Adrenalina – ce este si ce rol are in organism

Adrenalina este asociata de cele mai multe ori cu acea crestere brusca a nivelului de energie, care apare in anumite situatii-limita pentru a ajuta organismul sa evite un eventual pericol. In spatele acestui efect exista numeroase mecanisme pe care adrenalina le declanseaza la nivelul tuturor sistemelor vitale, care primesc astfel un impuls materializat prin acea senzatie unica pe care o simtim in anumite momente.

Daca va intrebati care este scopul acelor stari induse de adrenalina, va recomandam sa parcurgeti pana la final acest articol, in care veti gasi explicatiile de care aveti nevoie si multe alte detalii legate de acest subiect.

Ce este adrenalina

Adrenalina este un hormon secretat de glandele suprarenale in anumite conditii, cu scopul de a ajuta organismul sa faca fata unor situatii percepute ca un potential pericol. Cand diferitii receptori de la nivelul corpului percep acest pericol potential, transmit semnale catre sistemul nervos care ajung in creier, iar acesta transmite la randul sau semnale catre glandele suprarenale prin intermediul sistemului nervos simpatic. Imediat ce primesc aceste semnale, glandele situate deasupra rinichilor secreta adrenalina pe care o elibereaza in sange, fiind apoi purtata catre zonele importante din corp, unde simuleaza si amplifica efectele sistemului nervos simpatic, ce controleaza functiile organelor in situatii de risc.

Tonico Forte este un supliment alimentar fara zahar, cu indulcitor, avand in compozitie 4 aminoacizi (arginina, fosfoserina, glutamina, asparagina) si vitamina B12. Contribuie la metabolismul energetic normal, la formarea normala a globulelor rosii, la metabolismul normal al homocisteinei, la functionarea normala a sistemelor nervos si imunitar, la procesul de diviziunea celulara, la mentinerea sanatatii psihice, la reducerea oboselii si extenuarii

Tonico Forte, 10 ml, 10 flacoane, Benesio

Vezi detalii

Ce roluri are adrenalina in organism?

Prin prisma modului sau de actiune, adrenalina este clasificata ca fiind un hormon simpatomimetic. Sistemul nervos simpatic este o parte a sistemului nervos vegetativ, responsabila cu reactiile denumite generic „lupta sau fugi”, care se declanseaza in fata unei situatii de risc. Aceste reactii sunt intermediate de adrenalina, care in prima faza are rolul de mesager chimic, transmitand semnale catre sistemul nervos simpatic, iar odata ajunsa la destinatie amplifica si simuleaza efectele acestuia.

Adrenalina stimuleaza astfel functiile principalelor sisteme vitale din organism, dupa cum urmeaza:

• sistemul cardiovascular – creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala, dilatand totodata vasele de sange pentru o mai buna oxigenare a organelor si tesuturilor;
• sistemul respirator – dilata caile respiratorii pentru a permite patrunderea unei cantitati mai mari de oxigen, care ajunge in sange si apoi la organe si tesuturi;
• sistemul nervos – creste capacitatea de concentrare, atentia si capacitatea de a lua decizii rapide;
• sistemul muscular – imbunatateste contractiile musculare si amplifica temporar forta muschilor;
• sistemul digestiv – stimuleaza eliberarea unei cantitati mai mari de glucoza in sange, pentru a fi absorbita in celule si a produce mai multa energie.

Asadar, adrenalina pregateste organismul pentru situatiile in care acesta trebuie sa lupte in fata unui pericol inevitabil sau sa bata in retragere pentru a evita riscul unui astfel de pericol.

Ce se poate intampla in cazul unui nivel prea mic de adrenalina in corp?

In mod normal, glandele suprarenale secreta o cantitate suficienta de adrenalina pentru a putea face fata situatiilor enumerate mai sus, insa exista si cazuri in care nivelul acestui hormon este mai redus decat ar trebui. Se intampla atunci cand functionarea glandelor suprarenale este afectata de anumite boli, dar si ca urmare a administrarii unor tratamente. De asemenea, stresul cronic este o alta cauza frecventa ce determina un nivel scazut de adrenalina, prin faptul ca glandele suprarenale sunt suprasolicitate, ceea ce duce la reducerea treptata a capacitatii de a produce acest hormon.

