Catena
Ultima actualizare: 29 octombrie 2024
Scleroza multipla (SM) este o boala potential invalidanta a creierului si a maduvei spinarii (sistemul nervos central).
Scleroza multipla este o maladie autoimuna, in care sistemul imunitar ataca mielina, invelisul proteic care protejeaza fibrele nervoase. Afectiunea provoaca probleme de comunicare intre creier si restul corpului. Boala poate cauza leziuni permanente sau deteriorarea permanenta a nervilor.
Semnele si simptomele sclerozei multiple pot fi diferite si apar in functie de cat de afectati sunt nervii. Unele persoane cu simptome severe isi pot pierde capacitatea de a merge, in timp ce altele pot avea perioade lungi fara sa se confrunte cu manifestari noi.
Din pacate, specialistii nu au descoperit leacul pentru scleroza multipla. In schimb, exista tratamente care grabesc recuperarea in urma crizelor, care modifica evolutia bolii si care tin sub control semnele si simptomele.
Speranta de viata in cazul persoanelor care sufera de scleroza multipla este cu aproximativ 7,5 ani mai mica decat ar fi in mod normal. Vestea minunata este ca speranta de viata creste. Medicii nu pot sa prevada felul in care va evolua afectiunea.
Aproximativ 10-15 % dintre pacienti se confrunta cu crize rare si dizabilitati minime la 10 ani dupa diagnostic.
Specialistii nu au descoperit cauza exacta a sclerozei multiple, insa sustin ca este o tulburare autoimuna care afecteaza sistemul nervos central (SNC). In cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar ataca tesuturile sanatoase ale corpului, pe care le trateaza ca fiind virusuri sau bacterii.
In acest caz, sistemul imunitar ataca mielina, invelisul vital care inconjoara si protejeaza fibrele nervoase, provocand inflamatii. De asemenea, cu ajutorul mielinei, nervii pot sa transmita semnalele electrice rapid si eficient.
Mai exact, scleroza multipla se traduce prin “cicatrizare in mai multe zone”. Cicatrizarea (sau scleroza) se produce in momentul in care mielina dispare sau sufera daune in mai multe zone. De asemenea, aceste zone se mai numesc placi sau leziuni si afecteaza in principal:
Dupa aparitia mai multor leziuni, fibrele nervoase se pot rupe sau deteriora. Din aceasta cauza, impulsurile electrice din creier nu mai ajung la nervul tinta. Drept urmare, corpul nu poate indeplini anumite functii.
Afectiunea a fost clasificata in patru tipuri:
Aceasta forma este caracterizata de aparitia unui singur episod, ale carui manifestari dureaza cel putin 24 de ore. Daca pacientul se confrunta cu inca un episod, medicul va pune diagnosticul de scleroza multipla recurent-remisiva.
Aproximativ 85% dintre persoanele cu scleroza multipla sufera de acest tip, care este si cea mai intalnita forma a bolii. Afectiunea este caracterizata de episoade cu simptome noi sau simptome care se agraveaza, urmate de perioade de remisie, in care semnele dispar partial sau total.
In cazul acestei forme, simptomele se agraveaza treptat, fara recurente sau remisii. Cu toate acestea, insa, unii oameni pot experimenta perioade scurte de stabilitate si perioade in care simptomele se agraveaza si apoi se amelioreaza. Aceasta forma apare la aproximativ 15% dintre persoanele cu scleroza multipla.
In prima faza, oamenii se confrunta cu perioade de recidiva si remisie. Cu toate acestea, boala va incepe apoi sa progreseze constant.
Semnele si simptomele sclerozei multiple pot varia foarte mult de la o persoana la alta si apar in functie de zona in care se afla fibrele nervoase afectate. De cele mai multe ori, capacitatea de miscare a corpului este cea afectata.
De exemplu, pacientul poate:
La fel de frecvente sunt si problemele de vedere, cum ar fi:
Alte simptome ale sclerozei multiple sunt:
Specialistii in medicina nu au descoperit cauza sclerozei multiple, insa cred ca este influentata de urmatorii factori de risc:
Cele mai multe persoane diagnosticate cu scleroza multipla au varste cuprinse intre 20 si 40 de ani.
Femeile sunt de doua ori mai predispuse la aceasta boala decat barbatii.
Predispozitia poate fi mostenita genetic, de asemenea. Oamenii de stiinta sustin ca scleroza multipla este influentata si de un factor de mediu, chiar si la persoanele cu trasaturi genetice specifice.
Riscul este mai mare in cazul fumatorilor. Acestia tind sa dezvolte mai multe leziuni ale creierului decat nefumatorii.
Cu toate ca studiile nu au descoperit o legatura clara, se pare ca riscul de scleroza multipla poate creste in urma expunerii la virusuri, cum ar fi virusul Epstein-Barr (VEB) care cauzeaza mononucleoza. Alte virusuri care pot provoca aparitia bolii sunt virusul herpetic uman tip 6 (HHV6) si mycoplasma pneumoniae.
Tulburarea apare frecvent si in randul persoanelor care se expun prea putin la lumina soarelui. Organismul foloseste razele soarelui pentru a produce vitamina D. Unii experti sustin ca sistemul imunitar poate fi afectat de un nivel scazut al vitaminei D.
Organismul foloseste vitamina B12 pentru a produce mielina. Lipsa acestei vitamine poate cauza boli neurologice, cum ar fi scleroza multipla.
In trecut, oamenii de stiinta credeau ca scleroza multipla poate fi cauzata si de rabie (turbarea), traumele fizice sau consumul de aspartam, un indulcitor artificial, insa nu exista dovezi care sa sustina aceasta teorie.
Cel mai probabil, nu este provocata de un singur factor declansator, ci de mai multi.
Printre testele de diagnostic se numara:
Medicii efectueaza de obicei un RMN cu substanta de contrast pentru a descoperi leziunile active si inactive la nivelul creierului si maduvei spinarii.
OCT este o investigatie care se bazeaza pe lumina pentru vizualizarea fiecarui strat distinct al retinei. Astfel, medicul poate evalua cat de subtiat este nervul optic.
Specialistul poate efectua o punctie lombara pentru a detecta anomalii in lichidul cefalorahidian.
Analizele de sange sunt necesare pentru a exclude alte afectiuni cu semne si simptome similare.
Acest test implica stimularea cailor nervoase pentru a analiza activitatea electrica din creier. In trecut, testul era efectuat la nivelul trunchiului cerebral pentru a diagnostica scleroza multipla.
Pentru a fi stabilit diagnosticul de scleroza multipla, medicii trebuie sa descopere semne de demielinizare care apar in momente diferite, in mai multe zone ale creierului, maduvei spinarii sau nervilor optici.
De asemenea, diagnosticul presupune excluderea altor afectiuni cu simptome similare, cum ar fi boala Lyme, lupusul si sindromul Sjogren.
Pana in prezent, cercetatorii nu au descoperit nicio metoda de vindecare a sclerozei multiple. Cu toate acestea, exista mai multe remedii care pot incetini evolutia bolii.
Aceste tratamente au rolul de a incetini evolutia bolii si de a reduce rata recidivelor. Medicamentele auto-injectabile care modifica scleroza multipla recurent-remisiva sunt acetatul de glatiramer si beta interferonii. De asemenea, forma recurent-remisiva a bolii poate fi tratata cu medicamentele orale:
Exista si tratamente intravenoase pentru scleroza multipla recurent-remisiva, cum ar fi:
Cu toate acestea, schema de tratament trebuie personalizata, deoarece nu toate medicamentele sunt potrivite pentru fiecare persoana cu scleroza multipla. De aceea, pacientii trebuie sa discute cu specialistul despre cele mai potrivite medicamente pentru ei, dar si despre riscurile si beneficiile fiecaruia.
De asemenea, pentru a trata recidivele, medicul poate prescrie corticosteroizi, cum ar fi metilprednisolon sau corticotropina. Exista si alte tratamente care pot ameliora simptomele si care pot imbunatati calitatea vietii.
Printre complicatiile sclerozei multiple se numara:
Referinte:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/37556
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17248-multiple-sclerosis
https://www.healthline.com/health/multiple-sclerosis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/multiple-sclerosis/symptoms-causes/syc-20350269
Autor: Andrei Radu
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook