Stenoza mitrala: ce este si cum afecteaza functia inimii?

Stenoza valvei mitrale sau stenoza mitrala reprezinta ingustarea valvei dintre cele doua camere stangi ale inimii: atriul stang si ventriculul stang. Valva care nu mai functioneaza corespunzator reduce sau blocheaza fluxul sangvin catre ventriculul stang, ce are rolul principal in realizarea functiei de pompa a inimii. De aici, numeroase simptome specifice. Atunci cand stenoza mitrala ramane netratata mult timp, pot rezulta probleme severe. 

Valva mitrala este una dintre cele patru valve ale inimii care mentin fluxul normal al sangelui. Fiecare valva are niste flapsuri (foite) care se inchid si se deschid la fiecare bataie a inimii. Daca o valva nu se inchide si nu se deschide normal, va fi afectat fluxul sangvin. In stenoza mitrala, deschiderea valvei se ingusteaza. Inima va trebui sa munceasca mai mult pentru a impinge sangele prin valva ingustata si, in timp, fluxul de sange dintre camerele inimii va scadea.

Stenoza mitrala – simptome

Stenoza mitrala este o problema care se inrautateste odata cu trecerea anilor. Este posibil sa nu aveti simptome sau sa aveti simptome usoare pentru multi ani. Avand cauze variate, simptomele stenozei mitrale apar la orice varsta, chiar si in copilarie. Printre acestea se regasesc:

• Senzatia de lipsa de aer, in special cand sunteti activ sau cand stati culcat la orizontala;
• Oboseala, mai ales in timpul activitatilor fizice;
• Umflarea picioarelor;
• Batai cardiace neregulate – aritmie;
• Ameteala sau lesin;
• Edem pulmonar;
• Disconfort la nivelul pieptului sau durere.

In general, simptomele de stenoza mitrala se inrautatesc atunci cand ritmul cardiac creste, cum ar fi in timpul exercitiilor fizice. Orice alta situatie care aduce stres organismului, cum ar fi o infectie, declanseaza sau inrautateste simptomele.

Stenoza mitrala – cauze

• Malformatiile congenitale prezente de la nastere. Unii copii se pot naste cu valva mitrala ingusta.
• Febra reumatica. Aceasta complicatie cauzata de tratarea inadecvata a streptococului sau scarlatinei in copilarie este cea mai frecventa cauza a stenozei mitrale. Daca febra reumatica afecteaza valva mitrala, simptomele de stenoza mitrala pot sa apara chiar si dupa decenii. Infectia cu streptococ si scarlatina afecteaza cel mai des copiii cu varste intre 5 si 15 ani.  
• Depozitele de calciu. Pe masura ce imbatranim, depozitele de calciu pot sa se localizeze pe valva mitrala. Acestea pot duce la calcifierea structurilor ce sustin flapsurile valvei mitrale. Conditia se numeste calcificare de inel mitral si in unele cazuri poate determina simptome de stenoza. Este dificil de tratat chiar si chirurgical, iar persoanele care au calcificare de inel mitral, au de regula si probleme cu valva aortica.
• Radioterapia. Tratamentul cu radiatii pentru anumite tipuri de cancer, efectuat in zona pectoral poate uneori sa cauzeze ingrosarea sau intarirea valvei mitrale. Afectarea valvei mitrale apare dupa 20-30 de ani de la radioterapie.
• Alte probleme de sanatate: Lupusul si alte boli autoimune pot, in unele cazuri, sa cauzeze stenoza de valva mitrala.

Stenoza mitrala – complicatii

• Batai neregulate ale inimii sau aritmie. Stenoza valvei mitrale poate cauza un ritm cardiac haotic numit fibrilatie atriala. Riscul pentru fibrilatia atriala creste cu varsta si cu severitatea stenozei.
• Aparitia cheagurilor de sange. Bataile neregulate ale inimii cauzate de stenoza mitrala pot cauza formarea de cheaguri de sange in inima. Daca un cheag de sange ajunge la creier, poate aparea un accident vascular cerebral.
• Hipertensiune pulmonara. Presiunea crescuta din atriul stang duce la o presiune crescuta in venele pulmonare, iar acest lucru poate cauza hipertensiune in artera pulmonara si ventriculul drept, afectand circulatia pulmonara.
• Insuficienta cardiaca dreapta. Modificarile aparute in circulatia sangelui la nivelul inimii si arterelor pulmonare determina cresterea activitatii muschiului inimii pentru a pompa sange in partea dreapta. Acest efort in plus va cauza slabirea muschiului si in cele din urma incapacitatea lui de a-si indeplini functia.  
• Endocardita infectioasa. Valva mitrala afectata poate fi predispusa la infectii bacteriene, mai ales daca sunt prezenti factori de risc aditionali.

Tratamentul stenozei mitrale

Exista mai multe tipuri de tratament pentru stenoza mitrala, dar decizia in favoarea unuia sau altuia este luata de medicul cardiolog, luand in calcul starea de sanatate a pacientului si cat de grava este stenoza mitrala.

• Medicatia este utilizata pentru a ameliora simptomele, dar ea nu poate trata stenoza. Se pot administra diuretice pentru a reduce acumularea de lichide din plamani, beta-blocante pentru a incetini ritmul cardiac, anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor etc.
• Valvuloplastia cu balon este o procedura minim invaziva, recomandata adesea in cazuri moderate pana la severe. Se introduce un cateter cu balon printr-o vena, care ajunge pana la valva mitrala. Balonul este umflat pentru a largi deschiderea valvei si pentru a imbunatati fluxul sanguin.
• Comisurotomia mitrala este o procedura chirurgicala utilizata atunci cand valvuloplastia nu este posibila sau nu a fost eficienta. Chirurgul separa valvele fuzionate pentru a mari deschiderea valvei si a reduce obstructia.
• Inlocuirea valvei mitrale este necesara atunci cand valva este deteriorate sever si nicio alta metoda nu mai poate da rezultate. Valva mitrala bolnava este inlocuita chirurgical cu o valva mecanica sau biologica.

Prevenirea stenozei mitrale

Prevenirea stenozei mitrale nu este intotdeauna posibilă, deoarece aceasta poate fi cauzată de factori precum defecte congenitale sau boli degenerative. Dar, avand in vedere ca principala cauza a stenozei mitrale este febra reumatica, cel mai bun lucru pe care il puteti face este sa acordati o atentie deosebita copiilor care au probleme frecvente sau severe cu gatul! Infectiile streptococice trebuie diagnosticate si ulterior tratate cu antibiotice. Astfel nu vor mai determina aparitia febrei reumatice.

Daca un pacient a avut febra reumatica, este foarte important sa isi monitorizeze regulat sanatatea inimii.