Lupus: voi ce stiti despre aceasta boala?

2013-07-22 13:37:21 2024-10-04 10:28:28 Lupus: voi ce stiti despre aceasta boala?

Catena

Ultima actualizare: 4 octombrie 2024

lupus-voi-ce-stiti-despre-aceasta-boala

Lupus este o boala autoimuna care poate afecta oricare parte a corpului. Inca nu a fost stabilita cu exactitate cauza aparitiei sale si, din pacate, nici remediul. Cu toate acestea, exista terapii care pot contribui la ameliorarea simptomelor si reducerea inflamatiilor. Totodata, obiceiurile cotidiene pot imbunatati calitatea vietii pacientilor. Nu exista nicio modalitate de a preveni boala lupus, dar cei care stiu ca aceasta poate sta la baza aparitiei unei eruptii pot incepe din timp a tratamentulu si sa evite complicatiile. Oamenii ar trebui sa consulte un specialist daca au adesea dureri articulare si rigiditate, observa eruptii cutanate (in special pe nas si obraji) sau se simt coplesiti de oboseala. Scaderea in greutate, sensibilitatea la lumina si circulatia deficitara la nivelul degetelor reprezinta, de asemenea, semne care pot indica lupus. Afectiunea are o varietate de simptome. Multe persoane se pot confrunta fara sa stie cu o versiune usoara a bolii lupus. Doar specialistul poate stabili despre ce tip de afectiune este vorba si cum va trebui sa se desfasoare gestionarea acesteia.

Boala Lupus – ce este si de ce apare?

Lupus este o afectiune autoimuna care poate provoca inflamatii in organism. Asemenea tuturor bolilor sistemice, poate afecta orice parte a corpului. Cauza aparitiei bolii lupus este inca neclara. Cu toate acestea, specialistii au concluzionat ca exista anumiti factori de risc care pot creste riscul aparitiei afectiunii:

sexul (femeile sunt mai predispuse decat barbatii);
varsta (de cele mai multe ori, simptomele apar in intervalul de varsta 15 – 44 de ani);
rasa (sunt predispusi, in special, afro-americanii, hispanicii si asiato-americanii);
istoricul familial;
diferite infectii cauzate de virusuri si bacterii;
anumite medicamente;
expunerea la raze UV;
expunerea la tricloretilena (se poate gasi in apa din fantani);
expunerea la praf de siliciu (se gaseste in sol, fum de tigara, ceramica si produse de curatare);
fumatul;
anumite vopsele de par;
pesticidele;
stresul;
oboseala.

Tipuri de lupus

Specialistii au identificat patru tipuri principale de lupus:

1. Lupus eritematos sistemic (LES)

Lupusul eritematos sistemic (LES) este cel mai frecvent tip de lupus. Acesta reprezinta 70% dintre cazurile indentificate de catre medici. Isi trage numele de la faptul ca afecteaza, de obicei, mai multe sisteme de organe ale corpului:

rinichi;
piele;
articulatii;
inima;
sistem nervos;
plamani.

Forma acestei afectiuni poate varia de la usoara la severa. LES provoaca simptome care se pot agrava in timp pentru ca mai apoi sa se imbunatateasca. Momentele in care manifestarile se agraveaza se numesc crize, in timp ce perioadele in care acestea se amelioreaza sau dispar se numesc remisiuni.

Farmacistii Catena recomanda Benesio BeautyCell colagen, un supliment alimentar care contribuie la formarea normala a colagenului, astfel incat ligamentele sa functioneze la nivelul optim. De asemenea, acesta protejeaza celulele impotriva stresului oxidativ, imbunatateste textura pielii si a tesutului conjunctiv, mentine elasticitatea vaselor de sange si amelioreaza simptomele artrozei.

BeautyCell colagen 5 g, 20 plicuri, Benesio

Vezi detalii

2. Lupus cutanat

Lupusul cutanat se manifesta prin eruptii cutanate la nivelul pielii. Acestea sunt rosiatice, solzoase, si nu provoaca mancarime. Lupusul cutanat se manifesta pe obraji si nas, sub forma unei eruptii in forma de fluture. Alte leziuni pot aparea pe fata, gat sau scalp. Printre simptome se numara pierderea parului, precum si schimbarea pigmentului pielii. Evolutia bolii se face prin pusee succesive, adesea declansate de o noua expunere la soare.

Exista mai multe tipuri de lupus cutanat:

lupus cutanat acut – provoaca aparitia unei eruptii cutanate in forma de fluture;
lupus subcutanat acut – provoaca eruptii rosii, proeminente, cu textura solzoasa. Apare, de cele mai multe ori, pe zonele care au fost expuse la soare. Nu lasa cicatrici;
lupus cutanat cronic (lupus discoid) – provoaca o eruptie rosie sau mov, decolorarea pielii, caderea parului si cicatrici.

In timp ce lupusul cutanat acut este adesea asociat cu lupusul eritematos sistemic, lupusul cutanat subacut si cronic apar, de obicei, doar pe piele.

