Virus Nipah - origine, transmitere, simptome si tratament

2024-07-29 08:42:55 2024-07-29 08:42:55 Virus Nipah - origine, transmitere, simptome si tratament

Catena

Ultima actualizare: 29 iulie 2024

Virusul Nipah (NiV) este un virus care apartine familiei Paramyxoviridae, genul Henipavirus, identificat pentru prima data in anul 1998, in randul crescatorilor de porci din Malaezia. Atunci, infectia cu virus Nipah a dus la o epidemie care s-a soldat cu peste 300 de infectii active si mai bine de 100 de decese. Inca de atunci, infectia cu virus Nipah a provocat focare sporadice in si in jurul Asiei de Sud si Sud-Est. Ulterior, chiar si in anii recenti, au fost identificate alte cateva cazuri de infectie virala, unele dintre ele ducand la decesul persoanelor infectate. Virusul Nipah este clasificat ca un agent patogen pentru om in grupul de risc biologic 4, adica cel mai ridicat.

Acest lucru se datoreaza faptului ca nu exista tratament eficient pentru infectia cu virus Nipah si, de asemenea, nici vreun vaccin disponibil pentru imunizare. Deoarece este o boala zoonotica (transmisa de la animal la om), este necesara o abordare integrata - care implica omul, animalul si mediul inconjurator - pentru a preveni raspandirea ulterioara a infectiei cu virus Nipah. Este bine documentat faptul ca acest agent patogen are tendinta de a provoca focare infectioase, intr-un scenariu nefavorabil putandu-se ajunge la raspandirea necontrolata a virusului. Astfel, NiV ridica un risc major de sanatate publica la nivel international, putandu-se raspandi relativ rapid.

Cuprins

1. Virus Nipah - origine

2. Virus Nipah - modalitati de transmitere

3. Infectia cu virus Nipah - simptome si manifestari clinice

4. Tratamentul infectiei cu virus Nipah

Virus Nipah - origine

Primul caz de infectie cu virus Nipah a fost raportat langa orasul Ipoh din Perak (Malaezia), in anul 1998. In martie 1999 a fost izolat primul virus Nipah din lichidul cefalorahidian (LCR) al unui persoane infectate din satul Sungai Nipah (de unde si denumirea data virusului). In 1999, a aparut un alt focar de infectie cu virus Nipah, care a dus la 11 infectii si 1 deces, in Singapore. In Bangladesh, epidemiologica infectiei cu virus Nipah a fost diferita, incepand cu un focar de encefalita in Merhepur (2001). Diferenta principala a inclus absenta porcilor, intrucat cresterea porcilor nu este practicata in Bangladesh (tara predominant musulmana), cum este in Malaezia.

In 2001, un focar de encefalita a fost raportat in Silguri (India), care este adicent din punct de vedere geografic cu Bangladeshul. Se crede ca acesta a fost un focar de infectie cu virus Nipah. Prin urmare, in Bangladesh si Silguri, se crede ca in urma consumului de seva proaspata (de la palmierul de curmal) infectata cu fecale sau saliva de la liliecii de fructe, s-a ajuns la infectie. Consumul de fructe contaminate, nespalate, poate duce la infectie. In 2012 a fost raportat si un focar in Filipine, unde transmiterea NiV a avut loc prin expunerea la cai infectati. In 2018 si in 2019, s-au raportat alte 2 focare. Recent, a fost confirmat decesul unui baiat din Kerala (India).

Virus Nipah - modalitati de transmitere

Infectia cu virus Nipah este o boala zoonotica, adica transmisa de la animale la om. In tari cum sunt Bangladesh si India, liliecii de fructe (Pteropus giganteus) sunt rezervoare naturale, adica poarta acest agent viral. Speciile de lilieci Pteropus din alte tari, cum ar fi Cambogia, Thailanda, Indonezia si Madagascar, au anticorpi anti-Nipah. In cazul focarului initial din Singapore si din Malaezia, porcii au actionat ca gazde intermediare ale virusului (probabil consumand lilieci ce au fost ulterior infectati), iar caii in timpul focarului din Filipine. Drept urmare, transmiterea si propagarea infectiei cu virus Nipah poate avea loc prin urmatoarele cai:

Contactul direct cu animale infectate cu virus Nipah (lilieci, porci, cai), cu fluide corporale ale acestora (sange, urina, saliva, lapte);
Prin consumul de produse alimentare contaminate (seva de palmier, fructe, curmale);
Prin contactul apropiat cu o persoana infectata cu virusul Nipah si prin contactul cu fluidele corporale ale acesteia (picaturi nazale sau respiratorii, urina, sange, lichid cefalorahidian).

Virusul Nipah intra pe cale oronazala in organismul uman si cel al gazdelor intermediare (porci, cai). Concentratii mari de antigen in tesutul limfoid si respirator sugereaza faptul ca, probabil, acestea sunt locurile de replicare initiala ale agentului viral. NiV infecteaza, in prima instanta, epiteliul tractului respirator, induce citokine inflamatorii si duce la dezvoltarea unei boli foarte similare cu sindromul de detresa respiratorie acuta. In afara de plamani, infectia cu virus Nipah poate implica si rinichii, splina si creierul, culminand cu insuficienta multipla de organ (MSOF) si, in cele din urma, deces. Totusi, daca se intervine rapid, prognosticul asociate este mai bun.

Infectia cu virus Nipah - simptome si manifestari clinice

Perioada de incubatie a virusului variaza intre 4-14 zile. In faza initiala, infectia cu virus Nipah se poate prezenta sub forma de encefalita, afectare respiratorie sau chiar infectie asimptomatica (insa intr-un numar foarte mic de cazuri de infectie cu virus Nipah). A fost remarcata o diferenta intre caracteristicile clinice ale infectiei cu virus Nipah in Malaezia si in India:

Boala respiratorie a fost intalnita la aproape 70% dintre persoanele din India si Bangladesh infectate cu virusul Nipah;
Nu a fost observata nicio implicare respiratorie majora in randul cazurilor din Malaezia.

Simptomele initiale ale infectiei cu virus Nipah sunt febra, durerea de cap, ameteala si, uneori, varsaturile. Aceasta constelatie este urmata de encefalita care progreseaza foarte rapid, ducand la somnolenta, dezorientare, confuzie si coma. Dintre simptomele neurologice care se asociaza afectarii sistemului nervos, se observa:

Scaderea nivelului de constienta;
Lipsa reflexelor;
Mioclonia;
Hipotonia musculara;
Semne cerebeloase;
Probleme de vorbire.

In boala fulminanta, cu infectie severa si extinsa, apare disfunctia multiorganica, sangerarea la nivel gastrointestinal si insuficienta renala. Dupa cum deja s-a mentionat, in focarele de infectie cu virus Nipah din Bangladesh aproximativ 70% dintre persoane au avut dificultati respiratorii, iar in unele cazuri s-a ajuns chiar la sindromul de detresa respiratorie acuta. Persoanele care au trecut prin infectia cu virus Nipah au prezentate efecte neurologice pe termen lung, in principal de la encefalita asociata, cum ar fi:

Oboseala marcanta;
Encefalopatie;
Paralizii oculare motorii;
Distonie cervicala;
Slabiciuni ale membrelor;
Paralizie faciala.

La un numar mic de persoane, debutul simptomelor de infectie cu virus Nipah poate fi intarziat si, de asemenea, pot exista chiar recidive dupa disparitia simptomelor acute ale bolii. In prima faza, simptomele pot fi usor asemanatoare cu cele ale unei infectii respiratorii, dar vor progresa rapid spre o afectare mult mai extinsa.

Tratamentul infectiei cu virus Nipah

In cazul infectiei cu NiV, in prima faza este necesara izolarea totala a persoanei infectate, pentru a se controla infectia si limita riscul de raspandire. Tratamentul nu este curativ, ci este strict de sustinere. Ribavirina este un antiviral eficient impotriva altor paramixovirusuri (cum este, spre exemplu, virusul sincitial respirator). Rapoartele privind eficacitatea acestuia sunt inca neclare, unele indicand ca ar reduce riscul de mortalitate, altele indicand ca nu are niciun efect. Centrul National Indian pentru Controlul Bolilor recomanda utilizarea ribavirinei in infectiile cu virusul Nipah. Aciclovirul, clorochina si efrina-B2 sunt in curs de testare drept optiuni terapeutice.

Favipiravir, autorizat pentru tratamentul gripei in Japonia, s-a dovedit a fi totusi eficient pentru a trata hamsterii infectati cu virus Nipah. Anticorpul monoclonal uman s-a dovedit a fi util atat la dihori, cat si la primate non-umane. In cazul unei infectii cu virus Nipah, persoanele ar trebui externate doar dupa ce rezultatul RT-PCR-ului este negativ (proba de exsudat faringian). Pe de alta parte, este recomandat ca persoanele externate, care anterior au avut virus Nipah, sa ramana in izolare timp de 21 de zile dupa confirmarea trecerii prin boala. Prognosticul bolii depinde in principal de starea pacientului si de tulpina virala, varianta malaeziana fiind relativ mai usoara.

Surse: