Tot ce trebuie sa stii despre atacul de cord (infarctul miocardic)

Tot ce trebuie sa stii despre atacul de cord (infarctul miocardic) Tot ce trebuie sa stii despre atacul de cord (infarctul miocardic)

Ultima actualizare: 12 februarie 2025

Atacul de cord este o afectiune inselatoare. Poate fi confundat cu gripa, cu o problema digestiva sau chiar cu oboseala pe care o treceti cu vederea intr-o zi obisnuita. Uneori, pacientul nu resimte niciun simptom. De aici pornesc statistici sumbre. Din statisticile efectuate de specialistii de la Fundatia Romana a Inimii, la fiecare 30 de minute, un roman sufera un infarct miocardic. Mai mult decat atat, in unul din zece cazuri, pacientul nu supravietuieste unui atac de cord.

Din pacate, in ultimii ani, varsta la care apare atacul de cord a scazut foarte mult. Astfel, barbatii pot prezenta risc de infarct miocardic incepand cu varsta de 45 de ani, iar femeile incepand cu varsta de 55 de ani. Mancarea procesata, bogata in sodiu si grasimi, fumatul, sedentarismul, hipertenisunea arteriala si obezitatea sunt doar cativa dintre factorii care pot cauza un atac de cord. De aceea, este important sa invatati cum sa recunoasteti semnele de avertizare pe care corpul vi le poate transmite, uneori chiar si cu cateva saptamani inainte de aparitia unui infarct miocardic. Totodata, este important sa stiti si cum sa actionati in cazul declansarii unui infarct miocardic. Astfel e posibil sa va salvati propria viata sau pe a unui om drag!

Un infarct miocardic, denumit si atac de cord, reprezinta o urgenta medicala cauzata de blocarea arterei care alimenteaza inima cu sange. In astfel de cazuri, pacientul trebuie sa ajunga in cel mai scurt timp la spital. Medicii vor revasculariza artera blocata, astfel incat inima sa aiba cat mai putin de suferit. Se vor mai efectua masurarea tensiunii arteriale, electrocardiograma, analize de sange, ecografie cardiaca si un test de efort.


Informatii importante despre infarctul miocardic

Un infarct miocardic poate fi confundat cu unul dintre simptomele gripei sau al bolii de reflux gastroesofagian. De asemenea, de multe ori, pacientii nici nu resimt vreun disconfort sau, daca o fac, trec cu vederea punand totul pe seama oboselii. Din aceasta cauza, un sfert din totalul victimelor mor inainte de a ajunge la spital. Exista si situatii in care pacientii se aleg cu anumite complicatii care le pot pune viata in pericol. Acestea pot include accidente vasculare cerebrale, aritmii cardiace persistente (batai neregulate ale inimii), insuficienta cardiaca, formarea de cheaguri de sange in picioare sau inima sau anevrism.

Totodata, exista pacienti norocosi care supravietuiesc atacului de cord initial si au sanse mari de recuperare completa. Chiar si asa, recuperarea este intotdeauna un proces delicat, deoarece orice infarct miocardic slabeste inima intr-o oarecare masura. In cele mai multe dintre cazuri, pacientul isi poate relua viata obisnuita, de preferat cu imbunatatirile de rigoare.

In functie de gravitatea atacului de cord, indivizii care au suferit un infarct miocardic se mai pot confrunta cu urmatoarele situatii:

  • insuficienta cardiaca (inima nu pompeaza suficient de bine pentru a satisface nevoile corpului);
  • stop cardiac;
  • soc cardiogen (inima este atat de deteriorata de atacul de cord incat pacientul intra in soc, ceea ce poate duce la deteriorarea altor organe vitale, cum ar fi rinichii sau ficatul);
  • deces.

Cele mai multe dintre cazurile de atac de cord sunt rezultatul bolii coronariene, cunoscuta si sub numele de ateroscleroza. Aceasta afectiune presupune infundarea arterelor coronare cu placi de grasime care se calcifiaza in timp. Declansatorul unui infarct miocardic este de cele mai multe ori un cheag care blocheaza fluxul de sange intr-o artera coronara. Fluxul sanguin intrerupt poate deteriora sau chiar distruge o parte a muschiului inimii.

