Ameteala este un termen general pentru a indica un sentiment de dezorientare. Despre vertij se poate spune ca este un subtip al ametelii si se refera la o perceptie eronata a miscarii de sine sau a obiectului ori o distorsiune neplacuta a orientarii gravitationale statice, care este rezultatul unei neconcordante intre sistemele vestibular, vizual si somatosenzorial.
Incidenta generala a ametelilor, vertijului si dezechilibrului este de 5 -1 0% si atinge 40% la pacientii cu varsta peste 40 de ani. Incidenta cazaturilor este de 25% la subiectii cu varsta peste 65 de ani.
O persoana cu vertij experimenteaza o iluzie de miscare rotatorie si ameteli. Vertijul este un simptom al unei serii de conditii si se intampla atunci cand exista o problema cu urechea interna, creierul sau sistemul senzorial.
In functie de originea simptomelor, exista doua tipuri principale de vertij:
1. Periferic: cauzat de o problema cu urechea interna.
2. Central: cauzat de o problema cu trunchiul cerebral sau cerebelul.
In timp ce atat ametelile, cat si vertijul sunt considerate probleme legate de echilibru, cele doua sunt diferite. Ameteala reprezinta un sentiment general de dezechilibru. La vertij, exista senzatia de miscare sau de rotire a imprejurimilor.
Pentru a favoriza metabolismul energetic normal, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Maximag – impotriva oboselii si extenuarii. Acest supliment alimentar contine magneziu ionic si vitamina B6, sustinand eficient functionarea normala a sistemului nervos.
Vertij - cauze si factori de risc
Cauze de vertij periferic:
-
vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB);
-
boala Ménière;
-
neuronita vestibulara;
-
sindromul de dehiscenta de canal semicircular superior ;
-
migrena vestibulara.
Cauzele principale ale vertijului central ar putea fi:
Vertij pozitional paroxistic benign (BPPV): Cea mai frecventa cauza de vertij, BPPV este de obicei declansata de schimbarea pozitiei capului. Persoanele cu BPPV au adesea vertij la culcare, la ridicare sau la intoarcerea in pat.
Boala Meniere: Aceasta afectiune determina acumularea de lichide in interiorul urechii, ceea ce duce la atacuri de vertij. Boala Meniere poate fi, de asemenea, insotita de tinitus (tiuit in urechi), pierderea fluctuanta a auzului sau o senzatie de plenitudine in urechi.
Labirintita: Daca labirintul urechii interne devine inflamat sau infectat, conditia se numeste labirintita. Labirintul urechii gazduieste nervul vestibulocochlear, care transmite informatii creierului cu privire la sunet, pozitie si miscarea capului. Persoanele cu labirintita prezinta, adesea, dureri de cap, dureri de urechi, modificari ale vederii, tinitus sau pierderea auzului.
Neuronita vestibulara: Aceasta inflamatie a nervului vestibular poate provoca vertij. Neuronita vestibulara este similara cu labirintita, insa nu modifica auzul. Persoanele cu aceasta afectiune pot prezenta vertij si greata sau vedere incetosata.
Colesteatom: Infectiile repetate ale urechii pot provoca dezvoltarea unor chisturi benigne in urechea medie. Aceasta conditie este mentionata ca colesteatom, si poate duce la ameteli, vertij si pierderea auzului.
Exista si alti factori care pot cauza atacuri de vertij. Printre cauzele comune de vertij sunt mentionate:
-
dureri de cap insotite de migrena;
-
anumite medicamente;
-
accident vascular cerebral;
-
aritmie;
-
diabet;
-
leziuni la cap;
-
Zona Zoster in sau in apropierea urechii;
-
interventii chirurgicale la ureche;
-
fistula perilimfatica (lichidul urechii interne se scurge in urechea medie);
-
hiperventilatie;
-
tensiune arteriala scazuta (hipotensiune ortostatica) - o afectiune in care tensiunea arteriala scade la ridicarea in picioare;
-
ataxie sau slabiciune musculara;
-
sifilis;
-
otoscleroza (o problema de crestere osoasa care afecteaza urechea medie);
-
boli ale creierului;
-
scleroza multipla;
-
neurinom acustic.
In ceea ce priveste factorii de risc, vertijul in sine nu este neaparat ereditar. Cu toate acestea, ar putea fi un simptom al diferitelor afectiuni ereditare si sindroame. Prin urmare, un medic poate intreba o persoana cu vertij despre istoricul medical de familie.
Oamenii de stiinta au descoperit, recent, sase variante de gene pe care le asociaza cu vertijul. Aceste gene joaca un rol in dezvoltarea, intretinere si afectiunile urechii interne.
Exemple de conditii care pot declansa vertij si par sa implice factori genetici includ:
-
ataxie episodica familiala;
-
vertij migrenos;
-
hipofunctie vestibulara bilaterala;
-
boala familiala Ménière;
-
migrena vestibulara poate cauza vertij.
Pentru o mai buna functionare a sistemului nervos si pentru a reduce starile de oboseala si extenuare, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Benesio Magneziu B complex. Este un produs care contine magneziu si complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid folic), elemente care favorizeaza un metabolism energetic normal si care mentin sanatatea psihica.
Un vertij este adesea declansat de o schimbare a pozitiei capului. Simptomele pot dura de la cateva minute pana la cateva ore sau zile, si pot veni si pleca.
Cu toate ca vertijul este un simptom al multor conditii diferite, el poate aparea, de asemenea, alaturi de alte simptome, printre cele mai comune fiind:
-
greata si varsaturi;
-
probleme de echilibru;
-
tinitus;
-
dureri de cap;
-
rau de miscare;
-
o senzatie de plenitudine in ureche;
-
nistagmus, in care ochii se misca dintr-o parte in alta in mod necontrolat.
Persoanele cu vertij il descriu, de obicei, ca simtindu-se:
-
invartite;
-
inclinate;
-
leganate;
-
dezechilibrate;
-
trase intr-o singura directie.
In sarcina, modificarile caracteristicilor fluidului din urechea interna pot duce la simptome precum:
-
vertij;
-
instabilitate cu pierderea echilibrului;
-
tinitus si dificultati de auz;
-
senzatie de plenitudine in ureche.
Diagnosticul de vertij
Vertijul poate fi diagnosticat prin teste precum:
Testul lui Fukuda-Unterberger: implica o marsaluire pe loc a pacientului, timp de 30 de secunde, cu ochii inchisi. O rotire intr-o parte, la finalul exercitiului, ar putea trada o leziune in labirintul urechii interne, responsabila de provocarea unui vertij periferic.
Testul de impuls al capului: medicul va muta usor capul pe fiecare parte in timp ce pacientul se concentreaza pe o tinta stationara (de exemplu, un loc pe perete). Medicul va verifica modul in care sistemul de echilibrare a urechii interne functioneaza, pentru a ajuta pacientul sa isi controleze miscarile ochilor in timp ce capul este in miscare.
Videonistagmografie: investigatia se realizeaza cu ajutorul unor ochelari speciali cu camera video, ce pun in evidenta nistagmusul (miscarea involuntara a ochilor aparuta in anumite pozitii de testare). In functie de tipul nistagmusului, medicul poate face diferenta intre un vertij periferic si un vertij central.
In plus fata de testele prezentate mai sus, mai pot fi solicitate radiografii, care pot include:
Scanari CT (tomografie computerizata)
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)
Pentru a asigura necesarul de magneziu din organism, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Magnosun. Acest supliment alimentar contine magneziu sub forma de oxid de magneziu monohidrat, ceea ce asigura o biodisponibilitate optima la nivel celular. De asemenea, acest produs contribuie la reducerea extenuarii si a senzatiei de oboseala, precum si la functionarea normala a sistemului nervos, a celui osos si a celui muscular.
Tratament vertij
Tratamentul potrivit pentru vertij depinde de mai multi factori, inclusiv cauza sa principala. Tratamentele pentru vertij includ:
Medicatie: Tratarea cauzei care sta la baza vertijului poate ajuta la ameliorarea simptomelor. De exemplu, daca vertijul a fost cauzat in urma unei infectii, se pot prescrie antibiotice. Steroizii pot ajuta la reducerea inflamatiei. Exista, de asemenea, medicamente pentru ameliorarea altor simptome de vertij, cum ar fi greata sau raul de miscare. Pentru Boala Meniere, diureticele pot fi prescrise pentru a reduce presiunea din acumularea de lichid.
Reabilitarea vestibulara: un vertij cauzat de o problema a urechii interne poate fi ameliorat prin acest tip de terapie fizica. Prin reabilitarea vestibulara sunt intarite celelalte simturi, astfel incat acestea sa poata compensa episoadele de vertij.
Procedura de repozitionare a canalelor (CRP): In cazul unui vertij postural paroxistic benign (BPPV), manevrele de repozitionare a canalelor pot ajuta la mutarea depozitelor de calciu intr-o camera interioara a urechii, unde acestea vor fi absorbite de organism.
Chirurgie: Atunci cand vertijul este cauzat de o problema grava de sanatate, cum ar fi o tumora pe creier sau leziuni ale gatului, interventia chirurgicala poate fi necesara.
De asemenea, exista cativa pasi de urmat pentru a reduce riscul de vertij. Acestia includ:
-
acordarea unui timp suplimentar pentru ridicare, intoarcerea capului sau efectuarea altor miscari ce pot declansa vertijul;
-
dormitul cu capul ridicat pe doua perne;
-
asezarea imediata dupa senzatia de ameteala;
-
ghemuit, in loc de aplecare (atunci cand se ridica ceva de jos).
Bibliografie:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/160900
https://www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21769-vertigo#symptoms-and-causes