Sincopa vasovagala: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Sincopa vasovagala apare cand capacitatea normala a corpului de a controla tensiunea arteriala nu functioneaza asa cum ar trebui, provocandu-va sa pierdeti cunostinta. Sincopea vasovagala este cel mai frecvent tip de sincopa reflexa, care se intampla automat din motive pe care nu le puteti controla.

Ce este fenomenul de sincopa vasovagala?

Sincopa vasovagala apare cand tensiunea arteriala si ritmul cardiac scad brusc, provocandu-va sa pierdeti cunostinta sau sa lesinati.

Sincopa vasovagala este cea mai frecvent intanita dintre tipurile de sincope reflexe, care se intampla automat din motive pe care nu le puteti controla. Este cunoscuta si sub denumirea de sincope neurocardiogenice, deoarece este cauzata de factori ce implica inima, creierul sau ambele.

Cine este expus riscului de sincopa vasovagala?

Unul din trei oameni va experimenta sincope vasovagale cel putin o data in viata, fenomenul putand aparea la persoane din toate grupele de varsta. La persoanele sub 40 de ani, sincopa vasovagala reprezinta aproximativ 85% din toate cazurile de lesin. La adultii in varsta, aceasta constituie aproximativ jumatate din aceste cazuri.

La persoanele cu tulburari care afecteaza sistemul nervos autonom, cum ar fi boala Parkinson, este extrem de improbabil sa apara sincope vasovagale. Acest lucru se datoreaza faptului ca afectiunea lor perturba functiile normale ale sistemului nervos.

Cauze posibile

Sincopa vasovagala este o reactie reflexa la ceva ce se intampla in jurul vostru, dar reflexul este fie prea puternic, fie apare intr-un moment nepotrivit. Totul incepe in sistemul vostru nervos.

O parte din sistemul vostru nervos functioneaza fara sa fie nevoie sa ganditi la asta. Acesta se numeste sistem nervos autonom si are doua subsisteme principale, si anume:

1. sistemul nervos simpatic: care controleaza reactiile de genul „lupta sau fugi”. Se ocupa cu viteza, reflexele, forta si mentinerea sigurantei. Cand sistemul nervos simpatic este activ, ritmul cardiac si tensiunea arteriala cresc si sunteti pregatiti pentru o actiune rapida.
2. sistemul nervos parasimpatic: care controleaza raspunsul „odihneste-te si digera”. Este concentrat pe procesele non-urgente, cum ar fi hranirea, digestia si alte functii ale corpului. Se numeste uneori „raspunsul hraneste si reproduce” pentru ca este activ si in timpul excitarii sexuale. Unul dintre nervii-cheie din acest sistem este nervul vag, care controleaza inima si tensiunea arteriala.

In conditii normale, aceste doua sisteme se echilibreaza reciproc. Acest act de echilibrare implica reflexe pe care corpul le dezvolta. Ganditi-va la aceste reflexe ca la un program de calculator care le transmite diferitelor sisteme din corp: „Daca se intampla asta, atunci ar trebui sa faci asta.”

Daca nervul vag devine prea activ, poate provoca scaderea prea mare sau prea rapida (sau ambele) a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Daca tensiunea arteriala scade prea mult, aceasta cauzeaza un „atac” de sincopa vasovagala, iar voi pierdeti cunostinta pentru ca nu exista suficient flux de sange catre creier.

Cum se manifesta sincopa vasovagala?

In cele mai multe cazuri, sincopa vasovagala apare cand sunteti in picioare sau asezati. Se intampla rar sa apara daca sunteti lungiti pe pat, de exemplu. Este frecventa in cazul unor declansatori specifici, cum ar fi atunci cand vi se extrage sange.

Inainte de sincopa vasovagala poate aparea un scurt interval in care cel mai probabil resimtiti anumite simptome. Acest interval se numeste prodrom si este mai putin frecvent la persoanele in varsta. Recunoasterea prodromului pentru sincopa vasovagala poate fi de mare ajutor pentru a evita accidentarile.

Simptomele comune care apar cu aproximativ 30 pana la 60 de secunde inainte de un atac includ:

• senzatie de ameteala, vertij sau greata;
• senzatie brusca de caldura;
• paloare;
• senzatie brusca de oboseala;
• cascat;
• transpiratie abundenta;
• Puls lent.

Odata ce incepe un atac, sunt de obicei prezente urmatoarele simptome:

• pierderea cunostintei si caderea la pamant, care de obicei nu dureaza mai mult de 15 secunde;
• ochii raman deschisi, dar se dau peste cap;
• miscari involuntare, care uneori pot fi confundate cu o convulsie;
• pierderea controlului vezicii urinare;
• fara intrerupere a respiratiei (ceea ce se poate intampla in conditii care pun viata in pericol).

Dupa ce va reveniti, de obicei, va veti recupera rapid (in aproximativ 20 pana la 30 de secunde). Dezorientarea sau confuzia nu apar sau nu dureaza mai mult de 30 de secunde. De asemenea, este posibil sa apara:

• anxietate sau nervozitate;
• ameteala;
• dureri de cap;
• greata;
• paloare;
• transpiratie;
• nevoia de a merge la toaleta;
• un alt atac de sincopa, mai ales daca va ridicati in termen de 30 de minute de la primul atac.

Declansatori comuni care cauzeaza aceasta afectiune

Sincopa vasovagala este aproape intotdeauna declansata de ceva ce se intampla cu dumneavoastra sau in jurul dumneavoastra. Declansatori comuni includ:

• ace si instrumente medicale: sincopa vasovagala este de obicei motivul pentru care oamenii lesina cand li se recolteaza sange sau cand doneaza sange. Unele persoane lesina si la vederea anumitor instrumente sau unelte medicale, cum ar fi bisturiele.
• vederea sangelui: lesinul la vederea sangelui este, de asemenea, o cauza frecventa a sincopei vasovagale;
• stres, anxietate sau tulburari emotionale: eEmotiile puternice, in special cele coplesitoare, pot cauza lesinul din sincopa vasovagala;
• oboseala sau epuizare: efortul excesiv, chiar si din cauza statului in picioare prea mult timp, poate fi suficient pentru a provoca lesin.

Doua tipuri principale de sincope reflexe sunt similare cu sincopa vasovagala. Diferenta principala consta in cauzele acestora.

• Sindromul sinusului carotidian: este mai frecvent la barbatii cu varsta de peste 50 de ani. Acest reflex cauzeaza lesin cand exista presiune la nivelul gatului. Poate aparea in timp ce va radeti, purtati un guler strans sau intoarceti gatul intr-un anumit mod.
• Sincopea situationala: acest grup include sincopele reflexe care sunt previzibile si apar in timpul anumitor activitati sau situatii. Cateva exemple de sincope situationale sunt lesinul la urinare, la defecatie, la tuse, la inghitire sau dupa o masa.

Ingrijire si tratament

Daca lesinati neasteptat, ar trebui sa primiti ingrijiri medicale de urgenta imediat. Conditiile grave sau care pun viata in pericol pot cauza sincope. Un profesionist in domeniul sanatatii ar trebui sa va examineze imediat, pentru a determina daca o afectiune mai severa a cauzat lesinul.

De asemenea, este esential sa solicitati atentie medicala dupa un lesin daca v-ati lovit capul (chiar si in cazurile usoare). Persoanele sub tratament cu medicamente care subtiaza sangele ar trebui sa solicite intotdeauna ingrijiri medicale dupa o cadere, deoarece au un risc mult mai mare de sangerare interna.

Cat de grava este sincopea vasovagala?

Sincopa vasovagala nu este aproape niciodata o afectiune care sa puna viata in pericol de una singura. Acest lucru se datoreaza faptului ca este cauzata de un reflex pe care corpul vostru ar trebui oricum sa-l aiba, doar ca reflexul se intampla prea puternic sau intr-un moment nepotrivit.

Totusi, pierderea cunostintei fara avertisment poate cauza accidentari – fie din caderi, fie in functie de ceea ce faceti in acel moment. De asemenea, este important sa retineti ca multe conditii grave sau care pun viata in pericol pot cauza pierderea cunostintei. Daca nu aveti un istoric de pierdere a cunostintei, este crucial sa aflati de ce ati lesinat sau sa excludeti o problema mai grava.

Diagonstic – sincopa vasovagala

Probabil ca medicul va dori sa va adreseze si intrebari despre ce ar fi putut cauza lesinul. Ar trebui sa mentionati orice schimbare recenta in sanatatea dumneavoastra sau eventualele simptome neobisnuite pe care le-ati observat, chiar si pe cele care nu par importante la prima vedere. Acestea il pot ajuta pe medic sa stabileasca cu exactitate ce a cauzat lesinul.

Medicul poate efectua si urmatoarele teste:

• analize de sange: mai multe afectiuni care pot cauza lesin, cum ar fi anemia, pot fi detectate printr-un test de sange;
• electrocardiograma (EKG sau ECG): masoara activitatea electrica a inimii si poate ajuta medicul sa se determine daca ati lesinat din cauza unei probleme cu inima;
• electroencefalograma (EEG): acest test masoara activitatea electrica a creierului, ceea ce poate ajuta specialistul sa determine daca ati lesinat din cauza unei crize epileptice sau a unei probleme cu inima;
• testul de masa inclinabila: presupune sa stati intins pe o masa care este apoi inclinata in sus. Pacientii cu sincopa vasovagala pot lesina sau incepe sa lesine in timpul acestui test.
• test hemodinamic: acest test foloseste un marker, adica o substanta injectata in corpul pacientului. Acest marker este vizibil pe un tip special de raze X numit camera gamma si va permite medicului dumneavoastra sa vada cum circula sangele. Acest lucru poate fi deosebit de util pentru identificarea problemelor care cauzeaza lesinul din cauza circulatiei incorecte a sangelui.

Tratament – sincopa vasovagala

Majoritatea persoanelor cu sincopa vasovagala se vor recupera fara ajutor, dar unele pot necesita lichide intravenoase (in special daca sunt deshidratate).

Alte tratamente care pot fi utilizate includ:

• medicamente: unele medicamente pentru tulburari de ritm cardiac sau tensiune arteriala pot ajuta persoanele cu sincopa vasovagala;
• dispozitive de tip pacemaker: in cazuri foarte rare, persoanele cu sincopa vasovagala pot necesita un pacemaker sau alt tip de dispozitiv implantabil, care poate ajuta la evitarea lesinului asociat pauzelor survenite in bataile inimii;
• informarea si evitarea factorilor declansatori: cunoasterea factorilor care cauzeaza sincopa vasovagala poate ajuta pacientii sa evitate acei declansatori sau cel putin sa fie pregatiti in cazul in care survine un astfel de factor. De asemenea, pacientii pot astfel sa  actioneze inainte de a lesina sau sa evite complet lesinul.

Ce altceva puteti face pentru sincopa vasovagala?

Multe persoane cu sincopa vasovagala pot limita impactul acesteia asupra vietilor lor, mai ales daca invata sa recunoasca simptomele unui atac. Medicul va poate ajuta sa invatati mai multe despre urmatoarele:

• identificarea simptomelor: daca puteti recunoaste simptomele care apar inainte de a avea un atac, aveti timp sa va asezati sau sa va intindeti pentru a nu va accidenta ca urmare a unei cazaturi;
• tehnici de prevenire a sincopelor: daca puteti recunoaste la timp un atac, in anumite situatii il puteti preveni. Medicul va poate invata tehnici care mentin tensiunea arteriala suficient de mare pentru a evita lesinul. Acestea includ:
  • strangerea in mana a unei mingi de spuma sau cauciuc: strangerea pumnului in acest mod va poate ajuta sa ramaneti constienti;
  • intinderea bratelor: indoiti ambele maini ca si cum ati tine ceva, avand palmele orientate in sus si in jos. Dupa ce ati facut o prindere buna, incercati sa va separati mainile.
  • impreunarea picioarelor: aceasta tehnica este utila daca nu gasiti un loc unde sa va asezati. In timp ce sunteti in picioare, incrucisati-va picioarele astfel incat un genunchi sa fie in spatele celuilalt. Asigurati-va ca va mentineti echilibrul si apoi tensionati muschii din picioare, abdomen si fese. Acest lucru mentine sangele mai sus in corp, ceea ce poate preveni lesinul.

Acest articol este doar in scop educativ si informativ si nu inlocuieste sfatul medical profesionist.

Informatiile din acest articol au fost obtinute si sintetizate din sursele:

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/23325-vasovagal-syncope