Stresul: cauze, simptome si tratament. Afla care sunt factorii de stres din viata ta

Stresul ia o amploare din ce in ce mai mare peste tot in lume, iar statisticile arata rezultate ingrijoratoare: sase din zece angajati experimenteaza o crestere a stresului la locul de munca, unul din trei adulti se simte stresat in fiecare zi, iar tinerii sufera din cauza stresului mai mult decat generatiile precedente.

Stresul a fost corelat cu aparitia afectiunilor cardiace, a problemelor pielii, a tulburarilor de somn, a anxietatii si a depresiei. Realizarea adevaratului potential si succesul in viata depind in mare masura de abilitatea noastra de a ne adapta unui mediu stresant, iar solutia nu este intotdeauna aceea de a evita factorii de stres, ci de a invata sa ne adaptam la acestia pentru a continua sa facem lucrurile pe care le dorim.

In acest articol vom explora diferitele perceptii pe care oamenii le au asupra stresului, vom identifica cele mai obisnuite simptome si cauze, apoi vom prezenta cateva metode de combatere a acestuia.

Ce este stresul?

Incearca sa-ti amintesti contextul in care ti-ai spus ultima data ca esti stresat. Poate ca te-ai simtit coplesit de sarcinile primite la serviciu, de testele pe care trebuie sa le treci cu brio la scoala, de un eveniment tragic petrecut in familie, de pretentiile parintilor sau de greutatea de a creste un copil. Poate ca nu te ingrijoreaza ceva concret, ci un simplu gand de genul „Daca ma imbolnavesc si ajung in spital, cum o sa acopar cheltuielile?” sau „Daca plec in vacanta in strainatate si tocmai atunci are loc un atac terorist?” Chiar si incercarea de a nu intarzia la o intalnire poate declansa stresul.

Un raspuns la intrebarea „Ce este stresul?” l-ar putea defini ca o reactie declansata in creierul nostru atunci cand ne gasim intr-o situatie in care trebuie sa fim gata sa actionam intr-un fel anume. Chiar si atunci cand creierul nostru detecteaza doar posibilitatea ca la un moment din viitor sa ne gasim intr-o situatie care cere o reactie specifica, el transmite corpului mesajul sa se pregateasca.

Farmacistii Catena recomanda StresControl, un supliment alimentar care ajuta la combaterea efectelor stresului, imbunatatirea calitatii somnului si reducerea anxietatii. De asemenea, produsul contribuie la diminuarea senzatiei de oboseala si la mentinerea sanatatii sistemului nervos.

Strescontrol, 20 comprimate, Naturalis

Vezi detalii

Stres acut si stres cronic

Un exemplu de stres este urmatorul. Tocmai traversam strada, cand vedem o masina apropiindu-se in viteza de noi. Sistemul nervos simpatic declanseaza reactia fight or flight, pregatind corpul sa faca ceea ce trebuie pentru a supravietui. In cazul acesta, este eliberata o cascada de hormoni care pune organismului la dispozitie glucoza necesara producerii energiei iar bataile inimii si respiratia se intetesc ca sa furnizeze oxigen si energie pentru a ne da la o parte din fata masinii. In acelasi timp, sunt inhibate actiunile sistemului nervos parasimpatic, ceea ce inseamna ca digestia si alte functii sunt incetinite pentru ca toate resursele organismului sa fie folosite pentru a a face fata pericolului.

Acesta este o situatie in care stresul este benefic, pentru ca ne salveaza viata, iar organismul nostru este bine adaptat sa-i faca fata. Exista si situatii in care, chiar daca miza nu este atat de mare, stresul ne determina sa ne pregatim mai bine pentru un interviu sau un examen. Problema apare insa atunci cand raspunsul la stres se prelungeste o perioada lunga de timp, fie din cauza unei (unor) situatii solicitante, fie din cauza unor declansatori specifici secolului in care traim, si care au uneori de-a face cu perceptia noastra asupra unor situatii care s-ar putea intampla, nu neaparat cu situatii concrete.

