Suplimente cu fier – ghid complet pentru o administrare corecta

Suplimente cu fier – ghid complet pentru o administrare corecta Suplimente cu fier – ghid complet pentru o administrare corecta

Ultima actualizare: 4 iulie 2024

Fierul este un oligoelement implicat intr-o serie de functii biologice, dintre care cea mai importanta este oxigenarea tesuturilor si a muschilor. Carenta sa este cea mai raspandita in lume, in special la femeile insarcinate si la copii. Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat ca aceasta afecteaza 33% dintre femeile care nu sunt gravide, 40% dintre femeile insarcinate si 42% dintre copii.

Organismul uman nu poate sintetiza fierul. Prin urmare, trebuie sa il obtina zilnic din alimente sau din suplimente cu fier.


Caracteristicile fierului

Fierul in alimentatie se gaseste in doua forme principale: fier hem si fier non-hem. Aceste doua forme difera in ceea ce priveste sursele alimentare, absorbtia si biodisponibilitatea in organism.

1. Fierul hem

  • Surse: fierul hem se gaseste in produse de origine animala, cum ar fi carnea rosie, pestele si pasarile de curte. Este o componenta a hemoglobinei si mioglobinei din aceste alimente.
  • Absorbtie: fierul hem este absorbit mai eficient de organism comparativ cu fierul non-hem. Aproximativ 15-35% din fierul hem consumat este absorbit in intestin.
  • Factori care influenteaza absorbtia: absorbtia fierului hem nu este afectata semnificativ de alti factori dietetici, cum ar fi prezenta de fitati sau calciu.

2. Fierul non-hem:

  • Surse: fierul non-hem se gaseste in alimente de origine vegetala, cum ar fi legumele verzi, leguminoasele, nucile, semintele si cerealele imbogatite cu fier. De asemenea, este prezent in cantitati mici in produsele de origine animala.
  • Absorbtie: fierul non-hem este absorbit mai putin eficient decat fierul hem, cu o rata de absorbtie de aproximativ 2-20%.
  • Factori care influenteaza absorbtia: absorbtia fierului non-hem este influentata de mai multi factori dietetici. De exemplu, vitamina C poate imbunatati semnificativ absorbtia fierului non-hem, in timp ce fitatii (prezenti in cereale integrale si leguminoase), taninurile (din ceai si cafea) si calciul pot inhiba absorbtia acestuia.

In concluzie, pentru a asigura o absorbtie optima de fier, este important sa incluzi in dieta atat surse de fier hem, cat si de fier non-hem si sa fii atent la factorii care pot influenta absorbtia acestora.

Consumul de alimente bogate in vitamina C alaturi de surse de fier non-hem poate imbunatati semnificativ absorbtia acestuia din urma.

Despre fier si rolul sau in organism

Fierul este un mineral esential pentru functionarea corecta a organismului. Acesta joaca mai multe roluri critice:

  • Transportul oxigenului

Fierul este un component principal al hemoglobinei, o proteina din celulele rosii ale sangelui care transporta oxigenul de la plamani catre toate celulele din corp. Hemoglobina contine aproximativ doua treimi din fierul total din corpul uman.

  • Stocarea oxigenului

Mioglobina, o alta proteina care contine fier, se gaseste in muschi si stocheaza oxigenul, eliberandu-l atunci cand muschii au nevoie de energie, mai ales in timpul exercitiilor fizice intense.

  • Enzime si metabolism

Fierul este un cofactor pentru numeroase enzime, contribuind la procesele metabolice esentiale, cum ar fi producerea de energie, sinteza ADN-ului si metabolismul aminoacizilor si lipidelor.

  • Functia sistemului imunitar

Fierul este important pentru functionarea normala a sistemului imunitar. Deficienta de fier poate reduce capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor.

  • Dezvoltarea si functia cognitive

Fierul este crucial pentru dezvoltarea cerebrala si functia cognitiva. Deficitul de fier, in special in perioadele critice de dezvoltare, poate duce la deficiente cognitive si probleme de invatare.

Surse alimentare de fier

Pentru a mentine un nivel adecvat de fier, este important sa incluzi in alimentatie surse bogate in fier, cum ar fi carnea rosie, ficatul, pestele, legumele verzi (spanacul, broccoli), leguminoasele (fasolea, lintea) si cerealele imbogatite cu fier. De asemenea, vitamina C poate ajuta la cresterea absorbtiei fierului din surse vegetale.

Suplimente cu fier sunt suplimente alimentare care contin fier si sunt utilizate pentru a preveni sau trata deficienta de fier si anemia feripriva. Aceste suplimente cu fier sunt disponibile in diverse forme si concentratii si pot fi prescrise de un medic sau achizitionate fara reteta, in functie de nevoile individuale. Iata cateva informatii despre aceste suplimente cu fier:

Suplimente alimentare cu fier – intrebari si raspunsuri privind administrarea corecta

  • Suplimente cu fier – in ce forme exista pe piata?

Tablete si capsule: acestea sunt cele mai comune forme de suplimente cu fier si sunt disponibile in diferite doze.

Lichide si siropuri: aceste suplimente cu fier sunt adesea preferate pentru copii sau pentru persoanele care au dificultati in a inghiti pastile.

Gume de mestecat si comprimate masticabile: aceste suplimente cu fier sunt o optiune alternativa pentru cei care prefera o forma de suplimente cu fier mai usor de consumat.

  • Cate tipuri de fier se gasesc in suplimente cu fier?

In suplimentele alimentare cu fier, se gasesc mai multe forme de fier, fiecare avand propriile sale caracteristici si biodisponibilitate.

Iata cele mai comune forme de fier utilizate in suplimente cu fier:

Fier feros (II):

  • Sulfat feros (ferrous sulfate): este cea mai comuna forma de fier din suplimente cu fier, datorita costului sau scazut si biodisponibilitatii relativ bune.
  • Gluconat feros: are o biodisponibilitate buna si este adesea utilizat datorita faptului ca provoaca mai putine efecte secundare gastrointestinale comparativ cu sulfatul feros.
  • Fumarat feros: o alta forma comuna, cunoscuta pentru concentratia sa ridicata de fier elementar si toleranta buna.

Fier feric (III):

  • Sulfat feric: este mai putin comun in suplimente cu fier deoarece are o biodisponibilitate mai scazuta comparativ cu formele feroase.
  • Gluconat feric: similar cu gluconatul feros, dar cu o biodisponibilitate mai redusa.
  • Citrati de fier: utilizati uneori pentru anumite aplicatii, dar cu o biodisponibilitate mai mica.

Fier chelatat:

  • Bisglicinat de fier: o forma chelatata de fier care este bine tolerata si are o biodisponibilitate buna. Este adesea recomandata pentru persoanele cu sensibilitati gastrointestinale.

Fier EDTA: este folosit in anumite suplimente cu fier datorita stabilitatii sale si a biodisponibilitatii bune.

Complexul de polimaltoza de fier:

  • Hidroxid de fier polimaltos: o forma de fier complexata care este bine tolerata si adesea utilizata in tratamentele pentru anemia feripriva.

Forme organice si alte complexe:

  • Lactat feros: utilizat in unele suplimente cu fier pentru a imbunatati biodisponibilitatea si a reduce efectele secundare.
  • Sulfat de heme feros: provine din surse animale si are o biodisponibilitate foarte buna, dar este mai putin comun si mai scump.

Aceste forme de fier din suplimente cu fier variaza in ceea ce priveste biodisponibilitatea, costul si potentialele efecte secundare, astfel incat alegerea formei adecvate depinde de nevoile individuale ale utilizatorului si de recomandarile medicului.

Cum se utilizeaza si se dozeaza suplimente cu fier?

  • Preventie: persoanele care sunt la risc de deficienta de fier, cum ar fi femeile insarcinate, donatorii frecventi de sange si vegetarienii/veganii, pot lua suplimente cu fier ca masura preventiva.
  • Tratament: in cazurile de anemie feripriva diagnosticata, suplimente cu fier sunt prescrise pentru a corecta deficienta. Doza exacta si durata tratamentului depind de severitatea deficientei si de recomandarile medicului.

Efecte secundare

  • Gastrointestinale: cele mai comune efecte secundare de la suplimente cu fier sunt tulburarile gastrointestinale, inclusiv constipatia, diareea, greata si durerile abdominale.
  • Colorarea fecalelor: fierul poate colora fecalele in negru, ceea ce este normal si inofensiv.

Recomandari pentru administrare

  • Absorbtie optima: fierul se absoarbe mai bine pe stomacul gol, dar daca apar tulburari digestive, poate fi luat cu alimente.
  • Vitamina C: consumul de vitamina C alaturi de suplimente cu fier poate imbunatati absorbtia acestuia.
  • Evitarea anumitor alimente si bauturi: cafeaua, ceaiul, laptele si alimentele bogate in calciu pot inhiba absorbtia fierului si ar trebui evitate la momentul administrarii de suplimente cu fier.

Deficitul de fier, care sunt efectele secundare?

Deficitul de fier este mult mai frecvent decat excesul de fier. Aceasta duce la anemie, ceea ce determina rapid o scadere a anumitor niveluri din sange. Daca anemia este legata de o lipsa de fier, se numeste anemie prin carenta martiala. Acest tip de anemie este foarte frecvent, mai ales la femeile care au nevoi sporite din cauza pierderilor menstruale.

Este, de asemenea, cazul si in alte situatii in care exista un risc de malabsorbtie (boli intestinale cronice, interventii chirurgicale gastrice etc.).

Simptomele anemiei includ paloare, oboseala, dificultati de respiratie, slabiciune musculara, caderea parului, raceala si piele terna.

Ce se intampla cand exista prea mult fier in sange?

Excesul de fier in sange poate fi patologic (hemocromatoza) sau rezultatul unui aport excesiv. In exces, fierul are un efect pro-oxidativ, adica favorizeaza stresul oxidativ si imbatranirea prematura a celulelor. Pe termen lung, ar putea fi responsabil de un risc crescut de cancere digestive. La randul sau, hemocromatoza poate fi responsabila de hepatomegalie (marirea in volum a ficatului), care poate evolua spre ciroza si apoi spre cancer hepatic.

Interactiuni cu alti nutrienti

Vitamina C creste absorbtia de fier de catre organism. Prezenta fierului hem (din carne) intr-o masa creste absorbtia fierului non-hem (din plante, oua si produse lactate) prezent in aceeasi masa.

Pe de alta parte, taninurile (in special din ceai), fitatele, fibrele, calciul, magneziul si zincul reduc absorbtia acestuia. Nu este indicat, de exemplu, sa bei ceai in preajma unei mese, pentru a nu impiedica absorbtia fierului. In general, o alimentatie variata si echilibrata poate furniza suficient fier in ciuda acestor interactiuni.