Angina pultacee consta intr-o colectie de puroi in zona amigdalelor, in spatiul periamigdalian. Este esential sa o investigati cat mai curand posibil, deoarece aceasta reprezinta o urgenta otorinolaringologica comuna. Cea mai frecventa cauza a unei angine pultacee este infectia bacteriana a tesuturilor din jurul amigdalelor. Angina pultacee apare cel mai adesea la copiii mai mari, adolescenti si adulti tineri, astfel ca urmatoarele informatii referitoare la cauzele, factorii de risc, simptomele, diagnosticul, optiunile de tratament si complicatiile acestui tip de afectiune pot trezi interesul multora dintre noi.
Ce este angina pultacee?
Angina pultacee este una dintre formele clinice de manifestare si clasificare a infectiilor acute orofaringiene, caracterizata prin prezenta unor depozite albe de puroi (exudat pultaceu) la nivelul amigdalelor. Amigdalele sunt cele doua glande din spatele cavitatii bucale, de o parte si de alta a gatului, cu rol in oprirea patrunderii microbilor in organism.
Anticorpii formati la nivelul amigdalelor (parte din sistemul imunitar) protejeaza organismul de infectii, insa exista situatii in care acestea se pot inflama, pe suprafata lor putand fi observate puncte mici, alb-galbui, pline cu puroi. Aceasta afectiune poarta denumirea de angina pultacee.
Angina pultacee, o complicatie a amigdalitei, este cel mai adesea cauzata de: streptococul beta-hemolitic de grup A, infectia cu pneumococ, infectia cu stafilococ, virusul Epstein-Barr.
Infectiile dentare (cum ar fi gingivita si parodontita) pot duce la angina pultacee. Exista si alti factori de risc ce favorizeaza angina pultacee, precum mononucleoza infectioasa, amigdalita cronica, leucemia limfocitara cronica, fumatul si depunerea de calciu si pietre pe amigdale.
Diferentierea corecta a diferitelor forme de angina pultacee (angina pultacee virala si angina pultacee bacteriana) este foarte importanta in stabilirea unei terapii optime antimicrobiene atat in cazul copiilor, cat si al adultilor.
Simptome angina pultacee
-
Primul simptom in angina pultacee este, de obicei, o durere in gat. Poate urma o perioada de 2-5 zile fara febra sau alte simptome, pe masura ce abcesul se dezvolta.
-
Gura si gatul pot prezenta o zona inflamata - de obicei, pe o parte.
-
Uvula (omusorul valului palatin - bucata de tesut din mijlocul valului palatin, in partea din spate a gatului) poate fi impinsa de inflamatie departe de partea inflamata a gurii
-
Ganglionii limfatici de pe gat pot fi mariti si sensibili.
Alte semne si simptome pot fi observate:
-
Inghitire dureroasa;
-
Febra si frisoane;
-
Contractie spastica a muschilor mandibulei care ȋmpiedica deschiderea gurii (trismus) si a muschilor gatului (torticolis);
-
Durere de ureche pe aceeasi parte cu abcesul;
-
Voce ragusita;
-
Rigiditatea gatului;
-
Dificultate la inghitirea salivei.
Angina pultacee este contagioasa, raspandindu-se prin stranut, tuse si folosirea la comun a tacamurilor.
Diagnosticul de angina pultacee
Angina pultacee este, de obicei, diagnosticata pe baza anamnezei si a unui examen fizic ce vizeaza cavitatea bucala si gatul, prin folosirea unei lumini, eventual, a unui depresor pentru limba. Medicul poate, de asemenea, palpa usor zona, pentru a constata prezenta puroiului.
Testele de laborator si razele X nu sunt utilizate prea des. Uneori, se va efectua o radiografie, o scanare CT sau o ecografie, pentru a se verifica existenta unor afectiuni ale cailor respiratorii superioare. Aceste conditii pot include urmatoarele:
Epiglotita, o inflamatie a epiglotitei (clapa de tesut de sub limba, in partea din spate a gatului, care impiedica intrarea alimentelor in trahee)
Abcesul retrofaringian, o colectie de puroi formata in profunzimea tesutului faringian, posterior (ca un abces peritonsilar, dar intr-o locatie diferita)
Celulita peritonsilara, o infectie a tesutului moale in sine (un abces peritonsilar se formeaza sub suprafata tesutului).
Medicul dumneavoastra va poate testa pentru mononucleoza, un virus. Unii experti sugereaza ca acesta este asociat cu pana la 20% din abcesele peritonsilare.
De asemenea, medicul dumneavoastra poate preleva o secretie/puroi din gat/abces pentru a o trimite la laboratorul de analize, in scopul identificarii tipului de bacterii.
Optiuni tratament
Daca diagnosticul se dovedeste a fi angina pultacee, preocuparea principala a medicului se va axa asupra respiratiei si cailor respiratorii. Daca viata pacientului este pusa in pericol, deoarece gatul este blocat, primul pas ar putea consta in introducerea unui ac in buzunarul de puroi si drenarea corespunzatoare a lichidului, pentru o respiratie confortabila.
Daca viata pacientului nu este pusa in pericol imediat, medicul va face toate eforturile pentru a mentine procedura cat mai putin dureroasa. Astfel, se administreaza un anestezic local prin injectare in piele, peste abces, si, daca este necesar, medicamente pentru durere si sedare, intravenos. Medicul se va folosi de aspiratie pentru a se evita inghitirea puroiului si a sangelui de catre pacient.
In cele mai multe cazuri, angina pultacee poate fi vindecata prin tratament. Exista, insa, posibilitatea ca infectia sa revina pe viitor.
Optiuni de tratament in angina pultacee:
-
Tratament chirurgical, prin incizie si drenaj, sub anestezie locala sau generala in cazul copiilor
-
Tonsilectomie (excizia chirurgicala a amigdalelor) la 4-6 pana la 12 saptamani dupa vindecare; recomandata inclusiv atunci cand pacientul nu poate tolera drenajul sau are un istoric de amigdalita repetata
-
Tratament farmacologic, reprezentat de antibioticoterapie (antibiotice), administrat intravenos sau pe cale orala, asociat cu antipiretice si analgezice.
Complicatii
Complicatiile in angina pultacee pot include:
-
Obstructionarea cailor respiratorii;
-
Endocardita (rara);
-
Lichid in jurul plamanilor (efuziune pleurala);
-
Inflamatia in jurul inimii (pericardita);
-
Pneumonie;
-
Raspandirea infectiei la gat, cavitatea bucala si la piept;
-
Ruptura abcesului cu puroi;
-
Sepsis (infectie in sange).
Contactati imediat medicul daca ati avut amigdalita si dezvoltati simptome de angina pultacee:
-
Probleme de respiratie;
-
Probleme la inghitire;
-
Durere in piept;
-
Febra persistenta;
-
Simptome care se inrautatesc.
Angina pultacee poate fi grava, mai ales daca ajunge sa blocheze gatul. Acest lucru poate face dificila vorbirea, inghitirea sau respiratia. Lasata netratata, infectia se poate raspandi chiar si in cavitatea bucala, gat, piept sau plamani.
Complicatiile majore ale unei angine pultacee pot include:
-
Blocarea cailor respiratorii;
-
Sangerare de la eroziunea abcesului intr-un vas de sange;
-
Deshidratare din cauza dificultatii de inghitire;
-
Infectie in tesuturile din capul pieptului, sub stern;
-
Pneumonie;
-
Meningita;
-
Sepsis (infectie in sange).
Preventia se realizeaza prin tratament corespunzator al anginei, infectiilor dentare, celulitei periamigdaliene. La pacientii cu o stare de sanatate buna, prognosticul este unul bun, mai ales daca tratamentul este aplicat la scurt timp dupa debutul simptomelor. Cu toate acestea, prognosticul se poate transforma din bun in rezervat daca vorbim de coexistenta unor boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, bolile imunosupresive, neoplaziile.
Prevenirea anginei pultacee:
Nu exista o metoda mai sigura pentru prevenirea anginei pultacee decat limitarea riscurilor: nu fumati, mentineti o buna igiena dentara si tratati prompt infectiile orale.
Daca dezvoltati o angina pultacee, este posibil sa preveniti celulita peritonsilara prin administrarea unui antibiotic. Cu toate acestea, trebuie sa fiti atent monitorizati pentru formarea abceselor si poate fi chiar internati.
Daca prezentati un risc mai mare de a dezvolta un abces (de exemplu, daca aveti amigdalita in mod frecvent), discutati cu medicul dumneavoastra daca ar trebui sa vi se inlature amigdalele pe cale chirurgicala.
Ca si in cazul oricarei prescriptii medicale, este foarte important sa urmati administrarea completa a antibioticului, chiar daca va simtiti mai bine dupa cateva zile.
Surse:
https://www.webmd.com/oral-health/guide/peritonsillar-abcess
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22817-peritonsillar-abscess-quinsy
https://emedicine.medscape.com/article/194863-overview