Semne la nivelul fetei care reflecta probleme de sanatate

Daca observati unul sau mai multe dintre urmatoarele semne, nu ezitati sa mergeti la medic. Analizele de sange, impreuna cu alte investigatii, permit diagnosticarea si inceperea tratamentului, daca este cazul.

Daca observati unul sau mai multe dintre urmatoarele semne, nu ezitati sa mergeti la medic. Analizele de sange, impreuna cu alte investigatii, permit diagnosticarea si inceperea tratamentului, daca este cazul.

Pilozitatea faciala si cauzele ei

Pilozitatea faciala poate reflecta diverse probleme de sanatate sau variatii normale in functie de varsta, genetica, si hormonii unei persoane.

Sindromul ovarului polichistic este o afectiune endocrina frecventa la femei, caracterizata de un dezechilibru hormonal care duce la cresterea androgenilor (hormoni masculini). Ea este caracterizata de pilozitate faciala excesiva (hirsutism), neregularitati menstruale, acnee, obezitate, si chisturi ovariene.

Hiperplazia suprarenala congenitala este o tulburare genetica care afecteaza glandele suprarenale, provocand un exces de productie de androgeni. Simptomele ei sunt pilozitate excesiva, dezvoltare sexuala precoce, tulburari ale metabolismului sodiului si potasiului.

Sindromul Cushing este o afectiune cauzata de expunerea prelungita la cortizol in exces.

Pe langa pilozitate crescuta, alte simptome sunt si obezitate centrala, fata rotunda (facies lunaris), vergeturi, hipertensiune arteriala.

Tumori care secreta androgeni, tumori ovariene sau suprarenale care produc hormoni masculine cauzeaza si ele pilozitate excesiva brusca, virilizare, tulburari menstruale.

Rezistenta la insulina, care poate aparea in conditii cum ar fi diabetul de tip 2 sau sindromul ovarelor polichistice, cauzeaza si ea hirsutism, acantoza nigricans (zone intunecate si groase pe piele), obezitate centrala.

Factori genetici: Unele persoane au o predispozitie genetica pentru pilozitate faciala mai abundenta, fara a avea probleme de sanatate.

Medicatie: Si anumite medicamente pot cauza pilozitate crescuta. Pilozitatea faciala crescuta poate fi un efect secundar al steroizilor anabolizanti, corticosteroizilor, sau a altor medicamente care influenteaza hormonii.

Hiperandrogenism fara o cauza identificabila este caracterizat de pilozitate faciala crescuta fara alte simptome evidente de boala.

Menopauza: Schimbarile hormonale asociate cu menopauza pot duce la cresterea pilozitatii faciale, pe langa, bufeuri, uscaciune vaginala.

Stresul cronic: Stresul poate perturba echilibrul hormonal si poate afecta glandele suprarenale, avand ca simptome pilozitate crescuta, modificari ale apetitului, probleme cu somnul.

Acneea

Acneea poate fi un semn al mai multor probleme de sanatate, reflectand dezechilibre hormonale, afectiuni medicale sau probleme de stil de viata. Iata o privire succinta asupra posibilelor probleme de sanatate semnalate de acnee.

Sindromul ovarului polichistic are ca semne associate acneea severa, adesea pe barbie si linia maxilarului.

La pubertate, cresterea nivelurilor hormonilor androgeni stimuleaza glandele sebacee si are ca semne associate acneea, dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare.

Fluctuatiile hormonale pot declansa acnee inainte sau in timpul menstruatiei, sub forma de eruptii premenstruale, adesea pe barbie si zona T (frunte, nas, barbie).

La menopauza, acneea poate aparea sau se poate agrava pe masura ce nivelurile de estrogen scad.

Acneea poae aparea si in caz de hiperplazia suprarenala congenitala, rezistenta la insulina (in special in zona T), sindromul metabolic

Afectiuni cum ar fi boala Crohn si colita ulcerativa pot fi legate de acnee prin inflamatie sistemica, probleme cum ar fi disbioza intestinala pot fi asociate cu acnee.

La fel si stresul poate influenta hormonii de stres (cortizol) si agrava acneea.

Si tulburarile de anxietate si depresie pot agrava acneea prin comportamente asociate (de exemplu, ingrijirea neadecvata a pielii).

Afectiuni endocrine si alte probleme de sanatate pot cauza acnee.

Daca vorbim despre factori legati de stilul de viata, atunci o dieta bogata in zahar poate creste glicemia si insulina, stimuland productia de sebum, produsele lactate pot agrava acneea la unele persoane (in acest caz acneea poate aparea difuza sau pe zona T).

Igiena inadecvata: Curatarea insuficienta a pielii poate duce la acumularea de sebum si celule moarte.si atunci apare acneea, aspect uleios al pielii.

Anumite medicamente: Steroizii, contraceptivele hormonale, si alte medicamente pot provoca acnee.

Cearcanele

Cearcanele, acele umbre sau coloratii inchise sub ochi, pot fi mai mult decat un semn de oboseala; ele pot indica diverse afectiuni de sanatate.

Somnul insuficient poate dilata vasele de sange din zona ochilor, provocand cearcane.

Stresul poate afecta circulatia sangelui si poate contribui la subtierea pielii din jurul ochilor.

Probleme legate de circulatia sangelui: vasele de sange dilatate pot fi vizibile prin pielea subtire sub ochi (sunt in general cearcane violacee sau albastre).

Probleme cum ar fi alergiile sau sinuzita pot afecta circulatia in zona ochilor.

Semne asociate: Cearcane, senzatie de presiune sau durere in zona sinusurilor.

La fel si in cazul alergiilor, raspunsul imun la alergeni poate cauza inflamatie si congestie, care provoaca cearcane, mancarime oculara, stranuturi, nas infundat.

Dermatita atopica:  Inflamatia cronica a pielii poate afecta zona oculara..

Probleme de pigmentare si genetica: Pigmentare excesiva sub ochi este frecventa in anumite etnii, la fel si predispozitia genetica la cearcane, mai ales in familii.

In cazul anemiei si deficientelor nutritionale niveluri scazute de hemoglobina pot reduce oxigenarea tesuturilor, ceprovocand cearcane, paloare, oboseala, ameteli.

Fierul insuficient poate afecta hemoglobina si capacitatea de transport a oxigenului cauzand cearcane, oboseala, unghii fragile.

Problemele renale pot cauza retentia de lichide si umflarea in jurul ochilor.

Deshidratarea: Lipsa apei poate face pielea sa para terna si sa accentueze cearcanele.

Alcoolul poate duce la deshidratare si la dilatarea vaselor de sange, provocand cearcane, umflaturi faciale, piele rosie.

O functie redusa a glandei tiroide poate afecta metabolismul si sanatatea pielii.

La fel si insuficienta suprarenala afecteaza productia de hormoni. Toate acestea cauzeaza cearcane, oboseala extrema, hiperpigmentare, pierdere in greutate.

Apneea obstructiva de somn: Oprirea respiratiei in timpul somnului poate reduce oxigenarea si poate afecta somnul de calitate, sau insomnia, iar ca rezultat toate acestea au cearcanele,

Cearcanele pot fi un semn de diverse probleme de sanatate si este important sa se abordeze cauza lor pentru un tratament eficient. Daca cearcanele sunt persistente si nu raspund la modificarile de stil de viata sau remedii comune, consultarea unui medic este recomandata pentru a exclude afectiuni subiacente si a primi un tratament adecvat.

Buzele crapate

Buzele crapate pot fi mai mult decat un semn de deshidratare sau expunere la intemperii; ele pot indica si diverse afectiuni de sanatate:

Deficiente nutritionale:

Vitamine B (B2, B3, B6, B12): Lipsa acestora poate cauza buze crapate, cheilita angulara (fisuri in colturile gurii), glosita (inflamatia limbii).

Fier: Deficienta de fier poate duce la buze crapate, oboseala, paloare.

Zinc: Deficienta de zinc poate afecta regenerarea celulara, ducand la buze crapate si rani care se vindeca greu.

Alergii si iritatii:

Dermatita de contact: Reactia la cosmetice, produse de ingrijire a buzelor sau alimente poate provoca buze crapate, roseata si mancarime.

Probleme sistemice:

Diabet: Poate duce la deshidratare si afectarea circulatiei, agravand uscaciunea si craparea buzelor.

Hipotiroidism: Functia redusa a glandei tiroide poate afecta sanatatea pielii, inclusiv a buzelor.

Sindromul Sjögren: O boala autoimuna ce reduce productia de saliva si lacrimi, cauzand gura uscata si buze crapate.

Afectiuni dermatologice:

Psoriazis: O afectiune autoimuna care poate provoca placi rosii, scuamoase, inclusiv pe buze.

Cheilita actinica: Cauzata de expunerea excesiva la soare, poate produce buze crapate si solzoase.

Factori legati de comportament:

Linsul frecvent al buzelor: Saliva usuca buzele, agravand craparea.

Respiratia pe gura: Mai ales in timpul somnului, poate usca buzele.

Probleme dentare si infectii orale:

Infectii fungice (candidoza orala): Pot provoca buze crapate, placi albe in gura.

Sprancenele subtiri

Sprancenele subtiri pot indica diverse afectiuni de sanatate:

Probleme hormonale:

Hipotiroidism: Deficitul de hormoni tiroidieni, mai ales hipotiroidismul Hashimoto, poate cauza subtierea sprancenelor, in special in partea exterioara. Alte simptome includ oboseala, piele uscata si crestere in greutate .

Deficiente nutritionale:

Deficit de biotina (vitamina B7): Importanta pentru sanatatea parului, lipsa acesteia poate duce la caderea parului, inclusiv a sprancenelor.

Deficit de fier si zinc: Ambele minerale sunt esentiale pentru cresterea parului si pot cauza subtierea sprancenelor daca sunt deficitare .

Afectiuni autoimune:

Alopecia areata: O afectiune autoimuna ce poate determina caderea parului in zone izolate, inclusiv sprancenele .

Lupus eritematos sistemic: Boala autoimuna care poate afecta foliculii de par, ducand la subtierea sprancenelor .

Dermatite si infectii:

Dermatita atopica: Inflamatia cronica a pielii poate afecta si zona sprancenelor .

Infectii fungice: Pot afecta foliculii de par, ducand la caderea sprancenelor .

Factori de stil de viata:

Epilarea excesiva: Indepartarea frecventa a parului poate afecta cresterea sprancenelor.

Stresul: Poate cauza subtierea parului, inclusiv a sprancenelor.

Paloarea tenului

Paloarea tenului poate indica diverse probleme de sanatate. Scaderea fluxului de sange catre piele poate fi cauzata de anemie, soc, hipotensiune arteriala sau pierdere masiva de sange. Disfunctiile hepatice sau renale, dezechilibrele hormonale sau afectiunile autoimune pot afecta, de asemenea, circulatia si metabolismul, provocand paloare. Deficientele nutritionale, cum ar fi lipsa vitaminelor si mineralelor esentiale, pot influenta si sanatatea pielii. Uneori, paloarea poate fi un semn al unor afectiuni mai grave, cum ar fi cancerul sau socul anafilactic. Este important sa consulti un medic pentru evaluare si diagnostic adecvat in cazul in care observi paloare neobisnuita a tenului sau alte simptome asociate.

Mayo Clinic: Hypothyroidism

·  Healthline: Thin Eyebrows: Causes and Treatments

·  Cleveland Clinic: Hypothyroidism Symptoms and Causes