Pentru stimularea intensa a sistemului imunitar, farmacistii Catena recomanda Immune max LYSI ulei ficat de rechin. Acesta este un supliment alimentar care ajuta la refacerea tesuturilor, grabeste vindecarea ranilor de tot felul, intareste organismul in fata bolilor, incetineste imbatranirea si favorizeaza refacerea sistemului nervos.

LYSI Immune max ulei ficat de rechin, 80 capsule

Vezi detalii

3. Lupus indus de medicamente

Utilizarea anumitor medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala poate duce la lupus indus de medicamente. Acesta apare, de obicei, dupa doar cateva luni de urmare a unui tratament si dispare, de cele mai multe ori, in cateva saptamani de la oprirea utilizarii medicamentelor care l-au declansat.

4. Lupus neonatal

Lupusul neonatal este extrem de rar si afecteaza sugarii ale caror mame au anumiti anticorpi autoimuni. Acestia sunt transmisi catre fat prin placenta.

Nu toate mamele care au astfel de anticorpi prezinta si simptome de lupus. Exista cercetari relevante in acest sens. Potrivit unui studiu realizat de catre cercetatorii de la The Brooklyn Hospital Center si University of Tunis El Manar, aproximativ 25% dintre femeile care dau nastere unui copil cu lupus neonatal nu prezinta simptome ale bolii. Cu toate acestea, se estimeaza ca 50% dintre aceste mame vor prezenta simptome in decursul urmatorilor trei ani.

Simptomele pot fi urmatoarele:

eruptie cutanata;
anemie;
eucopenie;
probleme hepatice;
in cazuri rare: meningita aseptica, mielopatia sau pneumonie.

Desi unii bebelusi pot avea defecte cardiace, cei mai multi prezinta simptome care dispar dupa cateva luni. Totusi, autoanticorpii anti-La (SS-B) pot traversa placenta si cauza probleme de functionare a inimii. De aceea, femeile insarcinate care au acesti anticorpi trebuie urmarite indeaproape de o echipa interdisciplinara.

lupus-semne-si-simptome

Boala lupus – semne si simptome

Boala lupus poate afecta aproape orice organ. Simptomele afectiunii difera de la persoana la persoana. Spre exemplu, un pacient se poate confrunta cu genunchii umflati si febra, iar un altul poate fi obosit tot timpul, poate avea probleme cu rinichii sau eruptii cutanate.

De obicei, simptomele cauzate de lupus apar si dispar, ceea ce inseamna ca bolnavul nu le va avea tot timpul. Aceasta afectiune este una a exacerbarilor simptomatice si a remisiunilor. Iata care sunt cele mai intalnite manifestari:

dureri articulare si musculare in zona gatului, a coapselor, umerilor si a partii superioare a bratelor;
febra de peste 37 °C;
eruptii cutanate pe fata, brate si maini;
eruptie rosie, in forma de future, pe nas si obraji;
pericardita;
pleurita;
caderea parului (in unele cazuri, poate aparea chelia sau alopecia);
albastrirea degetelor de la maini si picioare in urma expunerii la frig;
fotosensibilitate (din cauza expunerii la soare, unii pacienti se pot confrunta cu eruptii cutanate, febra, oboseala sau dureri articulare);
nefrita lupica, o afectiune care presupune scaderea functiei renale, cresterea in greutate, umflarea gleznelor si hipertensiune arteriala;
afte bucale;
ochi uscati;
dureri de cap;
sindromul Sjogren (boala autoimuna in care globulele albe din sange ataca glandele care produc umiditate);
probleme cu respiratia;
oboseala extrema;
anemie;
stari de confuzie sau pierderea memoriei;
risc crescut de coagulare a sangelui – acest lucru poate duce la aparitia unor cheaguri de sange in picioare sau plamani, atac vascular cerebral sau avort spontan.

cum-este-diagnosticata-boala-lupus

Diagnosticul de boala lupus

Diagnosticarea bolii lupus este dificla, deoarece semnele si simptomele variaza de la pacient la pacient, se pot schimba de-a lungul timpului si se pot suprapune cu ale multor alte afectiuni. De aceea, pentru a se ajunge la diagnostic, pot fi necesare: anamneza, informatii despre istoricul familial, examinare fizica din partea medicului, teste de sange, probe de urina, metode imagistice sau biopsie.

Analize de laborator

Acestea cuprind teste de sange si urina:

hemoleucograma completa – aceasta poate determina numarul de globule rosii, globule albe si trombocite, precum si cantitatea de hemoglobina care se afla in sangele pacientului. Rezultatele pot indica daca bolnavul are si anemie, o afectiune care apare, de obicei, in cazul bolnavilor de lupus.
viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) – determina viteza cu care celulele rosii din sange se depun pe fundul unui tub intr-o ora. O rata rapida de sedimentare poate indica o boala sistemica, cum ar fi lupus. Atentie! Viteza de sedimentare nu este specifica pentru nicio boala. Ea poate fi ridicata daca pacientul are boala lupus, o infectie, o afectiune inflamatorie sau cancer.
teste de sange pentru rinichi si ficat;
proteina C reactiva (CRP) – nivelul ridicat poate indica existenta unor infectii cronice, a unor afectiuni cardiovasculare sau a unei boli autoimune;
anticorpi antinucleari (ANA) – rezultatul poate indica o activitate sporita a sistemului imunitar;
crioglobuline – crioglobulinemia provoaca eruptii cutanate, dureri articulare, fenomenul Raynaud (durerea, amorteala, albastrirea degetelor de la maini si picioare etc.);
teste de sange ale functiei hepatice;
teste de sange ale functiei renale;
proba de urina;
alte analize pe care specialistul le-ar putea sugera.

Imagistica medicala

Daca specialistul suspecteaza ca boala lupus ar putea afecta inima sau plamanii, ar putea sugera:

radiografie toracica;
tomografie computerizata (CT) toracica;
ecografie cardiac.

De asemenea, in functie de simptomele pacientului, mai pot fi necesare:

radiografie articulara;
RMN cerebral.

Biopsie
Lupusul poate afecta rinichii in moduri diferite, iar tratamentele pot varia, in functie de tipul bolii pe care o declanseaza. In unele cazuri, poate fi necesara testarea unui esantion de tesut renal, pentru a stabili care ar putea fi cea mai buna medicatie. Proba poate fi obtinuta cu ajutorul unui ac sau printr-o mica incizie.

Biopsia cutanata este efectuata, in unele cazuri, pentru a confirma un diagnostic de lupus care afecteaza pielea.

tratament-lupus

Tratament lupus

In prezent, nu exista un remediu pentru lupus, insa pacientii isi pot gestiona simptomele prin intermediul medicatiei si al stilului de viata. Exista mai multe medicamente utilizate pentru a trata boala lupus:

antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) care pot fi eliberate fara prescriptie medicala (spre exemplu, ibuprofen). Acestea pot ajuta la reducerea durerilor si a umflaturilor.
corticosteroizii pot ajuta, de asemenea, la reducerea umflaturilor, a sensibilitatii si a durerii. Administrati in doze mari, pot calma sistemul imunitar. De obicei, simptomele resimtite in caz de lupus raspund foarte repede la aceste medicamente puternice. Odata ce s-a intamplat acest lucru, medicul va reduce treptat doza pana cand pacientul nu va mai avea nevoie de ea. Cu cat un individ utilizeaza mai mult timp aceste medicamente, cu atat s-ar putea sa-i fie mai greu sa scada doza. Atentie! Oprirea brusca a tratamentului va dauna organismului! Corticosteroizii se gasesc in farmacii sub forma de pilule, gel, crema, lotiune, inhalator sau injectii.
antimalaricele care previn sau trateaza malaria sunt, de asemenea, eficiente in caz de lupus. Acestea combat simptome precum dureri articulare, eruptii cutanate, oboseala sau inflamatii ale plamanilor.
inhibitorii limiteaza cantitatea de celule B anormale;
agentii imunosupresori/chimioterapia pot fi utilizati in cazuri severe de lupus, cand boala afecteaza organele si alte tratamente nu functioneaza. Astfel de metode pot provoca reactii adverse grave, deoarece reduc capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor.
alte medicamente care sa trateze afectiuni legate de lupus, precum hipertensiune arteriala, osteoporoza, cheaguri de sange etc.

Tratamentul are ca scop:

prevenirea sau gestionarea eruptiilor;
reducerea riscului de afectare a organelor;
reducerea durerii si a inflamatiilor;
reglarea activitatii sistemului imunitar;
reglarea hormonala;
gestionarea problemelor articulare;
reglarea tensiunii arteriale;
reducerea riscului de infectie;
reglarea nivelului de colesterol.

Complicatiile acestei afectiuni

Boala lupus nu este fatala, insa, in unele cazuri, complicatiile acesteia pot cauza decesul. Cele mai multe probleme apar in cazul diagnosticului de lupus eritematos sistemic, deoarece sunt afectate organele interne:

cicatrici;
deformari articulare;
fracturi;
insuficienta renala;
accident vascular cerebral;
infarct;
complicatii in sarcina;
necroza avasculara la nivelul soldului (celulele osoase mor din cauza lipsei de sange);
cataracta;
boli cardiovasculare;
cancer;
boli ale creierului si ale sistemului nervos central;
infectii.

cum-poate-fi-prevenita-boala-lupus

Ce metode de preventie exista?

Boala lupus nu poate fi prevenita. Lupusul indus de medicamente este o exceptie din cauza tratamentului care il provoaca. Cu toate acestea, este important sa nu fie exclusa o astfel de medicatie, ci mai degraba sa aiba loc o discutie cu un specialist despre riscurile si beneficiile cu care pacientul s-ar putea confrunta.

Exista cateva lucruri pe care orice individ le poate face pentru a reduce probabilitatea aparitiei bolii lupus: