Catena
Ultima actualizare: 13 martie 2024
Probioticele pot face mai mult decat sa ne imbunatateasca sanatatea intestinala. Acestea ne pot imbunatati indirect si buna functionare a creierului.
De-a lungul timpului, cercetarile au aratat ca sistemul nostru digestiv si creierul au o conexiune speciala. Ba mai mult, chiar un fel de parteneriat strategic. Cu alte cuvinte, ceea ce-i face bine intestinului, dar si ceea ce-l afecteaza are adesea repercusiuni asupra creierului, dar si viceversa.
Sistemul nervos din tractul digestiv, numit sistem nervos enteric, se leaga de sistemul nervos central, care include creierul, prin intermediul semnalizarii biochimice. Conexiunea informationala primara dintre creier si intestin este nervul vag, cel mai lung nerv din corp.
Intestinul a fost numit „al doilea creier”, deoarece produce multi neurotransmitatori prezenti si la nivel cerebral, precum serotonina, dopamina si acidul gama-aminobutiric, care joaca un rol esential in reglarea starii de spirit. De fapt, se estimeaza ca 90% din serotonina este produsa in tractul digestiv.
Practic, in momentul in care creierul detecteaza o problema, declanseaza raspunsul de lupta sau de fuga si trimite semnale de avertizare catre intestin. Tocmai de aceea, evenimentele stresante provoaca frecvent probleme digestive, precum greata, varsaturile, crampele intestinale sau chiar diareea. Pe de alta parte, crizele gastrointestinale asociate unor boli digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS), boala Crohn sau constipatia cronica, pot declansa anxietate sau depresie.
Axa creier – intestin functioneaza si in alte moduri. Un bun exemplu in acest sens este mecanismul de reglare a apetitului. La aproximativ 20 de minute dupa ce mancam, microbii intestinali produc proteine care au rolul de a suprima pofta de mancare. In mod curios, acest interval coincide cu timpul de care majoritatea oamenilor au nevoie pentru a incepe sa se simta satui, indiferent de ceea ce consuma. Practic, atunci creierul primeste semnalele ca trebuie sa se opreasca din mancat.
Unele cercetari au constatat ca probioticele pot contribui la ameliorarea starii de spirit si a functiilor cognitive, ajutand la reducerea stresului si a anxietatii. De pilda, un studiu aparut in revista „Frontiers in Aging Neuroscience” a aratat ca pacientii cu Alzheimer care au baut, timp de 12 saptamani, un tip de lapte in care au fost adaugate patru specii de bacterii probiotice, au obtinut rezultate mai bune la testele de evaluare cognitiva, in comparatie cu cei care au avut in meniu lapte obisnuit.
Un alt studiu, de data aceasta publicat in revista „Gastroenterology”, sugereaza ca imbogatirea florei intestinale poate favoriza echilibrul emotional. Mai exact, in cadrul studiului mai sus mentionat, femeile care au consumat iaurt cu un amestec de probiotice de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani, au fost mai calme cand au fost expuse la imagini cu fete furioase si speriate, comparativ cu semenele lor dintr-un grup de control. Examinarile prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) au relevat, de asemenea, ca femeile care au consumat respectivul iaurt prezentau o activitate mai scazuta la nivelul cortexului insular (insula), zona creierului care proceseaza senzatiile interne ale corpului, cum ar fi cele generate de intestin.
Este inca prea devreme pentru a determina rolul exact pe care il joaca probioticele pe axa intestin – creier, deoarece aceste cercetari sunt inca in curs de desfasurare. Totusi, chiar si in baza acestor informatii preliminare, putem afirma ca probioticele sunt importante atat pentru mentinerea sanatatii intestinale, cat si pentru sustinerea sanatatii creierului.
Exista doua modalitati de a ne creste aportul de probiotice: consumul de alimente fermentate si administrarea de suplimente alimentare.
Fermentarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Omenirea a fermentat alimente si bauturi timp de secole. Alimentele care sunt fermentate trec printr-un proces de lactofermentare, in care bacteriile naturale se hranesc cu zaharul si amidonul din alimente, creand acid lactic. Acest proces creeaza un mediu care conserva alimentele si promoveaza enzimele benefice, vitaminele B si acizii grasi Omega-3, precum si diverse specii de bacterii benefice.
Cand vine vorba de probiotice, iaurtul este de departe cea mai pupulara optiune. Numarul si tipul de specii de bacterii benefice pot varia in functie de marca de iaurt. Continutul de probiotice al iaurtului poate varia de la 90 de miliarde la 500 de miliarde de UFC per portie. UFC inseamna unitati formatoare de colonii, adica numarul de bacterii care sunt capabile sa se divida si sa formeze colonii.
Chefirul, laptele batut, sana, branza proaspata nepasteurizata, unele tipuri de branzeturi maturate, sunt alte surse excelente de probiotice. Bune furnizoare de probiotice sunt si muraturile (varza, castravetii, conopida, gogosarii, morcovii etc.), maslinele verzi, miso, tempeh, kimchi, natto, kombucha, dar si otetul de mere.
Este important sa includem in alimentatie in mod regulat cat mai multe dintre aceste de probiotice, pentru a mentine un echilibru sanatos al florei intestinale.
Sursa:
https://www.health.harvard.edu
Autor: Natalia Talmacec
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook