Stomac – functii, anatomie, afectiuni

Stomacul este un organ al sistemului digestiv, gasit la majoritatea organismelor vertebrate. Acesta joaca un rol crucial in procesul de digestie, care implica descompunerea alimentelor in substante mai simple, astfel incat organismul sa poata absorbi nutrientii esentiali. Care este structura stomacului, de ce ne doare stomacul si ce putem face pentru a-i mentine sanatatea? Pe scurt, in randurile de mai jos.

Informatii generale despre stomac

Stomacul este situat in partea superioara a abdomenului, in stanga sus, intre esofag si intestinul subtire, si are o forma de punga sau de sac. Principala sa functie este sa amestece alimentele cu sucurile gastrice, care contin acid clorhidric si enzime digestive precum pepsina. Aceste substante chimice ajuta la descompunerea proteinelor din alimente in componente mai mici, cum ar fi peptidele si aminoacizii.

Procesul de amestecare a alimentelor si descompunere chimica in stomac se numeste digestie gastrica. Dupa ce alimentele au fost procesate in stomac, continutul este eliberat treptat in intestinul subtire, pentru a continua procesul de digestie si absorbtie a nutrientilor in organism.

Stomacul este un organ complex, cu multiple straturi de muschi si cu un sistem de control al secretiei de sucuri digestive.

Stomacul se afla in vecinatatea altor organe importante, cum ar fi ficatul, splina si pancreasul. Acest aranjament anatomic are un rol in coordonarea proceselor digestive si metabolice ale organismului.

Stomacul este bine vascularizat, fiind alimentat de artera gastrica si de alte vase sanguine. De asemenea, are o retea complexa de nervi care regleaza secretia de sucuri gastrice, motilitatea si alte aspecte ale functiei stomacului.

Structura stomacului

Stomacul este divizat in trei parti principale:

- Alimentele ingerate calatoresc din gura prin esofag (un tub muscular) si apoi ajung in stomac printr-un orificiu numit cardia. Aceasta este zona de jonctiune intre esofag si stomac, care impiedica intoarcerea sucurilor gastrice in esofag si protejeaza impotriva arsurilor stomacale.

- Fundul gastric sau fornix: este portiunea superioara a stomacului, care este situata in apropierea diafragmei. Acesta se poate extinde pentru a depozita alimentele ingerate.

- Corp: este cea mai mare parte a stomacului si este pozitionata sub fornix.

- Antrum: este portiunea inferioara a stomacului, care se conecteaza la duoden (prima parte a intestinului subtire) printr-un muschi sfincterian numit pilor. Acesta actioneaza ca o supapa de control, pentru trecerea alimentelor digerate in intestinul subtire. Prin contractii ritmice, pilorul permite cantitati mici de chim (lichid digestiv) sa treaca in intestinul subtire, unde procesul de absorbtie continua.

Structura peretelui stomacului

Peretele stomacului are o structura complexa si este alcatuit din mai multe straturi de tesuturi care indeplinesc functii specifice in procesul de digestie si absorbtie. Aceste straturi, de la exterior la interior, sunt:

• stratul seros – ofera protectie si permite miscarea usoara a stomacului in cavitatea abdominala;
• muschiul longitudinal extern – ajuta la miscarea si peristaltismul stomacului, contribuind la amestecarea alimentelor cu sucurile gastrice;
• muschiul circular mijlociu – contractiile acestui strat ajuta la amestecarea si la omogenizarea alimentelor in stomac;
• muschiul oblic intern – ajuta la miscarile de stoarcere si amestecare mai intense a alimentelor in stomac;
• submucoasa – contine vase de sange, nervi si glande submucoase. Aceste glande secreta mucus pentru a proteja mucoasa stomacului de acidul gastric si de enzimele digestive.
• mucoasa – este puternic pliata si prezinta numeroase proeminente numite vilozitati. Glandele gastrice din mucoasa secreta acid clorhidric, enzime digestive precum pepsina si mucus, contribuind la digestie.
• epiteliul mucos – mucosa este acoperita de un epiteliu specializat care contine celule glandulare si celule secretorii.

Functiile stomacului

Stocarea alimentelor

Stomacul poate sa stocheze temporar alimentele consumate, permitandu-le sa fie eliberate treptat in intestinal subtire, pentru a fi digerate si absorbite in timp. Alimentele solide raman in stomac timp de 1-5 ore.

Amestecarea alimentelor

Stomacul amesteca alimentele cu sucurile digestive, pentru a forma un amestec semilichid numit chim. Aceasta amestecare ajuta la inceperea procesului de dezagregare a alimentelor in particule mai mici si la pregatirea lor pentru etapele ulterioare de digestie.

Secretia de sucuri digestive

Stomacul secreta sucuri digestive care contin acid clorhidric si enzime digestive, cum ar fi pepsina. Acidul ajuta la descompunerea alimentelor, iar enzimele incep sa descompuna proteinele din alimente in peptide mai mici.

Digerarea proteinelor

Principalul rol al stomacului in digestie este descompunerea proteinelor alimentare in peptide mai mici, sub actiunea enzimei pepsina. Aceste peptide sunt apoi pregatite pentru a fi descompuse in aminoacizi mai mici, in intestinul subtire.

Omogenizarea alimentelor

Amestecarea activa din stomac contribuie la omogenizarea alimentelor si la formarea unui amestec uniform, ceea ce faciliteaza actiunea enzimelor digestive.

Eliminarea microorganismelor

Acidul gastric secretat de stomac are un rol important in distrugerea multor bacterii si microorganisme care pot fi prezente in alimente, ajutand astfel la prevenirea infectiilor.

Absorbtia unor substante

Desi stomacul nu este principalul organ al absorbtiei substantelor nutritive, anumite substante, cum ar fi alcoolul si unele medicamente, pot fi absorbite in mica masura direct in sange, prin peretii stomacului.

Patologii ale stomacului

Stomacul poate fi afectat de o serie de patologii si afectiuni care pot varia de la probleme minore la conditii mai grave. Iata cateva dintre cele mai frecvente patologii ale stomacului:

Gastrita

Gastrita este o inflamatie a mucoasei stomacului. Poate fi cauzata de infectii bacteriene (de exemplu, Helicobacter pylori), consum excesiv de alcool, utilizarea frecventa a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau de alte cauze. Simptomele includ dureri abdominale, arsuri la stomac, balonare si senzatie de plenitudine.

Ulcer gastric

Ulcerul gastric este o leziune deschisa sau eroziune in mucoasa stomacului. Poate fi cauzat de infectii cu Helicobacter pylori, utilizarea AINS sau dezechilibre ale sucurilor digestive. Simptomele pot include dureri abdominale, arsuri la stomac, greata si varsaturi.

Reflux gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian este o afectiune in care continutul stomacului revine in esofag din cauza slabirii valvei musculare dintre stomac si esofag. Aceasta poate provoca arsuri la stomac, regurgitare acida si dureri toracice.

Cancer gastric

Cancerul de stomac, sau cancerul gastric, este o afectiune grava in care celulele canceroase se dezvolta in mucoasa sau in alte straturi ale stomacului. Simptomele pot varia, incluzand pierdere in greutate, senzatie de plenitudine rapida, arsuri la stomac si sangerari digestive.

Sfaturi pentru sanatatea stomacului

Mentinerea sanatatii stomacului este esentiala pentru bunastarea generala si pentru asigurarea unui sistem digestiv eficient. Iata cateva sfaturi importante pentru mentinerea sanatatii stomacului:

Respectati principiile unei alimentatii echilibrate

• Consumati o varietate de alimente sanatoase, bogate in fibre, vitamine si minerale. Evitati excesul de alimente grase, prajite, bogate in zahar sau procesate. Includeti in dieta fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe si produse lactate cu continut scazut de grasimi.
• Mancati in portii moderate. Supraalimentatia poate pune presiune pe stomac si poate duce la reflux gastric sau la alte probleme digestive. Mancati in portii mici si mestecati bine alimentele.
• Limitati consumul de alimente iritante. Anumite alimente pot irita mucoasa stomacului si pot agrava simptomele unor afectiuni, precum gastrita sau refluxul gastroesofagian. Alcoolul, cafeina, alimentele condimentate, alimentele bogate in grasimi si produsele lactate integrale ar trebui sa fie consumate cu moderatie.
• Beti apa si evitati bauturile carbogazoase. Consumul adecvat de apa este esential pentru sanatatea generala a tractului digestiv. Evitati bauturile carbogazoase, care pot provoca balonare si reflux gastric.
• Nu consumati alimente cu cateva ore inainte de culcare. Consumul de alimente chiar inainte de culcare poate creste riscul de reflux gastroesofagian si poate provoca disconfort in timpul noptii.

Mentineti un stil de viata activ

Exercitiile fizice regulate pot ajuta la mentinerea sanatatii stomacului, prin imbunatatirea circulatiei si mentinerea unei greutati sanatoase.

Gestionati stresul

Stresul cronic poate afecta sanatatea stomacului. Practicati tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditatia, yoga sau respiratia profunda.

Evitati fumatul

Fumatul poate irita mucoasa stomacului si poate contribui la dezvoltarea ulcerelor si a altor afectiuni gastrointestinale.

Consultati medicul in caz de simptome persistente. Daca aveti simptome digestive persistente sau severe, cum ar fi dureri abdominale, arsuri la stomac, balonare excesiva sau sangerari digestive, consultati un medic pentru evaluare si diagnostic corect.