Sarcom Kaposi: ce este, ce cauze are si care sunt optiunile de tratament

Sarcom Kaposi: ce este, ce cauze are si care sunt optiunile de tratament Sarcom Kaposi: ce este, ce cauze are si care sunt optiunile de tratament

Ultima actualizare: 8 noiembrie 2024

sarcom-kaposi-ce-este-cauze-si-tratament

Sarcomul Kaposi reprezinta o afectiune in care celulele canceroase sunt prezente in piele sau in membranele mucoase care captusesc tractul gastrointestinal, putand afecta gura, stomacul si intestinele, inclusiv zona anusului.

Tumorile specifice unui sarcom Kaposi apar sub forma unor pete sau noduli vinetii pe piele si/sau mucoase si se pot raspandi catre ganglionii limfatici si plamani. In general, cazurile de sarcom Kaposi sunt mai frecvent depistate la barbati si la pacientii cu sistemul imunitar slabit.

In continuare, veti afla mai multe detalii despre cauzele acestei afectiuni, manifestarile sale si optiunile de tratament disponibile.


Sarcom Kapos – generalitati

Un sarcom Kaposi este o afectiune a tesuturilor moi. Afecteaza persoanele cu sisteme imunitare slabite care sunt purtatoare ale unei forme rare de virus herpetic, si anume virusul herpetic uman 8 (HHV-8). Virusul transforma practic celulele sanatoase in celule canceroase.

Acest tip de cancer se dezvolta din celulele care captusesc limfa sau vasele de sange. Apare de obicei sub forma de tumori pe piele sau pe suprafetele mucoasei, cum ar fi in interiorul cavitatii bucale, dar aceste tumori se pot dezvolta si in alte parti ale corpului, cum ar fi in ganglionii limfatici, plamani sau tractul digestiv.

Celulele anormale de sarcom Kaposi formeaza pe piele niste pete sau tumori violet, rosiatice sau maronii. Zonele afectate sunt considerate leziuni. Leziunile cutanate de sarcom Kaposi apar cel mai frecvent pe picioare sau pe fata. Desi pot fi inestetice, de obicei acestea nu provoaca simptome. In schimb, unele leziuni care apar pe picioare sau in zona inghinala pot cauza umflaturi si dureri la nivelul picioarelor si talpilor.

Un sarcom Kaposi poate sa provoace probleme grave sau chiar sa puna viata in pericol cand leziunile apar in plamani, ficat sau tractul digestiv.

Sarcom Kapos – tipuri

Exista 4 tipuri de sarcom Kaposi:

  1. sarcom Kaposi epidemic (asociat SIDA) – este cel mai frecvent intalnit tip de sarcom Kaposi. Persoanele cu sarcom Kaposi aparut pe fondul contractarii virusului imunodeficientei umane (HIV) sau din cauza instalarii sindromului imunodeficientei dobandite (SIDA) sunt mai predispuse sa dezvolte leziuni canceroase in corp.
  2. sarcom Kaposi dobandit – acesta este un tip rar de sarcom Kaposi. Afecteaza persoanele care erau purtatoare ale virusului HHV-8 si au fost nevoite sa ia imunosupresoare dupa un transplant de organ sau maduva osoasa. Acest tip de sarcom Kaposi provoaca de obicei leziuni pe piele.
  3. sarcom Kaposi clasic – afecteaza de obicei barbatii si este cunoscut si sub numele de sarcom mediteranean, deoarece este depistat cel mai frecvent la persoanele originare din zona Marii Mediteraneene, dar a fost diagnosticat si la pacienti din Europa de Est si Orientul Mijlociu. Este mai probabil sa afecteze barbatii in varsta de cel putin 60 de ani. Persoanele cu acest tip de sarcom Kaposi prezinta de obicei leziuni cutanate cu dezvoltare lenta, care se maresc treptat si se inmultesc pe suprafata pielii. Leziunile se pot raspandi insa si catre organele interne.
  4. sarcom Kaposi endemic – cunoscut si ca sarcom african, acesta afecteaza populatia din Africa Ecuatoriala. Un sarcom Kaposi endemic este similar cu forma clasica a bolii. Diferenta consta in varsta pe care o au pacientii la momentul diagnosticului: aceasta forma de cancer se declanseaza la o varsta mult mai tanara decat la pacientii cu sarcom Kaposi clasic.

Sarcom Kapos – cauze

Pentru a dezvolta sarcom Kaposi, trebuie sa fiti deja infectat cu virusul herpesului asociat sarcomului Kaposi. Chiar si asa, majoritatea persoanelor care au virusul nu vor dezvolta cancer. Aceasta boala grava se declanseaza in general in cazul persoanelor care sunt HIV pozitive si au sistemul imunitar slabit, la cei care au trecut printr-un transplant de organe sau ale caror sistem imunitar este slabit din alte motive, cum ar fi pe fondul varstei inaintate.

Acestea fiind spuse, cazurile de sarcom Kaposi afecteaza 6 din 1 milion de persoane cu HIV/SIDA si 1 din 200 de persoane care iau imunosupresoare dupa transplant de celule stem (maduva osoasa) sau o interventie chirurgicala pentru transplant de organ.

Sarcom Kapos – simptome

Simptomele cu care se confrunta persoanele care sufera de sarcom Kaposi sunt urmatoarele:

  • leziuni cutanate – primele semne ale unui sarcom Kaposi sunt de obicei leziunile canceroase de pe piele, care se prezinta sub forma unor pete vinetii, rosiatice sau maronii si care pot fi plate sau iesite in relief. Acestea pot aparea intr-o singura parte a corpului sau in mai multe zone de pe corp si deseori pot cauza desfigurare. In general, leziunile canceroase apar pe picioare, talpi si fata.
  • leziuni ale membranelor mucoase – leziunile pot aparea in gura, zona anala sau in alta parte a tractului gastrointestinal. Astfel, pot cauza dureri in timpul masticatiei daca leziunile se formeaza in cavitatea bucala, sau se pot manifesta prin sangerare gastrica (sange in scaun) si durere abdominala si diaree cauzata de leziunile de la nivelul sistemului digestiv. Pacientii cu sarcom Kaposi se pot confrunta si cu constipatie sau varsaturi din cauza leziunilor care blocheaza anumite portiuni ale sistemului digestiv.
  • leziuni interne – cand se formeaza leziuni in interiorul plamanilor, respiratia poate fi restrictionata sau pacientul poate tusi sange. Daca apar in interiorul tractului gastrointestinal, leziunile de sarcom Kaposi pot provoca durere si hemoragie, care pot duce in cele din urma la anemie.
  • afectarea ganglionilor limfatici – implicarea ganglionilor limfatici, in special a celor din zona inghinala, poate fi asociata cu umflarea picioarelor si cu dureri la nivelul acestora. Poate surveni si limfedemul, fenomen care apare cand o leziune obstructioneaza unul dintre ganglionii limfatici.

Sarcom Kapos – diagnostic

Pentru a diagnostica un sarcom Kaposi, investigatiile recomandate de specialisti constau in:

  • biopsie;
  • radiografie;
  • scanare CT;
  • scanare PET;
  • endoscopie;
  • bronhoscopie.

Sarcom Kapos – optiuni de tratament

Virusul care provoaca sarcom Kaposi nu poate fi tratat. Odata contractat virusul, acesta ramane in corp pe tot parcursul vietii gazdei. Tratamentul pentru sarcom Kaposi se concentreaza pe gestionarea simptomelor si tratarea cancerului. Cea mai buna abordare depinde de diagnosticul specific al pacientului si de gradul de raspandire a cancerului in corp la momentul diagnosticului.

Expertii va recomanda sa nu considerati boala ca fiind localizata, chiar daca fizic asa pare sa fie. Asadar, aceasta trebuie tratata presupunand ca s-a raspandit deja dincolo de semnele vizibile.

Acestea fiind spuse, pentru pacientii cu sarcom Kaposi pot fi utilizate urmatoarele strategii de tratament:

  • imbunatatirea functiei sistemului imunitar – cea mai eficienta si importanta terapie pentru pacientii cu sarcom Kaposi consta in abordarea deficientei imunitare care poate permite dezvoltarea cancerului. In cazul pacientilor cu SIDA, aceeasi terapie antiretroviala utilizata pentru SIDA poate fi suficienta pentru a trata sarcomul Kaposi. Pentru pacientii carora li se efectueaza un transplant, se poate recomanda modificarea sau scaderea dozei de medicamente imunosupresoare. Prioritatea principala in tratarea pacientilor cu sarcom Kaposi este intarirea sistemului imunitar. Tratamentele suplimentare, cum ar fi chimioterapia, nu sunt tolerate pe termen lung de persoanele cu imunitate scazuta.
  • terapii locale – unii medici pot sugera tratamente cu aplicare topica, inclusiv injectarea medicamentelor chimioterapice direct in leziuni, criochirurgie, excizie, fototerapie sau radioterapie localizata, cand pacientul are doar cateva leziuni mici.
  • chimioterapie – pacientii cu sarcom Kaposi care nu observa ameliorari dupa ce au abordat deficientele imune pot necesita chimioterapie ca tratament de monitorizare a cancerului. Chimioterapia este de obicei administrata intravenos, desi mai nou au inceput sa se foloseasca si unele forme de terapie chimioterapica cu administrare orala.
  • imunoterapie – acest tip de tratament functioneaza prin activarea capacitatii naturale a sistemului imunitar de a lupta impotriva cancerului. Intrucat s-a dovedit deja eficienta in tratarea multor tipuri de cancer, cercetatorii studiaza aplicarea acestui tip de terapie in tratamentul sarcomului Kaposi.

Pentru sarcom Kaposi, interventia chirurgicala nu este de obicei recomandata deoarece este ineficienta in vindecarea bolii, leziunile putand recidiva.

Sarcom Kapos – prognostic

Spre deosebire de stadiile incipiente ale SIDA, sarcomul Kaposi este foarte tratabil. Foarte putini pacienti mor din cauza bolii, deoarece de obicei raspund favorabil la optiunile de tratament disponibile.

Conform datelor Institutului National pentru Cancer din S.U.A., rata relativa de supravietuire la 5 ani de la diagnostic este de aproximativ 72%. Pe masura ce optiunile de tratament se imbunatatesc, rata de supravietuire a pacientilor ar putea continua sa creasca.

De asemenea, este important de retinut ca la pacientii cu sarcom Kaposi cauza decesului este adesea alta decat sarcomul (de exemplu, boli aparute pe fondul infectiei HIV/SIDA). Prognosticul dumneavoastra, care ar trebui discutat cu medicul, depinde de multi factori, cum ar fi varsta, sanatatea generala de sanatate si starea sistemului, precum si de stadiul bolii la momentul depistarii acesteia.

 

Surse:

https://www.cancer.org/cancer/types/kaposi-sarcoma/about/what-is-kaposi-sarcoma.html

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21830-kaposi-sarcoma

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/sarcoma/kaposi-sarcoma