Puseu de tensiune: simptome, diagnostic, tratament

Un puseu de tensiune se refera la o crestere brusca, dar temporara, a valorilor tensiunii arteriale, peste limitele normale. Tensiunea arteriala normala este considerata a fi in jurul valorii 120/80 mmHg, cu variatii minime. Totusi, in timpul unui puseu de tensiune, valorile pot creste extrem de brusc la peste 140/90 mmHg si, in unele cazuri, pot depasi 180/120 mmHg. Aceasta crestere nu ar trebui neglijata, chiar daca poate fi tranzitorie, in special in contextul in care persoana in cauza a fost diagnosticata deja cu hipertensiune arteriala. In situatia din urma, poate fi vorba si despre „criza hipertensiva”, care ridica deseori necesitatea interventiei medicale de urgenta.

Ce este un puseu de tensiune?

Exista o tendinta de a se pune semnul egal intre „puseu de tensiune” si „criza hipertensiva”. Cu toate acestea, puseurile de tensiune nu sunt echivalente cu hipertensiunea cronica, desi aceasta poate contribui la aparitia lor. Un puseu de tensiune poate aparea brusc, chiar la o persoana care nu are antecedente de hipertensiune arteriala, din cauza unor factori declansatori: deshidratarea, consumul excesiv de sare, stresul, emotiile puternice sau  administrarea anumitor medicamente. Chiar daca poate fi tranzitoriu, un puseu de tensiune necesita atentie medicala, deoarece poate duce la complicatii grave, cum ar fi accident vascular cerebral, infarct miocardic si altele.

Puseu de tensiune – cauze si factori de risc

La baza aparitiei unui puseu de tensiune pot sta multiple cauze care variaza de la stilul de viata, pana la afectiuni medicale subiacente. Chiar daca tensiunea arteriala fluctueaza in mod normal de-a lungul zilei, un astfel de puseu de tensiune poate sa apara dintr-un dezechilibru brusc care intereseaza mecanismele implicate in reglarea tensiunii arteriale. Cauzele puseului de tensiune pot fi urmatoarele:

• Stresul, anxietatea si emotiile puternice: stresul intens si starile de anxietate pot declansa o reactie de tip „lupta sau fugi”, in timpul careia organismul elibereaza hormoni ai stresului, cum ar fi adrenalina si cortizolul. Acesti hormoni duc la cresterea frecventei cardiace si, de asemenea, contractia vaselor de sange, crescand astfel temporar tensiunea arteriala;
• Consumul excesiv de sare: aportul ridicat de sodiu determina retentia lichidelor, ceea ce va duce la o crestere a volumului sanguin si, astfel, cresterea presiunii asupra peretilor arteriali;
• Deshidratarea: in conditii de deshidratare, rinichii reabsorb apa, in loc sa o elimine in urina. De asemenea, elibereaza vasopresina, care stimuleaza contractia vaselor de sange. Asadar, se poate ajunge foarte usor la un puseu de tensiune;
• In timp ce consumul moderat de alcool poate sa nu aiba efecte considerabile asupra valorii tensiunii arteriale, consumul excesiv sau brusc (in cantitati mari) de alcool poate duce la un puseu de tensiune. Consumul de substante ilicite are, de asemenea, acelasi posibil efect;
• Unele medicamente, cum ar fi contraceptivele orale, antiinflamatoarele nesteroidiene, insa si decongestionantele sau suplimentele care contin cofeina, pot creste tranzitoriu tensiunea arteriala, ducand la un puseu de tensiune;
• Persoanele cu afectiuni renale (insuficienta renala cronica, glomerulonefrita), dar si cele cu afectiuni endocrine (hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitom, diabet), alaturi de cele cu afectiuni cardiovasculare preexistente, au un risc mai mare de a se confrunta cu un puseu de tensiune;
• Traumatismele la nivelul capului pot duce la aparitia puseurilor de tensiune.

In contextul hipertensiunii arteriale diagnosticate, criza hipertensiva (crestere brusca, extrema a tensiunii arteriale) apare deseori ca urmare a:

• Nerespectarii tratamentului actual pentru hipertensiune arteriala;
• Intreruperii bruste a tratamentului;
• Administrarii unor medicamente care interactioneaza cu cele administrate deja;
• Administrarii acelorasi doze de medicament, desi efectul lor terapeutic este redus.

Multe femei se pot confrunta cu puseuri de tensiune la menopauza. Acestea ar putea aparea din cauza modificarilor hormonale asociate acestei perioade. De asemenea, este foarte posibil ca o persoana sa se confrunte cu puseu de tensiune in somn – nu se cunosc in totalitate cauzele, dar ar putea fi vorba despre visele, eventual cosmarurile pe care aceasta le are, cu un impact resimtit la nivel fizic. Este mult mai probabil ca persoanele care fumeaza, sunt supraponderale, precum si cele care consuma alcool sau sunt sedentare sa se confrunte periodic cu astfel de episoade.

Puseu de tensiune – simptome si manifestari

Simptomele puseului de tensiune nu sunt intotdeauna clare, ceea ce face ca unele persoane nici sa nu fie constiente de faptul ca trec printr-un astfel de episod. Totusi, in cazurile in care apare o creste semnificativa a tensiunii arteriale, pot aparea simptome precum:

• Dureri puternice de cap;
• Ameteala, vertij;
• Instabilitate, pierderea temporara a echilibrului;
• Dificultati de respiratie (senzatia lipsei de aer);
• Vedere incetosata sau perceperea unor pete negre (scotoame) in campul vizual;
• Dureri in piept si disconfort toracic;
• Palpitatii, batai neregulate ale inimii;
• Sangerari nazale (epistaxis), din cauza ruperii vaselor de sange mici de la nivelul nasului;
• Senzatia de anxietate, panica, moarte iminenta.

Cand tensiunea arteriala depaseste valorile de 180/1200 mmHg, in asociere cu simptome foarte violente (dureri in piept, dificultati de respiratie), vorbim despre o urgenta hipertensiva. Astfel de cazuri ridica necesitatea asistentei medicale de urgenta, deoarece exista un risc crescut sa se ajunga la complicatii: accident vascular cerebral, infarct miocardic, disectie aortica. In ceea ce priveste cat dureaza un puseu de tensiune, in mod normal acesta ar trebui sa fie tranzitoriu, spre exemplu sa se amelioreze odata cu indepartarea stimulului emotional sau cu rehidratarea. Daca persista, poate fi vorba despre o problema mult mai grava.

Puseu de tensiune – metode de diagnostic

Un puseu de tensiune poate fi diagnosticat imediat, prin masurarea tensiunii arteriale folosindu-se un tensiometru. Dupa inregistrarea valorilor, putem vorbi despre un puseu de tensiune atunci cand acestea depasesc valorile considerate normale (120/80 mmHg), dar in contextul existentei simptomelor mentionate mai sus si fara antecedente personale de hipertensiune arteriala (ideal diagnosticata). La persoanele cu hipertensiune arteriala diagnosticata, un puseu de tensiune are potentialul de a fi tradus sub forma unei „crize hipertensive”, mai ales in conditiile in care este vorba despre o crestere semnificativa (peste 180/120 mmHg) a tensiunii arteriale.

Tratament puseu de tensiune

In cazul unui puseu de tensiune, tratamentul se individualizeaza in functie de riscul asociat. In acest sens, exista doua tipuri majore de urgenta hipertensiva:

• Urgenta hipertensiva cu risc vital: reprezinta o urgenta medicala, presupune o monitorizare atenta, iar tratamentul implica de cele mai multe ori administrarea intravenoasa de substante cu actiune antihipertensiva. In unele cazuri, poate fi necesara internarea la terapie intensiva,
• Urgenta hipertensiva fara risc vital: tensiunea arteriala poate fi scazuta progresiv, in decurs de 24-48 de ore, de obicei cu antihipertensive cu administrare orala. Nu necesita spitalizare, iar un astfel de puseu de tensiune poate fi gestionat chiar si in ambulatoriu.

Asa cum s-a mentionat, este important de facut diferenta intre puseu de tensiune si situatiile de criza hipertensiva. Cele din urma sunt mult mai grave si necesita abordare medicala de urgenta. Aparitia unui puseu de tensiune, insa fara expunerea la factorii declansatori mentionati mai sus, ar putea fi un semn premergator al hipertensiunii arteriale sau al disfunctiei mecanismelor care joaca rol in reglarea tensiunii arteriale.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470371/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8673041/
3. https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/paroxysmal-hypertension
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7018868/
5. https://sci-hub.se/10.1007/s11906-008-0005-2