Sclerita reprezinta inflamatia sclerei, care este stratul exterior al ochiului. Daca nu este tratata, sclerita poate incepe sa afecteze vederea.
Sclera este stratul exterior protector al ochiului, care este si partea alba a ochiului. Sclera este conectata la o serie de muschi care ajuta ochiul sa se miste. Aproximativ 83% din suprafata ochiului este reprezentata de sclera.
Sclerita este o tulburare care cauzeaza inflamarea si inrosirea severa a sclerei. In plus, poate provoca dureri destul de mari. Specialistii sustin ca sclerita apare in urma unei reactii excesive a sistemului imunitar al organismului. Tipul de sclerita de care o persoana sufera depinde de localizarea inflamatiei.
Pe cine afecteaza sclerita?
Sclerita afecteaza de obicei persoanele cu varsta cuprinsa intre 47 si 60 de ani, insa si oamenii mai tineri sau mai in varsta pot dezvolta aceasta afectiune. De asemenea, sclerita este mai frecventa in randul femeilor decat al barbatilor, in mare parte din cauza asocierii scleritei cu afectiunile autoimune. In schimb, la barbati sclerita este in cele mai multe cazuri provocata de o infectie.
Tratamentul precoce cu medicamente este necesar pentru a preveni avansarea scleritei. Cazurile grave, netratate, pot duce la pierderea partiala sau completa a vederii.
Ce este sclerita?
Sclerita poate fi distructiva pentru ochi, cauzand dureri intense si pierderea vederii in cazul anumitor persoane. Desi sclerita poate fi asociata cu traumatisme sau infectii, mai mult de jumatate din cazurile de sclerita sunt asociate cu o boala sistemica subiacenta, cum ar fi artrita reumatoida, spondilita anchilozanta, lupusul eritematos sistemic, poliarterita nodoasa, granulomatoza cu poliangeita, virusul varicelo-zosterian, guta sau sifilisul.
Cercetatorii banuiesc ca sclerita este semnul unei inflamatii aparute intr-o alta zona a corpului. Dupa cum am mentionat deja, de obicei femeile sunt mai predispuse la sclerita decat barbatii.
Assista Oftapic Advanced picaturi ochi sunt picaturi de ochi pe baza de lipozomi si acid hialuronic cross-linkat, fara conservanti.
Tipuri de sclerita
Exista doua tipuri principale de sclerita - anterioara si posterioara - in functie de zona ochiului care este afectata.
Sclerita anterioara
Sclerita anterioara poate fi impartita in urmatoarele trei subtipuri:
-
sclerita difuza: este cel mai frecvent tip de sclerita si afecteaza jumatatea din fata a sclerei;
-
sclerita nodulara: pe sclera se formeaza noduli mici, sensibili, provocand o inflamatie generalizata;
-
sclerita necrozanta: cunoscuta si sub numele de scleromalacia perforans, aceasta forma a afectiunii poate fi foarte grava, putand duce la pierderea vederii. Sclerita necrozanta este asociata de cele mai multe ori cu tulburari sistemice autoimune.
Sclerita posterioara
Sclerita posterioara este o forma mult mai grava a bolii si uneori este dificil de diagnosticat. Este descrisa drept o modificare a grosimii partii posterioare a globului ocular, ingrosarea straturilor posterioare ale ochiului (coroida si sclera) si edem retrobulbar. Sclerita posterioara este cea mai rara forma de sclerita, aceasta afectand partea din spate a ochiului. Acest tip de boala poate face ochiul mai predispus la inflamarea muschilor oculari, dezlipire de retina si glaucom cu unghi inchis.
Assista Oftapic Allergy picaturi ochi este o solutie oftalmica sterila.
Semne si simptome
Fiecare tip de sclerita are simptome similare. Acestea se pot agrava daca afectiunea nu este tratata. Durerea oculara severa care nu se amelioreaza dupa administrarea de analgezice este principalul simptom al scleritei. In plus, durerea este agravata de miscarile ochilor si se poate raspandi la nivelul intregii fete, in special pe partea laterala a ochiului afectat.
Alte simptome care pot aparea:
-
lacrimare excesiva;
-
reducerea acuitatii vizuale;
-
vedere incetosata;
-
sensibilitate la lumina (fotofobie);
-
inrosirea sclerei.
Simptomele scleritei posterioare nu sunt la fel de evidente, deoarece nu provoaca durere severa ca alte tipuri. Sclerita posterioara cauzeaza urmatoarele manifestari:
-
dureri de cap profunde;
-
durere cauzata de miscarea ochilor;
-
iritatie oculara;
-
vedere dubla.
Assista Oftapic Intensive picaturi ochi este o solutie oftalmica tampon cu acid hialuronic, hamamelis si ginkgo biloba.
Cauze si factori de risc
In unele cazuri, sclerita nu are o cauza cunoscuta, aceasta forma purtand denumirea de „sclerita idiopatica”. In multe alte cazuri, sclerita poate avea la baza un alt tip de afectiune, cum ar fi o boala autoimuna. Riscul de a dezvolta sclerita este mai mare in randul persoanelor care au urmatoarele afectiuni:
Aceasta tulburare afecteaza articulatiile de pe ambele parti ale corpului. Artrita reumatoida este principala boala autoimuna asociata cu sclerita.
-
Boli ale tesutului conjunctiv, cum ar fi lupusul eritematos sistemic
Lupusul si inflamatia cronica provocata de aceasta afectiune perturba multe zone ale corpului, cum ar fi articulatiile, pielea si organe precum plamanii, creierul, rinichii si inima.
-
Boli inflamatorii intestinale (BII)
Acestea reprezinta un grup de tulburari care provoaca inflamatii cronice la nivelul intestinului.
Sindrom Sjogren este o tulburare autoimuna care limiteaza secretia normala de lacrimi sau saliva.
Sclerodermia presupune ingrosarea si intarirea pielii, acumularea tesutului cicatricial, precum si aparitia leziunilor la nivelul organelor interne.
-
Granulomatoza cu poliangeita
Aceasta boala este rezultatul inflamatiei aparute in tesuturi (inflamatie granulomatoasa) si in vasele de sange (vasculita), o problema care poate afecta organele.
Sclerita poate fi asociata si cu:
Unele infectii, cum ar fi cele virale, bacteriene sau fungice, provoaca o anumita forma a bolii, numita sclerita infectioasa. Infectiile fungice au de obicei un efect mai grav decat infectiile bacteriene sau virale. Boala Lyme poate provoca, de asemenea, sclerita (sclerita Lyme).
-
Traumatisme sau leziuni la nivelul ochiului, inclusiv proceduri chirurgicale
Aceste tipuri de leziuni duc de regula la aparitia scleritei infectioase.
-
Medicamente utilizate pentru tratarea sau prevenirea bolilor osoase
Printre aceste tipuri de medicamente se numara bifosfonatii, despre care se stie ca provoaca reactii inflamatorii oculare.
Diagnostic
Medicii analizeaza istoricul medical detaliat al pacientului si efectueaza o examinare, dar si teste de laborator, pentru a diagnostica sclerita.
Alte afectiuni care se manifesta similar cu sclerita sunt:
-
episclerita, care este o inflamatie a vaselor superficiale ale stratului exterior al ochiului (episclera);
-
blefarita, care este o inflamatie a pleoapei exterioare a ochiului;
-
conjunctivita virala, care este o inflamatie a ochiului cauzata de un virus;
-
conjunctivita bacteriana, care este o inflamatie a ochiului cauzata de bacterii.
Pentru a stabili diagnosticul de sclerita, medicul poate folosi urmatoarele teste si analize:
-
ecografie (ultrasonografie), care are rolul de a detecta eventualele modificari care apar la nivelul sau in jurul sclerei;
-
hemoleucograma completa pentru a verifica semnele de infectie si activitatea sistemului imunitar;
-
biopsie a sclerei, o procedura care implica indepartarea unei bucati mici de tesut din sclera, astfel incat sa poata fi examinata la microscop.
Tratament
Tratamentul are rolul de a reduce inflamatia inainte ca aceasta sa provoace daune permanente la nivelul ochilor. Deoarece se afla in stransa legatura, reducerea inflamatiei provoaca in mod automat si ameliorarea durerii.
Medicamentele folosite pentru a trata sclerita sunt urmatoarele:
-
medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt de cele mai multe ori utilizate in tratarea scleritei nodulare anterioare. Reducerea inflamatiei ajuta la ameliorarea durerii cauzate de sclerita.
-
corticosteroizii (cum ar fi prednisonul) sunt administrati daca AINS nu reduc inflamatia;
-
glucocorticoizii orali reprezinta alegerea preferata pentru abordarea scleritei posterioare;
-
medicamentele imunosupresoare cu glucocorticoizi orali sunt recomandate pentru tratarea celei mai periculoase forme, sclerita necrozanta;
-
antibioticele pot fi utilizate pentru a preveni sau trata infectiile de la nivelul sclerei;
-
medicamentele antifungice sunt utilizate in mod obisnuit in tratarea infectiilor cauzate de sindromul Sjogren.
Chirurgia poate fi, de asemenea, necesara pentru abordarea cazurilor grave de sclerita. Procedura implica refacerea tesuturilor sclerei, pentru a imbunatati functia musculara si pentru a preveni pierderea vederii.
De asemenea, tratarea scleritei poate implica abordarea cauzelor subiacente. De exemplu, daca sclerita este cauzata de o tulburare autoimuna, atunci tratarea eficienta a acesteia va contribui la prevenirea cazurilor recurente de sclerita.
Referinte:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24975-scleritis
https://www.healthline.com/health/scleritis
https://www.verywellhealth.com/what-is-scleritis-3422080
https://www.webmd.com/eye-health/scleritis-facts