Pneumonie: cauze, semne si simptome, tratament

Pneumonia este o infectie a plamanilor cauzata de bacterii, virusuri sau ciuperci. Pneumonia provoaca umflarea tesutului pulmonar (inflamatie) si poate determina acumularea de lichid sau puroi in plamani. Pneumonia bacteriana este de obicei mai severa decat pneumonia virala, care adesea se vindeca de la sine.

Pneumonia poate afecta unul sau ambii plamani. Pneumonia care afecteaza ambii plamani se numeste pneumonie bilaterala sau dubla.

Care este diferenta dintre pneumonia virala si cea bacteriana?

Cu toate ca toate tipurile de pneumonie sunt caracterizate de inflamatia cauzata de o infectie a plamanilor, semnele si simptomele pot fi diferite, in functie de patogenii care provoaca afectiunea.

Pneumonia bacteriana este mai frecventa si mai severa decat pneumonia virala. In multe cazuri, pacientii cu pneumonie bacteriana au nevoie de spitalizare. Medicii trateaza pneumonia bacteriana cu antibiotice. Pneumonia virala provoaca simptome asemanatoare gripei si de regula se vindeca de la sine. De obicei, nu este nevoie de tratament specific pentru pneumonia virala.

Ce este pneumonia?

Pneumonia este o forma de infectie respiratorie acuta aparuta intr-unul dintre plamani sau in ambii plamani, care cauzeaza o inflamatie in alveolele acestora. Alveolele pulmonare sunt niste saculeti care se umple cu aer cand respirati, ajutand la realizarea schimbului de gaze. Atunci cand o persoana are pneumonie, alveolele pulmonare sunt umplute cu puroi si lichid, lucru care ingreuneaza respiratia si limiteaza consumul de oxigen.

Exista mai multe tipuri de pneumonie, unele mai frecvente, altele mai putin frecvente, care, in general, sunt vindecabile. In cazul persoanelor foarte tinere, in varsta sau care sufera si de alte boli grave, daca afectiunea nu este tratata sau daca este provocata de anumite microorganisme (bacterii gram-negative sau stafilococi), rata de mortalitate poate varia intre 15% si 50%.

Anual, patru milioane de decese sunt cauzate de pneumonie. In cele mai multe cazuri, boala este provocata de infectii cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziti, iar cea mai frecventa in randul adultilor este pneumonia bacteriana. Odata cu descoperirea penicilinei si a antibioticelor, pneumonia a facut din ce in ce mai putine victime in tarile dezvoltate, ramanand insa, chiar si in ziua de astazi, cea mai mare cauza de natura infectioasa a deceselor in randul copiilor din toata lumea.

Tipuri de pneumonie

In functie de cauza declansarii bolii, pneumonia poate fi clasificata in pneumonii infectioase si neinfectioase.

Din categoria pneumoniilor infectioase fac parte pneumoniile bacteriene, virale, micotice si parazitare, in timp ce printre cauzele neinfectioase care pot sta la baza unei pneumonii se numara aspirarea de alimente, aspirarea de acid clorhidric si hidrocarburi.

Pneumonii bacteriene

Pneumonia pneumococica

Este cauzata de bacteria Streptococus pneumoniae si poate aparea ca atare sau dupa un episod de raceala sau gripa. Este tratabila, insa poate fi periculoasa pentru persoanele in varsta, copii sau persoanele care au si alte afectiuni. Este cel mai frecvent agent etiologic al pneumoniilor la copii.

Pneumonia cauzata de Mycoplasma pneumoniae

Este frecventa in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani. Uneori, boala poate trece fara tratament, alteori necesita antibiotice specifice.

Pneumonia cauzata de Haemophilus influenzae

Bacteria a fost considerata in mod eronat cauza gripei pana in anul 1933, cand a fost descoperita natura virala a acestei afectiuni. Bacteria Haemophilus influenzae poate cauza mai multe infectii, printre care si pneumonia la copii. Din anul 1990 sunt disponibile vaccinuri eficiente impotriva acestei boli.

Pneumonia cauzata de Chlamydophila pneumoniae

Este o forma de pneumonie care se dobandeste de obicei in comunitate, putand fi transmisa de la persoana infectata la cea sanatoasa prin intermediul picaturilor de saliva in timpul unei crize de tuse.

Pneumonia cauzata de Staphylococcus aureus

Infectarile cu bacteria gram-pozitiva Staphylococcus aureus se pot produce prin contactul direct cu pielea unei persoane bolnave sau cu obiectele personale ale acesteia, precum prosopul sau hainele. Acest tip de pneumonie nu apare frecvent, dar are o rata ridicata a mortalitatii.

Pneumonii virale

Pneumoniile virale pot fi cauzate de virusuri gripale si, de obicei, iau forme usoare. Pneumoniile virale sunt frecvente in randul copiilor cu varsta mai mica de cinci ani.

Pneumonii micotice

Destul de rar intalnita, pneumonia cauzata de ciuperci poate aparea la persoane cu sistemul imunitar slabit. In cazul pacientilor infectati cu HIV/SIDA, pneumonia cauzata de Pneumocystis jiroveci este o afectiune frecventa.

Pneumonii parazitare

Plamanii pot fi afectati de diversi paraziti, precum Toxoplasma gondii, Ascaris lumbricoides sau Strongyloides stercoralis, care se transmit prin contactul direct cu pielea, prin ingerare sau prin intepaturi de insecte. In tarile dezvoltate, acest tip de pneumonie se intalneste la persoanele care se intorc din calatorii.

Pneumonii neinfectioase

Acestea apar ca urmare a aspirarii pentru un timp indelungat a unor alimente solide sau lichide, voma, secretii salivare sau substante cu efecte toxice asupra plamanilor sau bronhiilor. Pneumonia de aspiratie este uneori asociata pneumoniei nozocomiale (dobandite in spital). Aceasta este o forma de pneumonie deosebit de grava, din cauza faptului ca de obicei este provocata de bacterii rezistente la antibiotice.

Cauze si factori de risc

Plamanii pot fi infectati fie prin inhalarea directa a microorganismelor care cauzeaza pneumonia, fie prin circulatia sanguina sau prin migratie de la un focar infectios aflat in proximitate. De obicei, se manifesta mai intai ca o infectie de tract respirator superior, deplasandu-se apoi catre tractul respirator inferior.

Pneumoniile virale apar cand picaturile de saliva contaminata sunt inhalate prin gura sau nas si ajung in plamani, provocand reactii inflamatorii. Organismul afectat de pneumonia virala este mai vulnerabil la infectiile bacteriene, ceea ce poate determina si aparitia unei pneumonii cauzate de o bacterie.

Pneumoniile bacteriene apar cand printre microorganismele care se afla, de obicei, in gat sau in nas si sunt aspirate in plamani in timpul somnului, se gasesc si bacterii cu potential daunator.

Factori de risc

Aparitia unei pneumonii poate fi favorizata de o serie de factori de risc. Astfel, un sistem imunitar slabit din cauza unor boli precum leucemia, limfomul malign, SIDA sau diabetul zaharat, sau din cauza tratamentului cu imunosupresoare sau citostatice, poate creste riscul imbolnavirii de pneumonie.

Alte grupe cu risc mare de contractare a unei pneumonii sunt urmatoarele:

• nou-nascutii si copiii mai mici de doi ani
• persoanele cu varsta peste 65 de ani
• persoanele imobilizate la pat (in cazul acestora, pericolul vine de la agentii patogeni care se gasesc in secretia bronsica care stagneaza, din cauza unei defectuoase ventilatii pulmonare)
• persoanele care au dificultati la inghitire
• fumatorii
• persoanele care consuma alcool in exces
• persoanele care consuma droguri
• persoanele care sufera de boli cronice, precum insuficienta cardiaca sau diabetul.

Semnele si simptomele pneumoniei

Simptomele variaza in functie de cauza bolii si de evolutia acesteia, luand diverse forme, de la usoare la severe. Astfel, o pneumonie virala poate debuta cu un simptom caracteristic gripei, asa cum este tusea seaca, durerea de cap si respiratia suieratoare, in timp ce pneumonia bacteriana poate cauza cresterea temperaturii corpului, accelerarea pulsului, aparitia unor stari de confuzie si chiar colorarea buzelor si a unghiilor intr-o nuanta albastruie, din cauza nivelului scazut de oxigen din sange.

Simptomele frecvente ale pneumoniei sunt:

• tuse productiva
• transpiratie excesiva, frisoane si febra
• dispnee (dificultati in respiratie)
• dureri in piept cand respirati adanc sau cand tusiti
• respiratie rapida in cazul copiilor sub cinci ani
• stari de confuzie in cazul persoanelor in varsta

Metode de tratament

De obicei, examenul clinic si radiografia toracica sunt suficiente pentru ca medicul sa poata pune diagnosticul de pneumonie, dar este posibil ca acesta sa ceara si efectuarea unor analize de sange, sputa sau urina, o bronhoscopie, o masurare a nivelului de oxigen din sange sau analiza unei mostre de lichid din plamani. Daca radiografia prezinta regiuni dense de culoare alba, este posibila o cauza bacteriana a infectiei, iar daca prezinta pete albe difuze, se poate presupune o cauza virala.

Tratamentul medicamentos depinde de tipul de pneumonie. Astfel, medicul poate prescrie antibiotice pentru pneumoniile bacteriene, medicamente antivirale pentru pneumoniile virale si medicamente antifungice pentru pneumonia micotica. Pe langa acestea, medicul mai poate recomanda medicamente pentru ameliorarea simptomelor de tuse si febra. Este important de retinut faptul ca, desi puteti fi tentati sa luati medicamente care amelioreaza tusea, aceasta va ajuta sa eliminati lichidul din plamani, motiv pentru care este recomandat sa incercati mai degraba remedii naurale. Iritatia din gat poate fi calmata cu ajutorul ceaiurilor de menta si eucalipt, durerile in piept se pot ameliora cu ceai de ghimbir, iar gargara cu apa sarata ajuta la eliminarea mucusului din gat.

Pacientii cu forme usoare de pneumonie pot urma acasa tratamentul prescris de medic (de obicei antibiotice administrate oral), odihna la pat si consum de fluide, insa persoanele care respira cu dificultate, care sufera de o afectiune cardiaca sau a caror varsta este mai mare de 65 de ani, ar putea fi internate in spital pentru a li se administra antibiotice intravenos. In cazurile de insuficienta respiratorie se recurge la oxigenoterapie.

Cum poate fi prevenita pneumonia?

Pentru a va apara de pneumonie, in primul rand trebuie sa evitati contactul direct cu persoanele deja bolnave. Copiii care au peste doi ani, tinerii si adultii cu risc de imbolnavire pot fi vaccinati impotriva anumitor forme de pneumonie (de exemplu, cea cauzata de bacteria Haemophilus influenzae sau Streptococcus pneumoniae). De asemenea, o igiena buna si o alimentatie echilibrata sunt esentiale. In cazul sugarilor, este important ca acestia sa fie alaptati la san in primele sase luni de viata. Renuntarea la fumat, alcool sau la substante asimilate drogurilor sunt alte masuri profilactice utile.

Dupa trei pana la cinci zile de la initierea tratamentului medicamentos, manifestarile precum respiratia dificila, tusea si sputa purulenta ar trebui sa scada in intensitate. Daca semnele si simptomele se manifesta in continuare sau cresc in intensitate, inseamna ca tratamentul nu este eficient si trebuie schimbat.

Aproape trei sferturi dintre pacientii cu pneumonii contractate in afara spitalelor, in comunitate, se vindeca in doua-trei saptamani. Este foarte important insa ca tratamentul sa fie initiat inca din fazele incipiente ale bolii, asa ca vizita la medic este obligatorie inca de la aparitia primelor simptome.

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pneumonia/symptoms-causes/syc-20354204

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4471-pneumonia

https://www.healthline.com/health/pneumonia

https://www.medicalnewstoday.com/articles/151632