Tenosinovita – cauze, diagnostic si tratament

Tenosinovita este o afectiune specifica tendoanelor care fixeaza muschii de oase, mai precis tecilor sinoviale ce protejeaza aceste tesuturi fibroase si elastice. Ca simptome, cauze, factori de risc si metode de preventie se poate spune ca tenosinovita este foarte asemanatoare cu tendinita, insa pe parcursul acestui material veti intelege ca este vorba de doua afectiuni diferite, care uneori pot fi prezente simultan.

In ceea ce priveste tenosinovita, aceasta se resimte la nivelul articulatiilor afectate, incepand cu un usor disconfort la miscare in cazurile usoare, pana la afectarea severa a mobilitatii. Durerea articulara este principala cauza care duce la afectarea mobilitatii, iar aceasta apare ca urmare a inflamarii tecilor sinoviale, sub influenta anumitor factori despre care vom vorbi mai tarziu.

De asemenea, din cuprinsul acestui material puteti afla ce este tenosinovita, care sunt cauzele si factorii de risc, precum si simptomele specifice. In acelasi timp, ne vom ocupa si de metodele de diagnostic si tratament in cazul tenosinovitei, precum si de posibilele complicatii si metode de preventie.

Tenosinovita – generalitati

Tenosinovita este o forma de tendinopatie, adica o boala ce genereaza lezarea sau modificarea degenerativa a tendoanelor – acele structuri fibroase si elastice care fixeaza muschii de oase. Dintre toate afectiunile din aceasta gama, tenosinovita este cel mai frecvent intalnita, constand in inflamarea membranei care protejeaza tendonul afectat si care poarta denumirea de teaca sinoviala. Atunci cand inflamatia se manifesta la nivelul tendonului, este vorba de tendinita, in timp ce tenosinovita consta doar in inflamarea tecii sinoviale, insa cele doua afectiuni nu se exclud una pe cealalta.

Cel mai des, tenosinovita apare la nivelul articulatiei umarului, la genunchi, glezna – unde este afectat tendonul lui Ahile – sau la nivelul incheieturii mainii, aceasta forma purtand denumirea de tenosinovita DeQuervain.

Tenosinovita – cauze si factori de risc

Inflamatia care determina aparitia tenosinovitei poate avea diferite cauze care tin de activitati zilnice, de anumite accidente, probleme de sanatate sau factori de mediu, dupa cum urmeaza:

• Suprasolicitarea muschilor si articulatiilor – aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale tenosinovitei si se explica prin faptul ca suprasolicitarea genereaza presiune sporita asupra muschilor, tendoanelor si celorlalte structuri articulare. Sub influenta acestei presiuni, tecile sinoviale care protejeaza tendoanele se pot inflama, dand nastere astfel tenosinovitei.
• Miscarile repetitive – chiar daca nu necesita efort intens, miscarile repetitive sunt foarte solicitante pentru muschii implicati, favorizand astfel inflamarea membranelor tendoanelor si aparitia tenosinovitei.
• Accidentarile – in viata de zi cu zi pot aparea oricand accidente soldate cu producerea unor leziuni sau traumatisme mai mult sau mai putin severe. Daca astfel de leziuni ori traumatisme au loc in zona tendoanelor, pot declansa un proces inflamator la nivelul tecii sinoviale, implicit tenosinovita.
• Anumite malformatii sau alte probleme de sanatate – malformatiile la nivelul articulatiilor sau oaselor afecteaza buna functionare a sistemului muscular, la fel si bolile metabolice sau cele articulare. De asemenea, aparitia unor infectii in proximitatea tendoanelor poate determina inflamarea tecilor sinoviale, iar toate aceste probleme de sanatate constituie posibile cauze ale tenosinovitei.
• Temperaturile scazute si umiditatea – expunerea prelungita sau in mod repetat la temperaturi foarte scazute sau la umiditate afecteaza in timp articulatiile, iar una dintre consecinte poate fi tenosinovita.

In ceea ce priveste factorii de risc, tenosinovita este o afectiune care apare frecvent in cazul persoanelor care desfasoara zilnic activitati ce presupun miscari repetitive si al celor care depun efort intens. Practicarea unor sporturi precum tenisul, baschetul, voleiul, fotbalul, canotajul constituie un alt factor de risc prin prisma miscarilor specifice facute de jucatori si a efortului intens. De asemenea, nu trebuie ignorat in cazul lor riscul de accidentare ce poate determina aparitia tenosinovitei.

Pacientii cu artrita, diabet, guta, bursita, lupus si boli infectioase sunt expusi si ei unui risc sporit de a dezvolta tenosinovita.

Un alt tip de factori de risc tine de stilul de viata, iar in aceasta categorie intra sedentarismul, excesul ponderal si fumatul.

Mai trebuie precizat ca riscul de a face tenosinovita creste odata cu inaintarea in varsta, fiind o consecinta fireasca a procesului de imbatranire, care afecteaza si elasticitatea tendoanelor.

Tenosinovita – simptome si manifestari

Durerea este unul din elementele definitorii ale tenosinovitei, manifestandu-se persistent in zona articulatiei afectate. Asa cum spuneam, in functie de severitatea inflamatiei, durerea se poate manifesta ca un usor disconfort la miscare sau poate fi puternica, afectand mobilitatea.

Fiind vorba de o afectiune inflamatorie, in zona tendonului afectat apare deseori o tumefiere, insotita de inrosirea pielii si cresterea sensibilitatii in zona umflata. De asemenea, este prezenta si senzatia de caldura locala, iar durerea devine si mai pronuntata la palpare.

Durerea si inflamatia puternica ingreuneaza deseori mobilitatea in cazul persoanelor cu tenosinovita, iar in timpul miscarilor se pot produce zgomote la nivelul articulatilor, sub forma unor pocnituri surde.

Diagnosticul de tenosinovita

Atunci cand durerile devin insuportabile, iar dificultatile de miscare afecteaza semnificativ calitatea vietii, pacientii sunt indrumati catre un medic ortoped sau reumatolog. Stabilirea diagnosticului incepe cu anamneza – etapa in care medicul se intereseaza de simptomele pacientului, de perioada manifestarii, modul in care acestea ii afecteaza calitatea vietii, precum si de istoricul medical.

Urmatoarea etapa consta in examenul clinic, in cursul caruia medicul examineaza articulatia afectata. Daca semnele specifice nu sunt suficient de elocvente, acesta poate recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare. Radiografiile, analizele de sange sau de lichid sinovial sunt de obicei suficiente pentru stabilirea unui diagnostic precis.

In cazurile de tenosinovita infectioasa, analizele de laborator sunt importante pentru stabilirea tipului de agenti patogeni care stau la originea infectiei, implicit tratamentului adecvat.

Uneori, in cazurile grave, poate fi nevoie si de o biopsie sinoviala, adica de prelevarea unei mostre de tesut din teaca sinoviala inflamata, in scopul unui examen histopatologic.

Tratamentul pentru tenosinovita

Repausul este esential in tratarea tenosinovitei, iar in formele usoare poate fi suficient pentru ca afectiunea sa se vindece in decurs de cateva zile. Articulatia afectata trebuie sa fie cat mai putin solicitata, iar uneori se poate impune imobilizarea acesteia cu ajutorul unor dispozitive medicale.

Daca pacientul acuza dureri suparatoare, acestea pot fi ameliorate cu ajutorul unor comprese cu gheata aplicate pe locul infamat sau al medicamentelor antiinflamatoare. Se poate intampla ca aceste metode sa nu aiba efect, caz in care se administreaza medicamente mai puternice, care se injecteaza in articulatia inflamata.

Formele cele mai grave de tenosinovita e posibil sa necesite si o interventie chirurgicala, pentru eliberarea presiunii asupra tendonului sau repararea structurilor afectate.

Tenosinovita – posibile complicatii

Desi majoritatea cazurilor de tenosinovita pot fi tratate cu succes, ignorarea simptomelor si intarzierea prezentarii la medic pot duce la aparitia unor complicatii mai greu de gestionat. Ce mai grava complicatie consta in ruperea tendonului, ceea ce duce la pierderea functionalitatii muschiului de care acesta este atasat. O astfel de problema se poate rezolva doar pe cale chirurgicala, iar perioada de recuperare este una lunga si anevoioasa.

In alte situatii, inflamatia cronica specifica tenosinovitei, lasata netratata, poate determina formarea de chisturi in jurul tendonului afectat, care vor limita si mai mult mobilitatea, generand la randul lor alte riscuri pentru sanatate.

Inflamatia persistenta poate determina in acelati timp formarea de tesut conjunctiv in jurul tendonului si aparitia fibrozei, care va afecta elasticitatea acestuia si va limita miscarile.

Sfaturi pentru preventie

Tenosinovita poate fi usor prevenita evitand pe cat posibil miscarile repetitive si activitatile fizice foarte intense. Daca acest lucru nu este posibil, se recomanda efectuarea unor exercitii de incalzire a muschilor si articulatiilor inaintea acestor activitati, precum si pauze scurte la intervale de aproximativ 60 de minute.

Miscarea si exercitiile fizice practicate in mod constant imbunatatesc elasticitatea tendoanelor, iar eliminarea kilogramelor in plus scade presiunea asupra articulatiilor.

De asemenea, este important sa purtati echipament de protectie si sa va luati toate masurile de precautie cand efectuati activitati in cursul carora va puteti accidenta. 

Daca lucrati mult la birou, adoptati o postura corecta cand stati pe scaun si faceti pauze la fiecare 60 de minute, in care trebuie sa va ridicati si sa faceti cativa pasi pentru a pune muschii la treaba.

Nu in ultimul rand, renuntati la fumat si adoptati un regim alimentat echilibrat, pentru a preveni aparitia excesului ponderal si ulterior a diabetului, despre care am precizat ca este unul din factorii de risc pentru tenosinovita.