Vitamina A: beneficii, surse si simptome de carenta

Vitaminele sunt micronutrienti absolut necesari pentru functionarea corecta a organismului si, cu toate acestea, putini dintre oameni stiu concret ce rol au vitaminele, care sunt riscurile unei nutritii dezechilibrate si, la polul opus, ce se poate intampla daca exagereaza cu administrarea de suplimente alimentare. Pana in prezent au fost identificati treisprezece astfel de compusi organici indispensabili vietii, disponibili in cantitati mici in alimente naturale sau sub forma de preparate sintetice, care pot fi recomandate in anumite cazuri pentru completarea necesarului de vitamine.

Vitaminele se clasifica in doua grupe:

• solubile in grasime, care pot fi pastrate ca rezerva in organism, dar care sunt toxice cand sunt luate in exces (A, D, E si K)
• solubile in apa, care nu sunt stocate in organism si trebuie inlocuite zilnic (vitaminele B si vitamina C)

Informatii generale despre vitamina A

Desi vitamina A este considerata de regula un nutrient singular, ea este, de fapt, un grup de compusi solubili in grasimi (liposolubili), cum ar fi retinolul, retinina si esterii retinilici.

Doua forme de vitamina A se gasesc in alimente. Vitamina A preformata - retinol si esteri retinilici - se gaseste exclusiv in produsele de origine animala, cum ar fi lactatele, ficatul si pestele, in timp ce carotenoidele de provitamina A se gasesc in abundenta in alimentele vegetale, cum ar fi fructele, legumele si uleiurile.

Pentru a utiliza ambele forme de vitamina A, corpul trebuie sa le transforme in acid retinoic si retinal, formele active ale vitaminei.

Deoarece vitamina A este solubila in grasimi, ea este stocata in tesutul corpului, fiind utilizata ulterior.

Cea mai mare cantitate de vitamina A din organism este pastrata in ficat sub forma de esteri retinilici.

Ce este vitamina A si ce beneficii are?

Prezenta in lapte a unei substante indispensabile vietii a fost studiata treptat de oamenii de stiinta, intr-un proces complex care s-a desfasurat pe parcursul a aproximativ 130 de ani. In anul 1920, savantii au inceput sa se refere la ea cu denumirea de vitamina A, iar in Al Doilea Razboi Mondial a jucat rolul unei diversiuni menite sa ascunda o noua inventie. Omenirea a aflat atunci ca succesul misiunilor aeriene nocturne nu se datora vreunui nou radar, ci faptului ca pilotii britanici mancau multi morcovi bogati in vitamina A.

Zvonul, desi fals, se baza pe faptul ca vitamina A mareste acuitatea vizuala pe timp de noapte, datorita unuia dintre compusii acesteia, numit retinal. De asemenea, imbunatateste vederea si ajuta la mentinerea sanatatii ochilor, asa ca nu-i de mirare ca vitamina A este unul dintre cei mai bine “vazuti” micronutrienti.

In plus, vitamina A poate grabi vindecarea, poate apara organismul de infectiile respiratorii, contribuie la functionarea optima a sistemului imunitar, ajuta la estomparea petelor pigmentare si a acneei, mentine sanatatea oaselor, a pielii, a parului, a dintilor si a gingiilor.

Doze recomandate de vitamina A

Aportul recomandat de vitamina A variaza in functie de varsta. De asemenea, femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de o cantitate mai mare de vitamina A.

Aceasta vitamina este disponibila in mai multe forme, iar continutul de vitamina A din alimente este adesea masurat ca echivalenti ai activitatii retinolului (RAE - Retinol Activity Equivalent).

Un echivalent al activitatii retinolului este egal cu:

• 1 microgram (mcg) de retinol
• 12 mcg de beta-caroten din alimente
• 2 mcg de beta-caroten din suplimente
• 3,33 unitati internationale de vitamina A

Dozele zilnice recomandate de vitamina A difera in functie de varsta si sunt urmatoarele:

• bebelusi pana la varsta de sase luni: 400 mcg
• 7-12 luni: 500 mcg
• 1-3 ani: 300 mcg
• 4-8 ani: 400 mcg
• 9-13 ani: 600 mcg
• 14+ ani: 900 mcg pentru barbati si 700 mcg pentru femei

In timpul sarcinii, necesarul este de 770 mcg pe zi, iar in timpul alaptarii este de 1.300 mcg pe zi.

Surse alimentare de vitamina A

Inainte de a enumera sursele naturale de vitamina A, trebuie mentionate cateva aspecte care pot interveni in absorbtia eficienta a acesteia. Astfel, expunerea la oxidanti, precum fumul de tigara, poate afecta absorbtia vitaminei A, la fel si uzul cronic de alcool sau un nivel prea scazut de zinc in organism. Lumina si caldura nu o afecteaza, deci disponibilitatea vitaminei A ramane relativ constanta in cazul produselor alimentare gatite sau depozitate perioade mai lungi de timp.

Cele mai bune surse naturale vegetale de vitamina A sunt legumele de culoare verde inchis sau galbena. Printre alimentele pe care e recomandat sa le includeti intr-o dieta sanatoasa se regasesc urmatoarele: morcovi, spanac, patrunjel proaspat, frunze si inflorescente de broccoli, dovleac, castraveti cu coaja, cartofi dulci, ardei gras rosu, mazare, rosii, pepene galben, caise, mango, papaya, prune, portocale.

Printre sursele naturale animale de vitamina A se numara laptele de vaca, ouale, untul, branza cheddar, si se regaseste in cantitati mari in ficatul de vita si vitel. O alta sursa excelenta de vitamina A este uleiul de ficat de cod.

Este important de mentionat ca, daca in dieta saptamanala se regasesc deseori (in cantitati apreciabile) cel putin o parte dintre alimentele enumerate mai sus, e putin probabil sa fie nevoie de suplimente cu vitamina A.

Cu toate acestea, deoarece unii oameni au un ritm de viata care cu greu le mai permite sa-si asigure tot necesarul de vitamine si minerale din alimente, e normal ca acestia sa apeleze si la suplimente. Dar trebuie sa tina cont ca, totusi, fara o alimentatie corespunzatoare, acestea nu vor fi asimilate eficient de organism, iar administrarea exagerata a acestora in speranta unor efecte mai rapide poate duce la suprasolicitarea ficatului.

Deficitul de vitamina A – efecte, semne si simptome

Efectele unui aport scazut de vitamina A sunt constatate mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde accesul la laptele de vaca si la alimentele naturale bogate in beta-caroten (carotenoidul pe care organismul il transforma cel mai rapid in vitamina A) este limitat.

De asemenea, pentru ca vitamina A este solubila in grasimi, unii oameni se pot confrunta cu un deficit al acesteia si daca exclud grasimile din dieta sau daca au anumite afectiuni care scad capacitatea organismului de a absorbi grasimile.

Iata cateva dintre simptomele carentei de vitamina A in organism:

• afectiuni dermatologice
• sensibilitate crescuta la infectii respiratorii
• cecitate nocturna
• ochi uscati, rosii, iritati sau obositi
• pierderea poftei de mancare
• intarzierea cresterii la copii
• diaree

Excesul de vitamina A – efecte asupra organismului

O alta implicatie a faptului ca vitamina A este liposolubila o regasim in durata mai mare a eliminarii surplusului, ceea ce duce la acumulari toxice pentru organism. Totusi, acest lucru nu inseamna ca daca mancati cinci morcovi intr-o zi o sa dezvoltati toxicitate. Pentru a fi afectati de hipervitaminoza A, ar trebui sa consumati pe termen lung doze care depasesc de 20 pana la 50 de ori valorile recomandate.

Intoxicatia cronica poate aparea, de exemplu, in cazul ingerarii accidentale a suplimentelor alimentare cu o concentratie mare de vitamina A.

Atunci cand luati suplimente alimentare, vitamine sintetice sau alimente imbogatite cu vitamine, este recomandat sa aveti grija si la aportul de vitamine naturale din alimente, pentru a evita depozitarea acestora in cantitati mari in organism.

Iata cateva dintre simptomele surplusului de vitamina A:

• greata, varsaturi
• iritabilitate
• scaderea apetitului
• dureri de cap
• dureri de muschi si dureri abdominale
• transpiratii nocturne
• ameteala
• caderea parului
• diareea
• scaderea in greutate

Tratamentul pentru hipervitaminoza A presupune incetarea administrarii de vitamina A, urmand ca simptomele sa dispara dupa trei zile.

Referinte:

https://www.healthline.com/nutrition/vitamin-a

https://www.medicalnewstoday.com/articles/219486

https://health.clevelandclinic.org/vitamin-a