie supraventriculara;
• Miopatie de efort (creatinkinaza mare dupa un efort fizic intens si sustinut);
• Vasculite, colagenoze;
• Boala McArdle;
• Consumul excesiv de alcool duce la creatinkinaza mare;
• Accident vascular cerebral;
• Hemoliza.

Nu este intocmai usor de identificat ce boli ascunde creatinkinaza marita, ca urmare a faptului ca activitatea enzimei poate creste intr-o gama variata de afectiuni. Inainte de toate, se vor avea in vedere eventualele afectiuni de natura musculara, dupa ce s-a exclus posibilitatea infarctului miocardic acut. Istoricul persoanei poate limita posibilitatile in ceea ce priveste ce boli ascunde creatinkinaza marita, avandu-se in vedere daca urmeaza tratament medicamentos si are un stil de viata activ, ceea ce ar duce la creatinkinaza mare ca urmare a factorilor de risc prezenti. Desi este un biomarker important in anumite afectiuni, poate fi dificil de tradus in context clinic.

Creatinkinaza mare - semnificatie clinica

In ceea ce priveste ce boli ascunde creatinkinaza marita, in cadrul medical actual, care a evoluat semnificativ, enzima prezinta importanta mai ales in diagnosticarea rabdomiolizei, decat a IMA (infarctului miocardic acut). Analiza este esentiala la persoanele cu anemie falciforma, mai ales ca parte a screening-ului nou-nascutului, iar pediatrul ar trebui sa le prezinte parintilor ca exista sanse crescute de rabdiomioliza, cu creatinkinaza mare, in urma exercitiilor fizice intense, mai ales la copiii cu anemie falciforma. Pe de alta parta, creatinkinaza mare este relevanta si pentru a identifica alte eventuale miopatii, dintre cele prezentate mai sus. Alte implicatii clinice sunt:

Diagnosticarea infarctului miocardic acut

Inainte de a se introduce analiza troponinelor cardiace, markerul biochimic de electie pentru a diagnostica infarctul miocardic acut era izoenzima CK-MB:

• Cresteri apar la 4-6 ore de la debutul simptomelor;
• Concentratia atinge maximul la 24-36 de ore;
• Revine la normal in 48-72 de ore.

Valoarea sa in diagnosticul precoce, dar si tarziu (peste 72 de ore), este asadar limitata. Totusi, cinetica sa ajuta la diagnosticarea posibilului reinfarct, daca nivelurile sale cresc dupa scaderea initiala.

Diagnosticarea altor patologii, in afara infarctului de miocard

Muschiul scheletic si moartea celulelor miocardice, de orice etiologie, vor duce la creatinkinaza mare:

• Etiologie cardiaca: miocardita, interventii chirurgicale, insuficienta cardiaca, aritmii etc.;
• Afectiuni ale musculaturii scheletice: rabdiomioliza, miozita, miopatii inflamatorii, precum si traumatisme, efort fizic intens, distrofie musculara;
• Alte cauze: anumite medicamente, sarcina, consumul de alcool, insuficienta renala, insa si hipotiroidismul, injectiile intramusculare.

Creatinkinaza mare se gaseste in toate tipurile de distrofie musculara. Spre exemplu, in distrofia Duchenne se gaseste creatinkinaza mare in copilarie, putand fi crescuta chiar inainte ca semnele de boala sa devina evidenta. Activitatea CK scade pe masura inaintarii in varsta, respectiv odata cu reducerea masei musculare functionale, ca urmare a progresiei bolii. In cadrul bolii de natura neurogenica, cum ar fi miastenia gravis, scleroza multipla, poliomielita si parkinsonismul, CK nu creste. Creatinkinaza mare are valoare de diagnostic scazuta, cel putin atat timp cat nu sunt identificate si izoformele care duc la cresteri ale activitatii enzimatice peste limitele superioare.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557591/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3263635/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546624/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK352/