Ambliopie (ochi lenes) – cauze si optiuni de tratament

Afectiunea numita ambliopie (ochi lenes, in limbaj trivial) descrie o tulburare in dezvoltarea si fundamentarea simtului vederii. Aceasta tulburare se datoreaza esecului dezvoltarii corticale a vederii si poate aparea la un singur ochi sau la ambii, din cauza patologiei oculare aparute inca de la inceputul vietii.

In lipsa tratamentului, persoanele cu ambliopie risca sa isi piarda tot mai mult vederea la nivelul ochiului afectat. In randul adultilor tineri si vederii, diagnosticul de ochi lenes este cea mai frecventa cauza a scaderii acuitatii vizuale unilaterale, si frecvent apare inca din primii ani de viata, ca urmare a tulburarilor de transmitere a imaginii la nivel cortical.

Este important de retinut faptul ca anumite simturi se rafineaza si fundamenteaza din primii ani de viata. Capacitatea vizuala ca adulti este definita de modul in care functia vizuala s-a format de-a lungul copilariei. Prin urmare, din cauza performantei slabe a unuia dintre ochi (in caz de ambliopie), imaginile transmise la nivelul cortexului vizual sunt incetosate si neclare. Cortexul vizual are capacitatea de a se adapta, ignorand in cele din urma imaginile deficitare. Progresiv, incepe sa primeasca semnale clare si imagini doar de la nivelul ochiului sanatos, insemnand ca persoanele cu ambliopie netratata risca sa isi piarda permanent vederea ochiului afectat.

Ambliopie (ochi lenes) – generalitati

In diferite forme, diagnosticul de ambliopie este prezent la aproximativ 3% din populatia lumii, cu un risc de 1,2% de pierdere permanenta a vederii. Exista mai multe forme de ambliopie, iar diferentierea se face pe baza nivelului de afectare oculara si pe baza manifestarilor:

• Ambliopie ametropica;
• Ambliopie anizometropa;
• Ambliopie strabismica.

Diagnosticul de ambliopie mixta si strabismica se pune de obicei la o varsta mai frageda. Pe de alta parte, prevalenta ambliopiei pare sa fie egala intre ochiul drept si stang, fara diferente intre persoanele de sex masculin sau feminin.

Ca urmare a deficitului vizual unilateral in timpul dezvoltarii simtului vazului, exista o evidenta competitie intre retelele neuronale ale celor doi ochi in ceea ce priveste stimularea corticala din regiunea implicata in acest simt. Diferite aspecte ale selectivitatii neuronale, cum sunt invatarea si consolidarea, plasticitatea sinaptica si dependenta de stimulare se crede ca sunt implicate in etiologia bolii numita ambliopie. Varsta de debut si lipsa tratamentului precoce determina atat gravitatea afectiunii, cat si riscul crescut de complicatii asociate. Cu cat debutul apare devreme, cu atat ambliopia este mai greu de corectat.

Farmacistii Catena recomanda VizualMax de la Naturalis, un supliment alimentar cu o formula complexa care ajuta la mentinerea normala a vederii. VizualMax contine acizi grasi Omega-3, vitaminele A, B2, C si E si un complex de minerale care contribuie la mentinerea sanatatii ochilor si la imbunatatirea vederii.

Naturalis VizualMax, 30 capsule moi

Vezi detalii

Ambliopie – cauze si factori de risc

Exista trei cauze principale care pot duce la ambliopie, in diferite forme:

• Ambliopie de privare vizuala: se datoreaza oricarei patologii care inhiba calea vizuala (cum ar fi cataracta, opacizarea corneei, lezarea retinei sau o patologie a nervului optic). Mai are potentialul de a aparea ca urmare a absentei stimulilor vizuali in copilarie (acoperirea unui ochi, trairea in intuneric). Privarea vizuala provoaca cea mai severa forma de ochi lenes.
• Ambliopie de strabism: strabismul descrie situatia in care ochii nu sunt aliniati. Creierul va preveni diplopia (vederea dubla) prin suprimarea aportului vizual dintr-un ochi, ceea ce va duce la afectarea dezvoltarii vizuale in acel ochi si, in timp, la ochi lenes.
• Ambliopie refractiva: se datoreaza diferentelor refractive intre cei doi ochi (un aport vizual neclar datorat hipermetropiei, miopiei sau astigmatismului). In general, la nivelul ochiului cu hipermetropie sau astigmatism exista un risc mai mare de a aparea ambliopie, decat daca acesta ar suferi de miopie.

Diagnosticul de ochi lenes este asociat cu un aport vizual deficitar, care ar putea avea etiologie multilaterala. Principalii factori de risc care predispun un copil la ambliopie sunt:

• Erori de refractie ale ochilor (miopie, hipermetropie, astigmatism);
• Obstructia axei vizuale si lipsa stimularii vizuale (ptoza si cataracta congenitale);
• Istoricul familial pozitiv de ochi lenes;
• Nerespectarea indicatiilor medicului oftalmolog in ceea ce priveste tratamentul necesar, in prezenta unui diagnostic cu evolutie progresiva, si lipsa controalelor periodice;
• Traumatisme oculare;
• Interventii chirurgicale oculare.

Perioada necesara pentru dezvoltarea optima a vazului este reprezentata de primii 7 ani de viata. Primele luni, indeosebi, sunt critice. Cu cat se incepe mai tarziu tratamentul pentru ochi lenes, cu atat este mai dificila inversarea efectelor. Acest lucru se datoreaza faptului ca in timp au loc modificari anatomice permanente ale cailor vizuale (ca urmare a privarii vizuale, de exemplu), ceea ce va duce la pierderea completa a simtului vederii la nivelul ochiului afectat.

Ambliopie – simptome si manifestari

De cele mai multe ori, diagnosticul de ochi lenes se pune inca din copilarie. Totusi, o problema este reprezentata de faptul ca in primii ani de viata un copil ar putea sa nu isi dea seama ca, de fapt, sufera de o afectiune oculara care nu ii permite sa vada asa cum ar trebui. La copii, poate fi destul de greu de observat acest lucru, dar se poate ridica suspiciunea in cazul in care acesta:

• Nu isi coordoneaza si misca ochii simultan in aceeasi directie;
• Are dificultati in a se orienta in spatiu si in a aprecia distanta reala fata de anumite obiecte;
• Are tendinta de a-si tine capul intr-o parte si de a privi cu un singur ochi;
• Cand fixeaza cu privirea un anumit punct, ochii sai par a privi in directii usor diferite;
• Are probleme cu vederea stereoscopica (nu percepe corect imagini tridimensionale);
• Are probleme cu cititul si scrisul.

De asemenea, copilul are reactii instante in momentul in care ochiul sanatos ii este acoperit, si astfel se ridica suspiciunea ca celalalt ochi este afectat. In cazul adultilor, diagnosticul este mult mai rar, dar manifestarile sunt aceleasi, insa mult mai usor de observat.

Diagnosticul de ambliopie

Diagnosticul de ambliopie se pune pe baza anamnezei si a investigatiilor imagistice, cu examen oftalmologic complet. Examenul oftalmologic implica testarea acuitatii vizuale, dar si testarea stereoacuitatii (un ochi lenes are stereopsie afectata sau absenta). Toti pacientii cu suspiciunea de ambliopie ar trebui sa fie evaluati prin examinarea fundului de ochi. Alte teste care ar trebui luate in considerare includ testarea formala a campului vizual, tomografia in coerenta optica si fotografierea fundului de ochi sau o electroretinograma. Diagnosticul de ambliopie este clinic, dar testarea suplimentara trebuie facuta pentru a evalua alte patologii oculare care ar putea duce la scaderea acuitatii vizuale, pentru un diagnostic diferential.

Ambliopie (ochi lenes) – metode de tratament

Tratamentul pentru ochi lenes depinde de cauza de baza. De exemplu:

• Ambliopia de privare vizuala: presupune indepartarea patologiei obstructive (interventia de natura chirurgicala pentru cataracta, retina detasata, chirurgia corneei sau a altor afectiuni);
• Ambliopia refractiva si strabismica: utilizarea de ochelari cu lentile corectoare, adaptate in functie de gradul afectarii.

Pentru a se stimula dezvoltarea simtului corect al vazului la nivelul ochiului afectat, se practica asa-numita penalizare vizuala a ochiului non-ambliopic. Ochiul sanatos va fi acoperit folosind un filtru special pentru lentila sau un petic pentru ochi, ceea va forta ochiul ambliopic si astfel va duce la stimularea vizuala optima. Si tratamentul farmacologic este o optiune, utilizandu-se medicamente cicloplegice (picaturi cu atropina) care inhiba acomodarea ochiului sanatos. Mai exista si exercitii fizice speciale pentru stimularea ochiului, insa eficienta lor nu este dovedita.

Ambliopie (ochi lenes) – complicatii si riscuri

Principala complicatie a ambliopiei o reprezinta scaderea progresiva si ireversibila a vederii. Acest lucru implica anomalii vizuale functionale: o scadere majora a acuitatii vizuale, sensibilitate oculara, distorsiuni spatiale, incapacitatea de a diferentia forme si contururi. Performanta scolara poate fi afectata la copiii cu ochi lenes: acestia citesc mai greu si au in general scoruri mai mici la testele de concentrare si rapiditate. O alta complicatie poate fi agravarea strabismului, in cazuri specifice, din cauza fuziunii binoculare afectate. Boala este considerata relativ netratabila daca diagnosticul se pune la varsta de 7-8 ani.

Ambliopie (ochi lenes) – sfaturi pentru preventie

Principala metoda de preventie a ambliopiei o reprezinta instaurarea precoce a tratamentului in cazul afectiunilor care pot evolua intr-o astfel de boala (cataracta, ptoza palpebrala). Copiii care prezinta anomalii refractive ar trebui sa poarte ochelari cu lentile speciale, cu consult periodic la medicul oftalmolog. De asemenea, se recomanda corectarea comportamentelor nesanatoase ale copilului, cum ar fi statul prea aproape in fata televizorului si privitul din pozitii nenaturale, cum ar fi cu ochii dati peste cap.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2907781/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430890/
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/164512
4. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10707-amblyopia-lazy-eye
5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lazy-eye/diagnosis-treatment/drc-20352396
6. https://www.aao.org/eye-health/diseases/amblyopia-lazy-eye
7. https://www.healthdirect.gov.au/amblyopia-lazy-eye
8. https://www.webmd.com/eye-health/amblyopia-child-eyes