Pruritul sau mancarimea pielii – cauze, factori de risc si tratament

Pruritul sau mancarimea pielii – cauze, factori de risc si tratament Pruritul sau mancarimea pielii – cauze, factori de risc si tratament

Ultima actualizare: 26 iulie 2023

prurit-mancarime

Mancarimea pielii, cel mai frecvent simptom cutanat, este intalnita intr-o gama foarte larga de afectiuni dermatologice. Se manifesta sub forma unei senzatii de disconfort care se amelioreaza temporar prin scarpinare, printr-un prurit intens in special la nivelul zonei pielii care uneori se prezinta (si) cu leziuni.

In prezent, mecanismul pruritului ramane incomplet elucidat. Antihistaminicele folosite in numeroase cazuri in care este prezenta mancarimea pielii par a fi eficiente, insa doar la unele persoane. Studiile arata ca, in afara de histamina, multi alti mediatori si o gama variata de cai de semnalizare sunt implicate in patogeneza pruritului.

De la afectiuni inflamatorii cutanate, cum ar fi dermatita atopica si seboreica, psoriazis, pana la afectiuni sistemice, neurologice si autoimune, cum ar fi insuficienta hepatica sau renala, dar si scleroza multipla, boala celiaca, colestaza de sarcina, mancarimea pielii (prurit) poate aparea intr-o gama variata de afectiuni. Prin intelegerea fiziopatologiei pruritului, medicii ar dispune de alternative de tratament mult mai eficiente si specifice pentru a trata pacientii cu prurit. Mai mult decat atat, este cunoscut ca mancarimea pielii este nu doar cea mai deficitar inteleasa, dar este si cea mai intens studiata manifestare somatosenzoriala a anumitor afectiuni.

Daca pielea dumneavoastra este sensibila si are tendinta de uscare, farmacistii Catena va recomanda sa folositi RILASTIL XEROLACT Ulei de spalare. Acest ulei fiziologic anti – iritatii poate fi folosit zilnic pentru pielea foarte uscata a bebelusilor, a copiilor si a adultilor. De asemenea, este un produs ideal pentru persoanele caror piele este fragila si predispusa la prurit sau atopie.


Mancarimea pielii – fiziopatologie

Mancarimea pielii este definita drept senzatia iritanta care evoca impulsul de scarpinare. Chiar daca nu este pe deplin cunoscuta fiziopatologia senzatiei de prurit, specialistii considera ca este vorba despre mai multe mecanisme implicate, cum ar fi:

  • mecanismul pruritului asociat mediatorilor chimici: histamina, serotonina, proteazele, insa si citokine-interleukine, bradikinina, substanta P, neutrofinele, eicosanoidele si altele;
  • mecanismul pruritului mediat de caile de semnalizare: calea de semnalizare dependenta de histamina, calea de semnalizare independenta de histamina.

De asemenea, exista mai multe tipuri de prurit, impartite in functie de natura afectiunii care are potentialul de a provoca mancarimea pielii:

  • prurit sistemic: cauzat de alte afectiuni decat cele cutanate (colestaza de sarcina, boli renale, tulburari mieloproliferative, hipertiroidism, boli hematologice, prurit indus de medicatie);
  • prurit psihogenic: cauzat de afectiuni psihice (iluzia de parazitoza, formicatie, anxietate si depresia, tulburare obsesiv-compulsiva, psihoza, tulburari simptomatice);
  • prurit neuropatic: cauzat de leziuni nervoase centrale sau periferice (prurit brahioradial sau nevralgie postherpetica);
  • prurit pruriceptiv: cauzat de afectiuni dermatologice (xeroza, urticarie, reactii alergice, insa si muscaturi de insecte), senzatia fiind transmisa prin fibre nervoase nemielinizate de grupul C (radacini nervoase localizate la nivelul epidermei, implicate in transmiterea semnalelor).

Drept urmare, o gama variata de patologii, si nu doar ale pielii, se pot manifesta (si) prin prurit, motiv pentru care identificarea patologiei de baza ridica frecvent necesitatea unei game variate de teste si investigatii.

Pentru a calma roseata si mancarimea pielii, farmacistii Catena va recomanda sa folositi RILASTIL XEROLACT PB Balsam pre/post biotic antiiritatii & refacere a lipidelor. Acesta este un balsam pre/post biotic, antiiritatii, cu actiune rapida si durabila. Este un produs care favorizeaza reducerea episoadelor de uscaciune severa, ajutand la refacerea barierei pielii si a microbiotei. De asemenea, Xerolact PB este recomandat pentru ca reda elasticitatea si confortul pielii.

Prurit (mancarimea pielii) – cauze si factori de risc

Foarte multe afectiuni se manifesta si prin prurit, cu intensitati diferite si exacerbate de anumiti factori de mediu, cum ar fi caldura, expunerea la soare, transpiratia. Mancarimea pielii tinde sa fie mai intensa pe parcursul noptii, deseori ducand la compromiterea calitatii somnului. Date de natura epidemiologica indica faptul ca cele mai frecvente cauze care duc la prurit sunt:

Xeroza cutanata

Mancarimea pielii se poate asociat xerozei cutanate, adica pielii uscate. Ca urmare a faptului ca aceasta se descuameaza, se produce o reactie inflamatorie, cu mobilizarea histaminelor implicate in aparitia senzatiei de prurit.

Reactii alergice si muscaturi de insecte

Reactiile alergice sunt o alta cauza frecventa a senzatiei de prurit. Poate fi vorba de alergiile de natura alimentara, alergiile la anumite plante, compusi chimici sau la muscaturi de insecte. Cu toate acestea, mancarimea pielii ar trebui sa dispara dupa indepartarea factorului alergen si, in cazurile de intepaturi de insecte, dupa vindecarea leziunii.

Dermatita

Dermatita presupune inflamatia pielii si reprezinta o cauza frecventa a senzatiei de prurit, care apare ca urmare a activitatii histaminelor si este mediata de interleukine si neuropeptide. Printre cele mai frecvente tipuri de dermatita se numara:

  • dermatita atopica;
  • dermatita seboreica;
  • dermatita de contact.

Psoriazisul

Psoriazisul este o afectiune cutanata cu incidenta crescuta, cronica si recurenta. Dincolo de alte simptome caracteristice, multe persoane acuza prurit intens, iar la nivelul leziunilor psoriazice au fost gasiti mediatori chimici implicati in mecanismele asociate cu mancarimea pielii.

Herpes Zoster (Zona Zoster)

Desi durerea este cel mai comun sistem in aceasta afectiune, mancarimea apare frecvent la unii pacienti care s-au vindecat. Mecanismul poate fi asociat cu deteriorarea sistemului nervos, ceea ce limiteaza senzatia de prurit intr-un anumit punct al nervului, iar pruritul apare prin mai multe cai de transmisie.

Anumite boli sistemice

Mancarimea pielii poate aparea si in anumite afectiuni sistemice, cum ar fi:

  • prurit uremic (insuficienta renala cronica);
  • prurit colestatic (colestaza);
  • prurit diabetic (diabet);
  • prurit de sarcina;
  • prurit cauzat de prezenta unor tumori;
  • prurit senil (afecteaza in special persoanele in varsta).

Boli autoimune

Dintre bolile autoimune care se manifesta si prin prurit cronic, putem aminti:

  • dermatita herpetiforma;
  • dermatomiozita;
  • pemfigoidul bulos;
  • sindromul Sjogren.

Afectiuni genetice

Mancarimea pielii se datoreaza si unor afectiuni genetice, cum sunt:

  • boala Darier (diskeratoza foliculara);
  • Hailey-Hailey (pemfigus benign);
  • ihtioza;
  • sindromul Sjogren-Larsson.

Tulburari endocrine si metabolice

Ca urmare a dereglarilor endocrine si metabolice, senzatia de prurit poate aparea in numeroase tipuri de afectiuni, cum ar fi:

  • hipertiroidism;
  • hipotiroidism;
  • boala hepatica (cu sau fara colestaza);
  • malabsorbtie;
  • prurit perimenopauzal.

Boli infectioase

Mancarimea pielii se poate manifesta si in anumite boli infectioase de natura:

  • parazitara (helmintoza);
  • virala (infectia cu HIV).

Boli neoplazice si hematologice

Bolile neoplazice si hematologice care, pe langa altele, se pot manifesta si prin prurit, sunt:

  • policitemia vera;
  • plasmocitomul;
  • mielomul multiplu;
  • deficitul de fier;
  • limfomul non-Hodgkin;
  • boala Hodgkin;
  • leucemia.

Tratamente medicamentoase

Mancarimea pielii poate reprezenta si un efect secundar al tratamentelor cu medicamente, cum ar fi:

  • alupurinol;
  • estrogeni;
  • amiodarona;
  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;
  • hidroclorotiazida;
  • opioide;
  • simvastatina.

Diagnosticarea afectiunii care sta la baza acestui simptom necesita efectuarea mai multor teste si investigatii, cu anamneza specifica si istoricul medical al pacientului.

prurit-mancarimi

Remedii si tratament pentru prurit

Tratamentul pruritului vizeaza, inainte de toate, tratarea afectiunii de baza, care cauzeaza acest simptom. Alternativele viabile de tratament vizeaza ameliorarea mancarimii si pot include:

  • hidratarea pielii (in caz de xeroza, de exemplu);
  • administrarea de antihistaminice;
  • agenti psihotropici (doxepina);
  • terapie topica (mentol si fenol, corticosteroizi, aspirina, acid salicilic);
  • antagonisti ai receptorilor opioizi;
  • rasina anionica schimbatoare de ioni;
  • inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS);
  • antidepresive;
  • derivati ai acidului glutamic;
  • analogi ai acidului gama-aminobutiric;
  • terapie cu ultraviolete (UVB cu banda ingusta);
  • acupunctura, stimulare electrica transcutanata.

Daca va confruntati cu mancarimi ale pielii, urmatoarele sfaturi v-ar putea ajuta:

  • Chiar daca va mananca pielea, incercati sa nu va scarpinati, deoarece veti inrautati simptomele.
  • Pastrati-va unghiile scurte pentru a preveni lezarea pielii in timpul scarpinatului.
  • O baie sau un dus rece poate ameliora temporar simptomul.
  • Uscati-va cu miscari usoare, fara a freca pielea, folosind un prosop curat.
  • Nu folositi produse de baie care fac multa spuma, care contin parfum sau coloranti, pentru ca usuca pielea si agraveaza simptomele.
  • Folositi o crema hidratanta de cel putin 2 ori pe zi, aplicata in special in zona in care pruritul este intens. Puteti folosi creme hidratante care contin mentol, pentru a calma mancarimea.
  • Incercati sa purtati articole vestimentare largi, din materiale naturale, care permit circulatia aerului, evitandu-se supraincalzirea si uscarea pielii. Evitati tesaturile care pot irita pielea, cum ar fi cele din lana sau din materiale sintetice.
  • Reduceti consumul de alcool si fumatul, deoarece favorizeaza inflamatia.
  • Cautati alternative eficiente de reducere a stresului.

Pruritul poate aparea intr-o gama variata de afectiuni, nu doar in cele de natura dermatologica. Desi in mod obisnuit o persoana se prezinta la dermatolog cu acest simptom, investigatiile si testele ulterioare pot certifica prezenta unei afectiuni care intereseaza un alt organ, iar pruritul este doar o manifestare a dereglarilor care au loc in organism. Din acest motiv, este esential ca simptomul de prurit sa fie asociat cu istoricul medical al pacientului, luandu-se in calcul si alte patologii, nu doar cele specifice domeniului dermatologic.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2924137/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8195343/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5729138/

https://www.aad.org/public/everyday-care/itchy-skin/itch-relief/relieve-uncontrollably-itchy-skin

https://www.healthdirect.gov.au/itchy-skin

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11879-pruritus

https://www.clevelandclinicmeded.com/medicalpubs/diseasemanagement/dermatology/pruritus-itch/

 

Farmacistul Catena va recomanda: