Sindromul de apnee in somn si legatura cu problemele ORL

Sindromul de apnee in somn este o patologie multifactoriala, caracterizat in principal prin oprirea completa, dar temporara a respiratiei in timpul somnului sau prin scaderea amplitudinii respiratorii. Acest sindrom se poate dezvolta din mai multe motive, dar este in stransa asociere cu probleme din sfera ORL. Multe persoane considera ca la baza sindromului de apnee in somn stau anumite probleme pulmonare, dar, in esenta, principalele probleme medicale care pot duce la apnee in somn intereseaza caile aeriene superioare: nasul, valul palatin, amigdalele, sinusurile, faringele sau laringele. Medicul specialist ORL are un rol esential in terapia pacientilor cu acest sindrom.

Cauzele medicale din sfera ORL care duc la apnee in somn sunt afectiuni relativ simple si care pot fi tratate prin proceduri medicale si/sau chirurgicale cu prognostic favorabil. Astfel, pentru a se identifica in mod clar cauza sindromului de apnee in somn, examenul otorinolaringologic se recomanda tuturor pacientilor care prezinta tulburari de respiratie in timpul somnului. Chiar daca patologia poate avea si alte cauze, cum ar fi excesul ponderal, fumatul, consumul de alcool sau substante ilicite, statisticile de natura epidemiologica indica faptul ca mai multe boli din sfera ORL sunt frecvent responsabile de sindromul de apnee in somn.

Pentru a va ajuta sa va mentineti sanatatea tractului respirator superior, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Naturalis SinuStop. Acesta este un supliment alimentar care are in compozitie 8 extracte naturale si care contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar, usurand in acelasi timp respiratia. De asemenea, usureaza expectoratia si calmeaza iritatiile din gat.

Naturalis SinuStop, 30 comprimate filmate

Vezi detalii

Legatura dintre apneea in somn si problemele din sfera ORL

Intelegerea fiziopatologiei sindromului de apnee in somn a evoluat semnificativ in ultimii ani, ca urmare a faptului ca tot mai multe complicatii au fost asociate cu aceasta afectiune. Riscurile de evenimente cardiovasculare si cerebrovasculare cresc semnificativ la o persoana cu sindrom de apnee in somn. In ciuda progreselor in intelegerea acestei boli, majoritatea persoanelor care sufera de apnee in somn raman nediagnosticate. Prin urmare, este importanta constientizarea si intelegerea simptomelor acestei boli, pentru a se instaura tratament precoce si adecvat. O gama variata de probleme si tulburari din sfera ORL pot duce la sindromul de apnee in somn:

• obstructionarea cailor respiratorii: polipi nazali, hipertrofia cornetelor inferioare;
• deformari ale nasului sau septului nazal: sept deviat, hematom septal, sept nazal dublat de un orificiu accesoriu;
• inflamatia nasului, secundara afectiunilor respiratorii: raceala comuna, rinosinuzita cronica si rinita, alergiile, amigdalita, faringita;
• modificari structurale: alungirea valului palatin, alungirea uvulei;
• ingrosarea excesiva a tesutului de la nivelul gatului: chisturi, tumori, amigdale sau vegetatii adenoide marite.

De exemplu, intr-un studiu relativ restrans, dar cu rezultate relevante, s-a observat ca mai multe tipuri de patologii din sfera ORL sunt responsabile de sindromul de apnee in somn. Majoritatea dintre cele diagnosticate au fost:

• septul nazal deviat (68,11%);
• hipertrofia cornetelor nazale inferioare (36,23%);
• hipertrofia amigdalelor (7,24%);
• rinita alergica (2,89%).

Sindromul de apnee in somn este destul de greu de identificat de catre o persoana care nu detine informatii privitoare la aceasta patologie. O suspiciune ar putea fi ridicata de catre un membru al familiei, care observa anumite manifestari ale persoanei, in timp ce aceasta doarme, dar acest lucru presupune asocierea simptomelor cu riscul sindromului de apnee in somn.

Examenul ORL si eficienta sa in tratarea apneei in somn

Ingustarea culoarului respirator duce la apnee in somn, episoadele fiind uneori atat de frecvente incat intrerup ciclurile de somn. Pe termen lung, intrucat sindromul de apnee in somn va duce la o oxigenare deficitara a sangelui, creste riscul de evenimente cardio- si cerebrovasculare, cu potential debilitant semnificativ. Examinarea ORL poate ajuta la identificarea cauzelor acestui sindrom si, ulterior, la elaborarea terapiei specifice. Pe langa excesul ponderal, fumatul si chiar predispozitia genetica, sindromul de apnee in somn apare frecvent din cauza problemelor ORL. Prin urmare, consultul unui medic specialist este recomandat in astfel de situatii. Acesta poate:

• efectua teste si investigatii pentru a vizualiza caile respiratorii si pentru a identifica situatii specifice in care exista obstructii care duc la apnee in somn. De asemenea, se va identifica si localizarea acestora.
• examina structurile tractului respirator, pentru a se identifica factorii duc la respiratia deficitara in timpul somnului.

In cazul in care sindromul de apnee in somn este pus pe seama unei patologii ORL subiacente, specialistul va pune la punct planul de tratament. Raportat la cauza, acesta poate presupune:

• septoplastie, in cazul in care devierea septului nazal duce la apnee in somn;
• endoscopie rinosinusala, recomandata pentru obstructiile cauzate de polipii nazali;
• tehnica de uvulvopalatoplastie (UVPP), care implica inlaturarea excesului de tesut de la nivelul gatului;
• ablatia chirurgicala a vegetatiilor adenoide sau amigdalelor marite, o metoda eficienta de a trata sindromul de apnee in somn secundar acestor conditii;
• hipertrofia cornetelor nazale, care poate fi corectata prin tehnici de radiofrecventa.

Sindromul de apnee in somn ar trebui tratat cu seriozitate, deoarece pe termen lung poate duce la complicatii majore. Printre principalele complicatii asociate, se numara:

• aritmiile cardiace;
• bolile cardiovasculare;
• hipertensiunea arteriala;
• diabetul;
• accidentul vascular cerebral;
• cresterea in greutate;
• depresia si anxietatea.

Alti factori, pe langa problemele din sfera ORL, care pot duce la acest sindrom sunt:

Factori care tin de anatomie:

• micrognatia (hipoplazie mandibulara);
• retrognatia (discrepanta intre dimensiunea osului maxilar si cea a osului mandibular);
• alungirea fetei;
• deplasarea inferioara a osului hioid;
• vegetatii adenoide marite si amigdale crescute in volum.

Factori de risc care nu tin de anatomie:

• distributia genetica centrala a grasimilor;
• obezitatea;
• varsta inaintata (creste riscul de a dezvolta apnee, desi patologia are incidenta maxima mai ales in randul copiilor cu varsta intre 4-7 ani);
• sexul masculin (sex ratio de 3,3:1);
• pozitia abordata in timpul somnului (decubit dorsal, cu fata in sus);
• sarcina;
• consumul de alcool;
• fumatul;
• utilizarea de sedative sau hipnotice.

Tulburari medicale:

• tulburari endocrine (diabet zaharat, sindrom metabolic, acromegalie, hipotiroidism);
• tulburari neurologice (accident vascular cerebral, leziuni ale maduvei, miastenia gravis);
• sindromul Prader-Willi;
• sindromul Down;
• insuficienta cardiaca congestiva;
• fibrilatia atriala;
• sindromul obezitate-hipoventilatie (SOH).

O alta metoda eficienta de tratament pentru sindromul de apnee in somn de tip obstructiv, care are rezultate satisfacatoare, este tratamentul cu CPAC (Continuous Positive Airway Pressure). Aceasta solutie presupune purtarea unei masti prin care are loc introducerea aerului din camera, cu o anumita presiune, la nivelul cailor respiratorii. Prin aceasta metoda, caile aeriene se mentin deschise in permanenta, pe intreg parcursul somnului, evitandu-se oprirea involuntara a actului respirator.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4809828/

https://www.elcaminohealth.org/services/ear-nose-throat-health/conditions/sleep-disorders-sleep-apnea-and-snoring

https://www.entuk.org/patients/conditions/34/snoring_and_sleep_apnoea/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459252/

https://mountainent.com/sleep-apnea-treatment-by-ent/