Factorii de risc nemodificabili ce duc la infarct miocardic

Specialistii nu cunosc pas cu pas procesul care duce la infarct miocardic. Cu toate acestea, au fost identificati anumiti factori de risc care contribuie la aparitia unui atac de cord. Astfel, exista factori nemodificabili si factori modificabili. Din pacate, insa, factorii nemodificabili fac ca pacientul sa fie vulnerabil si neputincios in fata bolii.

Vârsta

In general, barbatii care au peste 45 de ani si femeile care au peste 55 de ani prezinta un risc crescut de a face infarct miocardic. Aproximativ 80% dintre persoanele care mor din cauza bolilor cardiovasculare au 65 de ani sau mai mult.

Nici tinerii nu sunt feriti de infract miocardic. Aproximativ 5% dintre pacientii care au intre 25 si 39 de ani mor in urma unui astfel de episod.

Gen

Femeile au un risc mai mare de a face infarct miocardic dupa menopauza decat inainte, deoarece nivelurile ridicate de estrogen reduc riscul de atac de cord.

In cazul femeilor, conteaza si istoricul reproductiv. Anumite afectiuni ale sarcinii, cum ar fi preeclampsia sau diabetul gestational, pot semnala risc crescut de boli de inima.

Barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa se confrunte cu boli de inima la un moment dat in viata, iar cauza este reprezentata de hormonii sexuali.

factori-de-risc-pentru-infarctul-miocardic

Istoricul familial

Riscul de a va confrunta la un moment dat in viata cu boli de inima creste daca tatal sau fratele dumneavoastra a facut infarct miocardic in jurul varstei de 55 de ani sau mama/sora pana in varsta de 65 de ani. Tineti cont insa ca daca parintii dumneavoastra au dezvoltat boli de inima mai tarziu in viata, este posibil ca acest lucru sa se fi intamplat din cauza varstei, si nu a genelor.

Factori de risc modificabili ce duc la infarct miocardic

Daca in cazul factorilor de risc nemodificabili nu putem face nimic pentru a reduce riscul de infarct miocardic, in cazul factorilor de risc modificabili exista imbunatatiri pe care putem adopta astfel incat sa reducem considerabil riscul de incidente cardiovasculare.

Fumatul

Stiati ca… aproximativ 50% dintre pacientii care au facut infarct miocardic sunt fumatori? Renuntarea la fumat este una dintre cele mai importante masuri pe care le puteti lua pentru a reduce riscul de atac de cord.

Consumul excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool poate creste valorile tensiunii arteriale si a trigliceridelor, implicit si riscul de infarct miocardic.

Alimentatia inadecvata

Dieta reprezentata de alimente bogate in sare si grasimi reprezinta un factor de risc considerabil pentru aparitia unui infarct miocardic.

Farmacistii Catena recomanda Assista tensiomentru de brat, un dispozitiv medical ce masoara tensiunea arteriala si pulsul. Tensiometrul Assista functioneaza pe baza de baterii sau prin incarcare la priza. Are ecran mare, usor de citit, si este dotat cu functie de memorare a masuratorilor. Tensiometrul este avizat de European Society of Hypertension

 

Hipertensiunea arteriala

Monitorizati-va tensiunea arteriala, deoarece daca o lasati netratata poate duce la infarct miocardic, boli coronariene sau accident vascular cerebral! Vorbim despre hipertensiune arteriala atunci cand valorile tensiunii arteriale sunt egale sau mai mari de 140/90 mm Hg.

colesterol-si-infarct-miocardic

Colesterolul

Tineti legatura cu medicul de familie pentru a avea in vedere monitorizarea periodica a colesterolului si a trigliceridelor, analize incluse in testele de sange de rutina. Valorile de referinta ale profilului lipidic sunt urmatoarele:

  • colesterol LDL (rau) <70-100 mg/dl;
  • colesterol HDL (bun) ≥ 60 mg/dl;
  • colesterol total <200 mg/dl;
  • trigliceride <150 mg/dl.

Daca ati avut deja un infarct miocardic sau daca prezentati risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, este posibil sa aveti nevoie ca nivelul de LDL sa fie sub 70 mg/dL.

Nivelurile ridicate de colesterol HDL reduc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Astfel, un nivel HDL de 60 mg/dL sau un pic mai mare va poate oferi protectie optima.

Trigliceridele sunt cel mai comun tip de grasime din organism. Majoritatea pacientilor care au boli de inima sau diabet au un nivel ridicat de trigliceride.

Valorile crescute ale trigliceridelor si ale colesterolului LDL favorizeaza ingustarea arterelor, ceea ce in timp poate duce la infarct miocardic.

Diabetul

Valorile crescute ale glicemiei pot deteriora vasele de sange. O buna gestionare a bolii va poate feri de evenimentele cardiace.

Obezitatea

Pacientii supraponderali sunt expusi riscului unui atac de cord. Pe langa excesul ponderal, acestia mai pot avea diabet, hipertensiune arteriala, valori ridicate ale colesterolului LDL si trigliceridelor. Ei se mai confrunta cu sedentarismul si pot avea o alimentatie inadecvata.

Bolile autoimune

Sindromul antifosfolipidic, lupusul sau artrita reumatoida sunt boli autoimune care, netratate corespunzator, pot duce la infarct miocardic.

Sedentarismul

Statisticile indica faptul ca persoanele sedentare sunt mai predispuse la infarct miocadic si la alte complicatii cardiace decat persoanele active. Plimbarile sau exercitiile fizice sunt utile nu doar pentru ca ajuta la mentinerea unei greutati corporale optime, ci si pentru ca ajuta la o mai buna gestionare a stresului si stimuleaza toate procesele din organism.

stresul-si-atacul-de-cord

Stresul

Stresul afecteaza viata mai mult decat v-ati astepta. Specialistii in sanatatea sugereaza ca expunerea pe termen lung la stres poate duce la o multime de probleme de sanatate, inclusiv infarct miocardic. Exista, insa, modalitati prin care puteti gestiona acest aspect. Spre exemplu, puteti incerca terapia cu un specialist, scrierea in jurnal, yoga, meditatie sau practicarea unui hobby, precum pictura sau crosetat.  

Din pacate, nu aveti control deplin asupra tuturor factorilor de risc, insa daca adoptati un stil de viata sanatos, puteti reduce sansele aparitiei unui infarct miocardic.

simptome-infarct-miocardic

Simptomatologia in infarctul miocardic

Nu toate persoanele care sufera un infarct miocardic au aceleasi simptome sau aceeasi intensitate a manifestarilor. Unii pacienti pot resimti dureri severe, in timp ce altii pot avea dureri usoare. De asemenea, e posibil ca unii oameni sa nu manifeste niciun simptom.

Unele atacuri de cord apar brusc, insa, in cazul multor pacienti, exista simptome care se declanseaza cu cateva ore, zile sau saptamani inainte. Primul semnal de alarma ar putea fi durerea toracica recurenta sau angina pectorala. Acestea sunt declansate la efort si usurate prin repaos.

Semnele si simptomele asociate unui infarct miocardic sunt urmatoarele:

  • disconfort toracic care poate dura cateva minute sau care poate disparea si reveni;
  • durere sau disconfort in partea superioara a corpului, inclusiv bratul si umarul stang, spate, gat, maxilar sau sub stern;
  • greutate in respiratie, senzatie de sufocare sau de gheara in piept;
  • transpiratie rece;
  • oboseala;
  • stari de ameteala si slabiciune extrema;
  • indigestie, dureri abdominale sau arsuri la stomac;
  • stari de greata sau varsaturi;
  • anxietate;
  • batai neregulate sau prea rapide ale inimii.

Cel mai frecvent simptom al unui atac de cord este durerea in piept. Cu toate acestea, femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa experimenteze unele dintre celelalte simptome frecvente, in special dificultati de respiratie, stari de greata, varsaturi, dureri de spate sau de maxilar.

Un infarct miocardic reprezinta o urgenta medicala. Daca simtiti ca treceti prin asa ceva sau ca persoana de langa dumneavoastra are un atac de cord, este necesar sa sunati imediat la 112 si sa cereti ingrijire medicala. In asteptarea ambulantei, pacientul (numai daca nu este alergic) va mesteca 300 mg de comprimat de aspirina. Aceasta va impiedica formarea cheagurilor, implicit si infundarea, in artera care duce sange la inima.

diagnostic-infarct-miocardic

Diagnosticul de infarct miocardic

Pentru a pune diagnosticul de infarct miocardic, cardiologul v-ar putea solicita solicita cateva dintre urmatoarele teste:

  • electrocardiograma (ECG);
  • ecocardiografie;
  • RMN cardiac;
  • radiografie;
  • coronarografie;
  • analize de sange;
  • ergometrie (test de efort).

De asemenea, specialistul va evalua factorii de risc din viata dumneavoastra si va verifica tensiunea arteriala, pulsul si temperatura.

Tratamentul impus in caz de infarct (atac de cord)

Dupa ce pacientul a suferit un infarct miocardic, are nevoie urgenta de proceduri de stabilizare si de restabilire a fluxului de sange in inima. El va fi fi internat in spital pentru cel putin 24 de ore. Tratamentul standard poate include:

  • medicatie (aspirina, beta-blocante, nitroglicerina, trombolitice, antiagregante plachetare etc.);
  • interventii chirurgicale (bypass coronarian sau angioplastie cu stent);
  • participarea la programe de reabilitare cardiaca.

Odata cu trecerea fiecarui minut dupa un atac de cord, tot mai mult tesut cardiac incepe sa se deterioreze. De aceea, este necesara o interventie de urgenta pentru a refacae fluxul de sange si a restabili nivelul de oxigen.

Tratamentul dupa un atac de cord se stabileste in functie de modul in care este blocat fluxul sanguin, adica partial sau complet. Inainte de orice insa, personalul medical administreaza oxigen.

primul-ajutor-in-caz-de-infarct

Tratament de urgenta

Tratamentul de urgenta consta in acordarea primului ajutor. Este foarte posibil ca atunci cand un individ sufera un infarct miocardic, in apropierea acestuia sa nu se afle personal medical.

Daca remarcati ca cineva din apropierea dumneavoastra are un infarct miocardic este esential, inainte de orice, sa va nu va panicati, ci sa va concentrati toate eforturile in a ajuta pacientul. Sunati imediat la serviciul de urgenta 112 si prezentati concis situatia. Dupa apel, oferiti pacientului o pastila de nitroglicerina pe care pacientul sa o tina sub limba. Daca serviciul de ambulanta nu soseste in aproximativ zece minute, pacientul va mai primi inca o pastila de nitroglicerina.

In cazul in care durerea se amelioreaza, pacientul va mai primi o jumatate de aspirina care se va administra fara apa, prin masticatie. Aceasta va reduce riscul formarii cheagurilor de sange si nivelul de afectare a inimii.

Daca pacientul devine inconstient, este important sa faceti masaj cardiac. Acest pas presupune imbinarea compresiilor toracice cu respiratia gura la gura.

Frecventa trebuie sa fie de 100 de compresii pe minut. Dupa 30 de compresii, nasul pacientului va fi cuprins cu degetele si se vor realiza doua respiratii pe gura acestuia. Ulterior, vor fi efectuate alte 30 de compresii si doua respiratii pana la revenirea din inconstienta sau sosirea echipajului medical.

Tratament medicamentos

Medicatia administrata pentru tratarea unui atac de cord poate presupune:

  • nitroglicerina – este folosita ca prim pas pentru durerea bursca aparuta in piept; mareste vasele de sange si ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin catre inima; se administreaza sub forma de pastila tinuta sub limba;
  • aspirina – reduce coagularea sangelui si mentine fluxul acestuia in artera ingustata;
  • medicamente trombolitice - ajuta la descompunerea cheagurilor de sange care blocheaza fluxul catre inima
  • heparina – previne formarea de cheaguri si ajuta la subtierea sangelui; se administreaza intravenos;
  • beta-blocante – ajuta la scaderea tensiunii arteriale, limiteaza cantitatea de leziuni muschiului inimii si poate prevenii viitoarele evenimente cardiac;
  • statine – ajuta la scaderea nivelului de colesterol rau (LDL);
  • inhibitori ECA – scad tensiunea arteriala.

Interventii chirurgicale

Pacientul care a suferit un infarct miocardic poate avea nevoie de o interventie chirurgicala precum:

  • angioplastie coronariana cu implant de stenturi – procedura prin are este deschisa artera infundata prin plasarea unui stent care va reduce riscul ingustarii ulterioare;
  • bypass coronarian – operatie pe pe cord deschis ce presupune prelavarea unui de sange sanatos dintr-o alta parte a corpului si conectarea lui sub artera ingustata pentru a crea o noua cale de acces a sangelui in inima.

tratament infarct miocardic

Tratament pe termen lung

Pacientul care a suferit un infarct miocardic nu poate fi tratat in totalitate doar cu aspirina si o interventie chirurgicala. Tratamentul necesar in urma unui atac de cord presupune mult mai mult decat atat.

Dupa o interventie chirurgicala pe inima, pacientul trebuie sa administreze, zi de zi, medicatia prescrisa de catre medicul cardiolog.

De asemenea, pacientul trebuie sa adopte un stil de viata sanatos ce presupune:

  • abordarea unei alimentatii adecvate – renuntarea la alimentele ultra-procesate, carbohidrati rafinati si grasimi nesanatoase);
  • o mai buna gestionare a stresului;
  • miscare fizica in fiecare zi;
  • renuntarea la fumat.

Participarea la un program de reablitare cardiaca, desfasurat intr-un centru medical, poate ajuta pacientul sa se organizeze si sa se adapteze mult mai usor la noul stil de viata.

Chiar daca reabilitarea cardiaca nu schimba trecutul inimii, poate imbunatati viitorul. Un astfel de program supravegheat medical este conceput pentru a imbunatati sanatatea cardiovasculara a pacientilor care au suferit infarct miocardic, insuficienta cardiaca, angioplastie au orice interventie chirurgicala pe inima.

Reabilitarea cardiaca cuprinde:

  • evaluare cardiovasculara;
  • antrenamente fizice;
  • modificarea factorilor de risc;
  • educatie pentru sanatatea inimii;
  • consiliere nutritionala;
  • sprijin emotional;
  • terapie pentru reducerea stresului.

Participarea la un program de reabilitare cardiaca poate reduce riscul unor noi evenimente cardiovasculare si imbunatati starea psihica a pacientului. De asemenea, imbunatateste considerabil calitatea vietii.

sfaturi si recomandari daca ati suferit un infarct miocardic

Sfaturi si recomandari pentru persoanele care au suferit un infarct

De cele mai multe ori, oamenii care supravietuiesc unui atac de cord continua sa duca o viata fericita si productiva. Iata cateva recomandari pe care sa le aveti in vedere:

  • discutati deschis si sincer cu medicul cardiolog;
  • discutati cu un psiholog (v-ar putea ajuta sa depasiti starile de anxietate, depresie, frica sau negare pe care le resimtiti);
  • inscrieti-va si participati la un program de reabilitare cardiaca (pe langa faptul ca veti cunoaste si alti oameni care se afla in situatia dumneavoastra, veti primi sprijin moral, sfaturi si recomandari despre cum sa va recuperati si sa aveti o viata normala);
  • renuntati la fumat;
  • urmariti valorile colesterolului si ale trigliceridelor;
  • abordati o alimentatie sanatoasa (evitati grasimile, sodiul, zaharurile si alimentele procesate);
  • mentineti-va greutatea sub control (apelati la un medic nutritionist care sa va ajute cu un plan alimentar);
  • eliberati-va de stres;
  • acordati prioritate sanatatii fizice si psihice, incercati sa nu mai stati peste program la serviciu si sa nu va epuizati cu munca in gospodarie;
  • mentineti-va activ (plimbati-va pe jos intre trei si cinci zile pe saptamana timp de aproximativ 35 de minute/tura).

Informatii despre complicatii

In urma unul atac de cord apar complicatii cauzate de leziunile musculare pe care le-a suferit inima:

  • aritmie (ritmuri cardiace neregulate);
  • soc cardiogen – afectiune rara cand brusc inima nu mai poate pompa sange;
  • insuficenta cardiaca;
  • pericardita;
  • stop cardiac si moarte subita.

intrebari-frecvente-despre-infarct

Intrebari frecvente

De cele mai multe ori, pacientii au o multime de curiozitati pe care uita sau le este rusine sa le adreseze medicului specialist. Este indicat sa scapati de orice emotie negativa care va impiedica sa aflati raspunsurile la intrebarile care va intereseaza, oricat de banale sau intime ar parea framantarile dumneavoastra. Tineti cont ca medicul specialist este cea mai in masura persoana cu care sa discutati despre starea dumneavoastra de sanatate si reluarea vietii obisnuite.

Cat dureaza un infarct?

Cand vine vorba despre un atac de cord, este esential sa stiti ca are debut brusc. Daca durerea nu dispare dupa 10-15 minute, ba chiar creste in intensitate, pacientul are nevoie de asistenta medicala cat mai urgent!

Ce sanse are sa fie salvat pacientul care sufera un atac de cord?

Pacientul are sanse desul de mari sa fie salvat si sa se recupereze optim daca se prezinta la spital in primele patru sau sase ore de la eveniment si daca, ulterior, participa la un program de reabilitare cardiaca.

Dupa cat timp este permisa reluarea activitatii profesionale?

Reintoarcerea la serviciu depinde doar de starea fizica a pacientului care a suferit atacul de cord. De obicei, indivizii care fac munca sedentara, de birou, dar care nu presupune partea de relatii cu clienii sau vanzari, isi pot relua activitatea dupa doua saptamani.

In cazul pacientilor care au un loc de munca ce presupune efort fizic intens (spre exemplu, munca in depozite sau spatii frigorifice), reluarea muncii e posibil sa dureze cateva luni de zile.

Sunt permise raporturile sexuale?

Fireste! Acest lucru este posibil dupa aproximativ cinci saptamani de la episodul de infarct miocardic. Ba chiar reluarea activitatii sexuale in primele luni de la eveniment ar putea contribui la cresterea sperantei de viata in cazul pacientilor care au suferit un atac de cord. Atentie, insa, caci in cazul barbatilor, este posibil sa apara, uneori, disfunctii erectile. Problema este una temporara si apare din cauza anxietatii legata de reluarea activitatii sexuale. In astfel de cazuri, pacientul trebuie sa treaca peste sentimentul de rusine si sa solicite ajutor de la un specialist.

Este interzisa administrarea de suplimente alimentare la intamplare, caci acestea pot interfera cu tratamentul prescris de catre cardiolog.

Este permis mersul la sala?

Miscarea este foarte buna, ba chiar o parte importanta a recuperarii! In acest sens, pacientul trebuie sa tina legatura cu medicul specialist. Cel mai probabil, va incepe cu ceva usor, cum ar fi plimbari scurte in apropierea casei si urcarea si coborarea scarilor. Ulterior, pacinetul va putea incerca jogging si mersul pe bicilcleta. Sub supravegherea unui instructor autorizat, vor fi efectuate treptat exercitiile cardio (ajuta la scaderea tensiunii arteriale si imbunatatesc circulatia sangelui) si inotul.
Recuperarea cardiovasculara incepe, de fapt, la spital, si la recomandarea medicului continua cu antrenamente in centrele specializate. 

Pacientul mai pot sofa?

Condusul unui autovehicul se face la recomandarea medicului specialist. Daca este vorba despre un infarct fara cumplicatii, o masina de mici dimensiuni si un traseu usor, reluarea sofatului se poate face chiar si dupa doua saptamani de la eveniment.

 

Referinte:

Farmacistul Catena va recomanda:

  • Assista Tensiometru de brat Catena

    Assista Tensiometru de brat Catena

    Assista Tensiomentru de brat este un dispozitiv medical cu o garantie de 5 ani, care poate fi folosit pe baterii sau alimentat la priza. Tensiometrul este avizat si de European Society…

giItT1WQy@!-/#