In functie de cauzele determinante, simptomele in cazul persoanelor cu un nivel scazut de adrenalina se pot manifesta prin oboseala cronica, scaderea tensiunii arteriale, pierdere inexplicabila in greutate, nivel scazut al glicemiei, tulburari de somn, dureri articulare sau musculare.

Alte efecte pe care le poate avea un nivel scazut de adrenalina pot fi:

• scaderea capacitatii de a face fata stresului, care favorizeaza aparitia anxietatii si a depresiei;
• reducerea rezistentei la efort, avand in vedere ca adrenalina genereaza energia necesara pentru a face fata solicitarii fizice;
• recuperarea dificila dupa activitatile intense, intrucat o cantitate insuficienta de adrenalina amplifica si prelungeste oboseala musculara;
• sensibilitate la frig, pentru ca adrenalina este implicata si in reglarea temperaturii corpului, iar un nivel scazut al acestui hormon nu mai produce energia necesara pentru a genera caldura;
• infectii frecvente, care apar ca urmare a faptului ca nivelul scazut de adrenalina afecteaza si capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu agentii patogeni.

Ce se poate intampla in cazul unui nivel prea mare de adrenalina in corp?

Aceleasi cauze enumerate mai devreme pot duce si la o secretie excesiva de adrenalina, ceea ce atrage o serie de alte consecinte negative, precum:

• stari de agitatie si nervozitate;
• tremor la nivelul membrelor si uneori al intregului corp;
• palpitatii;
• transpiratie excesiva;
• respiratie rapida si superficiala;
• dureri de cap;
• tulburari digestive;
• slabiciune musculara.

Pe termen lung, excesul de adrenalina poate provoca insomnii, dificultati de concentrare, anxietate si depresie, infectii frecvente cauzate de slabiri ale sistemului imunitar.

Cum poate fi influentat nivelul de adrenalina?

Nivelul adrenalinei poate fi controlat cu ajutorul unor activitati care, dupa caz, pot reduce sau stimula secretia acestui hormon.

Astfel, daca aveti un nivel crescut al adrenalinei, va recomandam sa incercati sa dormiti mai mult, respectand totodata un program fix de somn. De asemenea, evitati consumul de alcool, cafea si alte bauturi care contin cofeina. In schimb, puteti bea ceai de tei sau musetel, care are efect relaxant. Un nivel crescut de adrenalina este adesea generat de stres, asa ca activitatile relaxante, exercitiile de respiratie, meditatia, aromaterapia sau tehnicile yoga va pot fi de ajutor.

Pentru cresterea nivelului de adrenalina, va recomandam exercitii de forta sau activitati fizice intense, practicarea unor sporturi sau activitati extreme, calatorii in locuri pe care nu le-ati mai vizitat. In acelasi timp, filmele de actiune, muzica ritmata sau sonoritatile mai dure va pot creste nivelul de adrenalina, la fel si cafeaua, ceaiul negru sau alimentele picante consumate in cantitati moderate.

Adrenalina ca medicatie

Adrenalina poate fi administrata si ca medicament, insa doar in situatii de urgenta, cand viata pacientului este pusa in pericol. Ne referim in special la cazurile de stop cardiac, la socul anafilactic generat de reactii alergice, la crizele severe de astm si la cazurile de hipotensiune arteriala cu valori foarte scazute.

Pacientii cu alergii severe poarta adesea asupra lor un dispozitiv special, cu ajutorul caror isi pot administra singuri o doza de adrenalina sau le poate fi administrata de o alta persoana, in cazul in care sufera un soc anafilactic. De asemenea, pentru astmaticii cu forme grave ale bolii exista inhalatoare cu adrenalina, pentru a fi folosite in crizele severe, iar hormonul mai este disponibil si sub forma de solutie injectabila, administrata intravenos sau intramuscular.