Neurodermatita – ce este, care sunt cauzele si optiunile de tratament

Neurodermatita, denumita si lichenul simplex cronic, este o afectiune cronica a pielii care duce la aparitia de zone uscate, solzoase, ingrosate si neuniforme pe suprafata pielii. Zonele afectate prezinta aspect hipertrofic, rezultat frecvent in urma scarpinarii sau din cauza frecarii dintre pielea afectata si hainele purtate. Neurodermatita poate sa apara pe fondul unei tulburari psihologice, avand o componenta emotionala, cat si ca manifestare secundara, pe fondul existentei unei alte afectiuni dermatologice (eczema, psoriazis). Se considera ca patologia apare mai ales ca urmare a dermatozelor pruriginoase, cauzate de factorii de stres psihic.

De obicei, neurodermatita afecteaza zone specifice ale pielii. Desi lichenul simplex cronic este o afectiune cutanata care nu pune in pericol viata persoanei diagnosticate, pruritul este frecvent deosebit de intens. Ca urmare a faptului ca persoana se scarpina, pielea este lezata, aspect care creste riscul de infectii cu microorganisme patogene, duce la modificari ale modului in care se divid si cresc keratinocitele si la transformarea maligna ulterioara, relativ rara, a tesutului care este afectat. Persoana cu neurodermatita are tendinta de a se scarpina, ceea ce duce la un ciclu constant prurit – grataj – prurit, care poate duce la scaderea semnificativa a calitatii vietii.

Farmacistii Catena recomanda StresControl de la Naturalis, un supliment alimentar cu efect benefic asupra starilor emotionale si a capacitatii organismului de a se adapta la situatiile de stres.

Strescontrol, 20 comprimate, Naturalis

Vezi detalii

Neurodermatita – generalitati

Neurodermatita incepe cu o senzatie neplacute de mancarime. Drept urmare, persoana frecvent se scarpina, ceea ce duce la extinderea acesteia si, in timp, la lezarea si ingrosarea tegumentului. Odata cu evolutia afectiunii, pielea isi schimba culoarea, pot aparea leziuni mici, scuame, ceea ce duce la un risc crescut de infectii subiacente. Din cauza pruritului intens, calitatea somnului este frecvent afectata, iar pielea capata un aspect nodular, nesanatos. Se formeaza focare relativ extinse de paracheratoza, cu celule granulare proeminente, acantoza, hiperplazie si se observa o usoara inflamatie perivasculara si interstitiala, probabil asociata ciclului prurit – grataj – prurit.

Neurodermatita – factori de risc si cauze

Mai multe studii asociaza neurodermatita cu factorii emotionali, care adesea provoaca pruritul repetat, intens, cu nevoia de scarpinare. Se formeaza astfel un ciclu continuu, in care scarpinatul calmeaza pruritul aparut pe fondul tulburarilor emotionale. Leziunile apar ca urmare a gratajului repetat si constant, la nivelul anumitor zone ale pielii. Cele mai comune zone in care neurodermatita se dezvolta sunt: scalpul, gatul, mainile, bratele, coapsele si zona genitala. Stresul emotional duce la iritatie si nevoia psihica de a zgaria pielea, intr-un ciclu patologic, leziunile care apar avand tendinta de a provoca si mai mult stres si mancarime cronica, modificari pigmentare si extensie.

Neurodermatita, care in mare masura este pruriginoasa, poate aparea si ca urmare a altor tipuri de afectiuni care tulbura bariera cutanata: dermatoze cum sunt xeroza, psoriazisul, eczema sau dermatita atopica. Principalii factori care cresc riscul ca o persoana sa sufere de neurodermatita sunt urmatorii:

• sexul feminin (sex ratio 2:1);
• varsta: incidenta crescuta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani (probabil din cauza faptului ca stresul tinde sa fie intens in aceste etape ale vietii);
• factorii psihologici: expunerea constanta la stresori, anxietatea, depresia si alte tulburari de natura cognitiva;
• tendinta spre atopie (alergii);
• alte afectiuni dermatologice subiacente: dermatita de contact, eczema, psoriazisul, xeroza, dermatita atopica sau alte tipuri de dermatoze (cresc riscul de neurodermatita secundara).

S-a estimat ca aproximativ 12% din populatia mondiala sufera de neurodermatita. Incidenta pare a fi crescuta in randul persoanelor adulte, de varsta mijlocie. Copiii sunt rareori afectati si, in mod obisnuit, neurodermatita copiilor este secundara dermatitei atopice.

Neurodermatita – simptome si manifestari

Principalele simptome asociate diagnosticului de neurodermatita sunt:

• aparitia unor leziuni unice sau multiple, frecvent in zone usor accesibile (cap, gat, brate, scalp, zona organelor genitale, coapsei, tibie);
• cel mai frecvent simptom asociat leziunilor este pruritul intens;
• placile si leziunile sunt frecvent ingrosate, potential decolorate ca urmare a zgarierii pielii, din cauza pruritului intens;
• leziunile pot avea diferite grade de eritem;
• culoarea leziunilor variaza de la nuante de galben la un maro-roscat intens (centrul leziunii este usor diferit de restul acesteia);
• leziunile pot varia in dimensiuni (de la 3-6 centimetri, pana la 6-10 centimetri).

Pielea afectata de neurodermatita tinde sa fie uscata, groasa, solzoasa si tare la atingere, uneori cu rani deschise si sangerari minore, ca urmare a scarpinatului intens.

Diagnosticul de neurodermatita

Diagnosticul de neurodermatita include examenul fizic, anamneza pacientului (istoric medical si personal), investigatie prin dermoscopie si analize medicale. Pentru diagnosticul diferential, in vederea excluderii altor afectiuni cu simptome similare, se recomanda un patch test – un test prin care se evalueaza sensibilitatea la alergeni. Daca lichenul simplex cronic se localizeaza la nivel genital, examinarea cu hidroxid de potasiu si culturi fungice este utila pentru a se exclude tinea cruris sau candidoza. Pot fi efectuate si analize de sange: de exemplu, nivelurile crescute de IgE pot indica prezenta unei dermatite atopice subiacente.

Un alt remediu recomandat de farmacistii Catena este Benesio Strescalm. Datorita mixului de 7 ingrediente active, Benesio Strescalm ajuta organismul in lupta cu stresul si restabileste echilibrul functiilor fizice si psihice, inducand o stare de bine.

Strescalm, 30 capsule, Benesio

Vezi detalii

Efectuarea unei biopsii cutanate, cu examinare histopatologica, este utila pentru a exclude cazul de psoriazis sau micoza fungoida (cel mai frecvent tip de limfom cutanat cu celule T). De cele mai multe ori, testarea suplimentara este relevanta pentru a exclude alte afectiuni cu manifestari similare: lichenul plan, infectiile fungice, eczemele cronice in placi si chiar carcinomul cu celule scuamoase. Este important de stiut ca desi examinarea microscopica a unei probe de piele poate indica absenta agentului etiologic de natura fungica, cultura este necesara deoarece dermatofitii se comporta mult mai bine pe acestea. Si infectiile cu transmitere sexual ar trebui excluse.

Neurodermatita – metode de tratament

Tratamentul pentru neurodermatita presupune in primul rand ca pacientul diagnosticat sa poata gestiona ciclul prurit – scarpinat. De exemplu, o alternativa simpla de „tratament” consta in acoperirea zonei cu plasturi medicamentosi. Alte forme de tratament includ:

• terapie antiinflamatorie topica (corticosteroizi);
• emolienti topici;
• antibiotice (daca este prezenta o infectie subiacenta);
• antihistaminice (pentru prevenirea exacerbarii cauzate de mediatori ai alergiilor);
• fototerapie (expunere la UVA si UVB) si fotochimioterapie;
• tratament psihologic: psihoterapie, terapie cognitiv-comportamentala;
• tratamente medicamentoase cu anxiolitice;
• la persoanele cu neurodermatita, la care alte forme de tratament nu se dovedesc eficiente si simptomele sunt violente, se recomanda injectii locale cu toxina botulinica sau masuri de natura chirurgicala (criochirurgie, excizia chirurgicala a leziunilor mici);
• radioterapie locala;
• stimulare nervoasa electrica transcutanata (TENS);
• creme cu dopexina, capsaicina, imunomodulatoare (tacrolimus, pimecrolimus).

De multe ori, tratamentul este unul de sustinere, vizand ameliorarea simptomelor. Patologia are tendinta de a fi recurenta, desi simptomele se amelioreaza odata cu inceperea tratamentului. In mod obisnuit, neurodermatita se asociaza cu infectii bacteriene mai frecvente.

Neurodermatita – complicatii si riscuri asociate

Patologia nu ridica riscuri sau complicatii majore. De fapt, s-a observat faptul ca persoanele cu aceasta afectiune cronicizata tind sa aiba anumite trasaturi de personalitate, cum ar fi abilitatile sociale slabe, tendinta de a evita contactul fizic apropiat sau relatiile sexuale (mai ales cand exista leziuni la nivel genital). Au existat si unele cazuri de transformare maligna a leziunilor aparute, cu dezvoltarea de carcinom cu celule scuamoase sau carcinom verucos. Acest lucru s-ar putea asocia faptului ca zgarierea repetata a leziunilor duce la un exces de mediatori inflamatori care, la randul lor, modifica modul in care se dezvolta keratinocitele.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499991/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/neurodermatitis/symptoms-causes/syc-20375634

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17989-neurodermatitis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/neurodermatitis

https://www.aad.org/public/diseases/eczema/types/neurodermatitis/treatment

https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/eczema/neurodermatitis-overview

https://www.skincancer-specialists.com/causes-treatment-neurodermatitis/

https://www.verywellhealth.com/neurodermatitis-5203070