Daca situatiile solicitante, iritante, neplacute, se succeda una dupa alta fara sa lase timp organismului sa regleze nivelurile de hormoni, incepem sa ne simtim de parca am fi ajuns la limita puterilor. Asta inseamna ca stresul incepe sa se acumuleze si avem nevoie de timp ca sa ne incarcam bateriile. Daca, dintr-un motiv sau altul, nu ne oferim acest ragaz, nivelul de stres poate atinge pragul critic. Organismul uman nu este adaptat pentru a functiona in felul acesta, iar stresul cronic va avea un impact emotional si fiziologic asupra noastra. Atat stresul acut, cat si cel cronic pot produce importante schimbari comportamentale si fiziologice.

Pentru reducerea stresului, imbunatatirea calitatii somnului si combaterea insomniei, farmacistii Catena recomanda SomnControl. Produsul sustine starea de bine a persoanelor suprasolicitate fizic sau psihic, precum si a celor care lucreaza pe timp de noapte sau care se confrunta cu schimbari de fus orar.

Naturalis SomnControl X 20 comprimate

Vezi detalii

Stres „bun” si stres „rau”

Diferenta dintre stresul „bun” (eustres) si stresul „rau” (distres) este data de perceptia pe care o avem asupra agentilor stresori. Daca acestia ne motiveaza si ne energizeaza, vom interpreta stresul respectiv ca pozitiv (o competitie sanatoasa) si vom fi mai productivi si entuziasti. Daca nu ne putem adapta la agentii stresori si interactionam agresiv cu cei din jur, ne refugiem in activitati solitare sau devenim pasivi, inseamna ca percepem cauza stresului ca pe o amenintare. Aceiasi factori de stres pot genera, in functie de context, atat eustres, cat si distres.

Cauze stres - exemple de factori de stres

Asa cum am vazut mai sus, orice intamplare, situatie sau stimul mai mult sau mai putin solicitant poate deveni un factor de stres, in functie de nivelul de vulnerabilitate la stres al unei persoane si de context. Sistemul nostru nervos nu se pricepe prea bine sa faca diferenta dintre o amenintare fizica si una emotionala, asa ca o simpla discutie in contradictoriu cu casierul de la banca poate declansa in organism aceleasi reactii ca masina care se indreapta in viteza direct spre noi.

Putem imparti cauzele stresului in patru categorii:

• catastrofele, imprevizibile si imposibil de controlat: dezastre naturale (cutremure, inundatii), atacuri teroriste, razboaie, etc.
• etapele de tranzitie ale vietii: inceperea facultatii, casatoria, nasterea unui copil, moartea cuiva drag, etc.
• micile sacaieli zilnice: ambuteiaje in trafic, intalniri cu persoane care nu ne plac, obligatii iritante (participarea la un eveniment unde nu dorim sa mergem), etc.
• factori de mediu: poluare, zgomot, inghesuiala, etc.

Farmacistii Catena recomanda MaxiTonic, un supliment alimentar care imbunatateste memoria si capacitatea de concentrare, reduce oboseala si revigoreaza organismul. De asemenea, produsul sustine performanta fizica crescuta, intensifica arderea grasimilor si sprijina sistemul imunitar.

MaxiTonic, 30 capsule moi, Benesio

Vezi detalii

Scala de Stres a lui Holmes si Rahe

In anul 1967, doi psihiatri pe nume Thomas Holmes si Richard Rahe au pus la punct o lista de 43 de evenimente stresante din viata care pot afecta sanatatea unei persoane. Aici sunt incluse atat traumele personale, cat si schimbarile obiceiurilor alimentare, vacanta sau Craciunul. Conform acestei scale, cele mai stresante zece evenimente din viata unui adult sunt urmatoarele:

• decesul partenerului;
• divortul;
• separarea;
• detentia;
• decesul unui membru al familiei;
• trauma personala;
• casatoria;
• concedierea;
• reconcilierea maritala;
• pensionarea.

Vulnerabilitatea la stres

Vulnerabilitatea la stres este un ansamblu de factori biologici, psihologici si sociali care pot favoriza instalarea stresului cronic, cu efecte negative pentru sanatate. Prof. Dr. Ioan-Bradu Iamandescu a identificat, printre alti factori psihologici care pot determina vulnerabilitatea la stres, urmatoarele trasaturi („Psihocardiologie”, Iamandescu & Sinescu, 2015):

• introversia;
• neuroticismul (o trasatura de personalitate caracterizata de anxietate, teama, dispozitie variabila, etc.);
• rigiditatea psihica;
• toleranta la frustrare (neconcordanta dintre nivelul de aspiratie si posibilitatile individului);
• ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei;
• dispozitia iritabila;
• epuizarea.

Chiar daca unele persoane sunt mai vulnerabile la stres decat altele, exista strategii de adaptare pe termen lung care le pot ajuta sa reactioneze adecvat la factorii stresori.

Simptome stres - cum reactionam la stres

Stresul psihic prelungit poate produce intr-o persoana atat schimbari comportamentale si cognitive, cat si reactii emotionale fiziologice, iar intensitatea si frecventa acestora variaza in functie de persoana. Lista de mai jos nu este exhaustiva, insa ofera o imagine sugestiva asupra celor mai frecvente simptome si atrage atentia asupra importantei de a le identifica inainte ca stresul cronic sa afecteze grav organismul.

Simptome comportamentale

• pofta de mancare mai mare sau mai mica decat de obicei;
• nevoie de somn mai mare sau mai mica decat de obicei;
• izolare fata de cei din jur;
• amanarea sarcinilor sau neglijarea responsabilitatilor;
• refugiul in alcool, tigari sau droguri pentru relaxare
• capatarea unor ticuri nervoase.

Simptome emotionale

• anxietate, depresie;
• iritabilitate sau furie;
• senzatie ca esti coplesit;
• senzatie ca esti izolat.

Simptome cognitive

• tulburari de memorie;
• putere scazuta de concentrare
• viziune negativa asupra vietii;
• ganduri anxioase;
• ingrijorare permanenta.

Simptome fiziologice

• dureri de cap, dureri de piept;
• palpitatii;
• raceli frecvente;
• diaree sau constipatie;
• greata si ameteli;
• pierderea apetitului sexual.

Combaterea stresului. Strategii de adaptare la stres

Nefiind propriu-zis o boala, ci un raspuns al organismului la lucrurile care ni se intampla in viata, nu exista un tratament pentru stres compus din anumite medicamente. Este insa posibil ca, in functie de simptomele afisate, medicul sa ne prescrie somnifere (daca avem probleme cu somnul), antidepresive (daca ne simtim anxiosi sau depresivi) sau orice alte medicamente care ar putea trata simptomele fiziologice precum tensiunea ridicata sau problemele digestive.

Ca sa gestionam eficient stresul emotional sau psihic, putem folosi anumite strategii de adaptare la stres. In general, acestea sunt centrate ori pe emotie (adica incercam sa diminuam emotia resimtita vizavi de un factor stresant, fie prin amanare, ignorare, visare, sedative, rugaciune, meditatie), ori pe problema (adica ne confruntam direct cu sursa stresului). In functie de situatie, cele doua tehnici de management al stresului pot fi folosite separat. Astfel, strategia centrata pe emotie se poate dovedi mai utila atunci cand pierdem pe cineva drag, pe cand strategia centrata pe problema ne poate ajuta in situatiile in care ne sta in putere sa eliminam sursa stresului.

Alte strategii de adaptare la stres includ diverse tehnici de relaxare, care ne cresc abilitatea de a ne pastra calmul si de a face fata factorilor stresori, alimentatia echilibrata, suficient somn, practicarea unor exercitii fizice si o viata sociala satisfacatoare (care pune accent pe calitatea relatiilor, nu pe numarul acestora).

Ceea ce trebuie sa retii este ca stresul nu este intotdeauna rau si ca, atata vreme cat iti acorzi suficient timp pentru odihna dupa perioadele in care esti stimulat de anumiti factori stresori (examene, proiecte), te poti simti mai degraba motivat decat stresat. Insa daca recunosti simptomele stresului cronic, atunci inseamna ca este momentul sa faci o programare la medic.

Stresul nu face parte dintr-un mod sanatos de viata, ci iti poate afecta sistemul imunitar, sistemul digestiv si pe cel reproducator, poate creste riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, te poate face mai vulnerabil la anxietate si depresie si poate grabi imbatranirea. De aceea, este foarte important sa te asiguri ca acorzi suficient timp relaxarii si ca poti apela la strategiile de adaptare adecvate ca sa faci fata oricarei situatii stresante.