Poliomielita – cauze, diagnostic si tratament

Poliomielita a devenit o boala pe cale de disparitie in tarile civilizate, unde numarul cazurilor noi a scazut semnificativ in ultimii ani, in special datorita vaccinarii, care confera imunitate de la cele mai fragede varste. Romania nu face exceptie, numarandu-se printre tarile in care incidenta poliomielitei a scazut considerabil, ultimul caz nou confirmat datand din1995.

Aceste lucru nu poate decat sa ne bucure, dat fiind faptul ca poliomielita este o afectiune grava, cu un pronuntat caracter invalidant, care afecteaza semnificativ calitatea vietii pacientilor si care are totodata si o serie de implicatii sociale.

Poliomielita a facut numeroase victime cu precadere in randul copiilor din comunitatile defavorizate, insa la acest moment este pe cale de a fi eradicata in majoritatea tarilor de pe glob, datorita campaniilor sustinute de vaccinare, care constituie cea mai eficienta metoda de prevenire a bolii.

Pentru a sustine buna functionare a sistemului imunitar al copiilor, farmacistii Catena recomanda administrarea de Imunovit. Acest supliment alimentar sub forma de jeleuri gumate intareste organismul si il ajuta in lupta cu racelile si virozele. Datorita vitaminei C, absorbtia fierului este mai eficienta si se mentine un metabolism energetic normal. Zincul ajuta la mentinerea vederii si a sanatatii sistemului osos. De asemenea, sprijina dezvoltarea normala a functiei cognitive.

Naturalis Imunovit gummy X 30 jeleuri

Vezi detalii

Ce este poliomielita

Trebuie precizat de la bun inceput ca poliomielita este o boala incurabila. Avand in vedere faptul ca vaccinarea a redus considerabil incidenta sa, este usor de intuit ca nu mai este rentabil sa se investeasca in cercetari pentru gasirea unui tratament, din moment ce boala poate fi astfel prevenita, iar metoda s-a dovedit extrem de eficienta.

Poliomielita face parte din categoria bolilor infectioase, care apare ca urmare a contaminarii cu un virus ce ataca maduva spinarii, afectand astfel functionarea sistemului nervos si generand uneori paralizie sau chiar deces. Poliomielita afecteaza cu precadere copii sub 5 ani, insa poate aparea la orice varsta in urma contactului direct cu alte persoane infectate sau a consumului de apa si alimente contaminate.

Sunt cunoscute 3 tipuri ale virusului care provoaca poliomielita, insa doua dintre acestea au fost eradicate in majoritatea zonelor globului incepand cu anul 1955, cand a fost creat vaccinul antipoliomielitic si au fost declansate campanii intense de vaccinare. In prezent, poliomielita mai face victime doar in regiunile defavorizate, insa si aici incidenta este in scadere datorita campaniilor de vaccinare derulate de organizatii internationale, in parteneriat cu autoritatile locale din domeniul Sanatatii.

In functie de formele de manifestare, exista mai multe tipuri de poliomielita impartite in trei categorii principale, respectiv tipul sub-clinic, poliomielita non-paralitica si cea cu paralizie. De asemenea, este cunoscut si un tip recurent de poliomielita, denumit sindromul post-polio, care se manifesta la persoanele ce au fost o data infectate, prin revenirea simptomelor la cativa ani dupa primul episod infectios.

Poliomielita – cauze si factori de risc

Fiind vorba de o boala de natura infectioasa, cauza poliomielitei o constituie infectia cu virusul Polio, care face parte din familia enterovirusurilor. Virusul afecteaza oamenii si se transmite usor prin contact direct de la o persoana infectata la alta sanatoasa. De asemenea, o alta cale de transmitere a poliomielitei este cea fecal-orala, care are loc atunci cand dejectiile de la persoanele infectate ajung in contact cu apa potabila sau cand particulele virale ajung pe alimente, din cauza nerespectarii regulilor de igiena.

Persoanele contaminate sunt asimptomatice la inceput, insa pot raspandi virusul prin contact direct, cu 7-10 zile inainte de aparitia primelor manifestari ale bolii. In ceea ce priveste calea de transmitere fecal-orala, poliomielita poate fi transmisa timp de 2-3 saptamani de la contaminare, iar daca incarcatura virala este una semnificativa, persoana contaminata poate transmite virusul chiar si timp de 6 luni.

In ceea ce priveste factorii de risc, poliomielita se asociaza in principal lipsei unor conditii care sa permita un minimum de igiena. Ne referim in special la lipsa unui sistem de canalizare si a unui sistem centralizat de distributie a apei, coroborata cu ignorarea regulilor elementare de igiena, cum ar fi spalatul pe maini dupa folosirea toaletei si spalarea alimentelor inainte de a le consuma.

Acesti factori de risc explica si faptul ca focarele de poliomielita apareau de obicei in comunitatile defavorizate, care traiau in conditii insalubre, fara acces la apa curenta si canalizare.

Contactul cu persoanele infectate este un alt factor de risc, precum si calatoriile in zone mai putin dezvoltate, in care poliomielita nu a fost inca eradicata complet.

Poliomielita – simptome si manifestari

Cele mai usoare cazuri sunt cele de poliomielita de tip sub-clinic,  care au o perioada de manifestare scurta iar simptomele sunt asemanatoare cu cele ale unei raceli mai puternice, in timp ce poliomielita paralizanta este ceea mai severa. Peste 90% din persoanele infectate cu virusul Polio nu manifesta niciun fel de simptom, insa partea mai putin pozitiva consta in faptul ca acestea pot transmite virusul fara sa stie iar unele din persoanele contaminate pot sa dezvolte forme mai severe de boala.

• Poliomielita sub-clinica

Mai este numita si poliomielita abortiva, avand o perioada de manifestare de aproximativ 3-5 zile, timp in care pacientii se confrunta cu simptome specifice unei raceli, mai precis febra, dureri de cap, dureri musculare, stare de oboseala, durere in gat si lipsa de energie. Acestora li se pot adauga si simptome de natura digestiva, precum greata, crampe abdominale si senzatie de voma.

• Poliomielita non-paralitica

La inceput, simptomele sunt similare cu cele ale poliomielitei sub-clinice, cu diferenta ca acestea se intind pe o perioada mai indelungata ce, poate varia de la 10 zile la cateva saptamani. In plus fata de simptomele deja enumerate, mai apar pe parcurs si alte manifestari, precum dureri sau rigiditate la nivelul spatelui ori gatului, paralizie faciala, dureri sau rigiditate a membrelor superioare si inferioare, spasme musculare, fotofobie, reflexe anormale, dificultati de inghitire si respiratie.

• Poliomielita paralizanta

Poliomielita paralizanta este cea mai grava si, din fericire, cea mai rara forma de poliomielita, fiindu-i asociata si cea mai mare rata de mortalitate. In prima faza, simptomele sunt aceleasi ca in cazul poliomielitei non-paralitice, insa, cu timpul, pacienti isi pierd reflexele, au spasme musculare insotite de dureri severe si paralizie temporara sau permanenta. O alta manifestare specifica poate fi deformarea membrelor. In 70% din cazuri, paralizia se instaleaza la membrele inferioare, iar in 1%, aceasta este totala. De asemenea, in 10% din cazuri, poliomielita paralizanta duce in cele din urma la deces, ca urmare a afectarii muschilor respiratori.

Poliomielita – protocol de diagnostic

Fiind o afectiune complexa si tot mai rar intalnita, poliomielita necesita o serie de investigatii pentru stabilirea unui diagnostic exact. Totul incepe cu studierea istoricului medical si cu un examen clinic, fiind colectate date si despre mediul din care provine pacientul, persoanele cu care a intrat in contact sau zonele in care a calatorit.

Apoi sunt necesare o serie de analize de laborator pentru identificarea virusului, scop in care medicul poate recomanda prelevarea de probe de sange, lichid cefalorahidian, scaun si urina.

De asemenea, prin intermediul procedurilor de imagistica medicala, cum ar fi examenul RMN, se pot depista eventualele leziuni sau inflamatii la nivelul maduvei spinarii, iar functionalitatea muschilor poate fi evaluata cu ajutorul altor teste specifice.

Tratamentul poliomielitei

Asa cum spuneam mai devreme, nu exista un tratament pentru poliomielita si, cel mai probabil, nu va exista, avand in vedere ca este vorba de o boala pe cale de a fi eradicata, impotriva careia se poate actiona mai eficient prin vaccinare.

Formele usoare se vindeca de la sine, insa boala poate recidiva dupa ani buni, in timp ce singurele solutii terapeutice in cazul pacientilor cu forme severe au rolul de a preveni pe cat posibil complicatiile si de a imbunatati calitatea vietii.

Astfel, pentru reducerea spasmelor musculare si a durerilor severe care le insotesc, se administreaza medicamente antispastice si analgezice, in timp ce terapiile de recuperare, precum fizioterapia si kinetoterapia, reduc sau previn aparitia rigiditatii musculare, mentinand mobilitatea acestor pacienti.

In cazul paraliziei membrelor sau al aparitiei altor dificultati motorii, pacientii au nevoie de dispozitive speciale, care sa ii ajute sa se deplaseze, iar in situatiile severe, cand sunt afectati muschii respiratorii, sunt necesare aparate speciale de ventilatie, cu ajutorul carora pacientii sa poata respira.

Poliomielita – complicatii

Riscurile majore asociate poliomielitei sunt urmarea paraliziei, care afecteaza in mod dramatic calitatea vietii pacientilor. Astfel, daca paralizia se instaleaza la nivelul membrelor, persoanele in cauza nu se mai pot deplasa singure sau nu isi mai pot folosi mainile, avand permanent nevoie de asistenta.

De asemenea, paralizia muschilor din zona gatului determina dificultati de inghitire, care la randul lor pot provoca accidente prin inec sau sufocare. In general, persoanele cu paralizie petrec mult timp in pat, iar perioadele de repaus prelungit pot duce la aparitia escarelor pe piele si la atrofierea muschilor care inca nu sunt afectati de boala.

Cea mai grava complicatie este legata de afectarea muschilor respiratori, ceea ce conduce inevitabil la deces.

Toate aceste probleme pot fi evitate cu ajutorul vaccinului antipoliomielitic, considerat singura masura de preventie eficienta in proportie de 100%.