Dementa cu debut precoce – YOD in limba engleza (Young Onset Dementia) – este o boala a creierului care pur si simplu devasteaza vietile celor care au nesansa sa o dezvolte. Si aceasta deoarece afectiunea apare intr-o perioada in care oamenii inca isi contruiesc cariere si/sau isi cresc copiii. Persoanele care sufera de acest tip de dementa au varste cuprinse intre 45 si 65 de ani, insa nu sunt tocmai rare cazurile in care boala debuteaza mai devreme, chiar inainte de 40 de ani.
Dementa cu debut precoce este mai agresiva decat la batrani. Progresia modificarilor cerebrale la persoanele tinere este mai rapida, ceea ce duce la un declin accelerat al functiilor cognitive. Pe masura ce evolueaza, boala poate impiedica persoanele afectate sa continue sa lucreze si sa isi castige existenta.
Simptomele dementei cu debut precoce
De regula, manifestarile dementei cu debut precoce devin evidente la locul de munca, atunci cand persoanele afectate intampina dificultati in planificarea sau indeplinirea sarcinilor de rutina. Simptomele pot insa varia de la o persoana la alta. Iata care sunt acestea:
-
modificari de comportament si de dispozitie;
-
scaderea capacitatii de a rationa, dar si de a gandi abstract;
-
dezorientare in timp si spatiu;
-
uitarea unor instructiuni recente;
-
tendinta de a rataci obiectele personale;
-
neglijarea igienei personale;
-
probleme cu limbajul – dificultatea de a-si aminti unele cuvinte sau utilizarea unor cuvinte gresite;
-
repetarea intrebarilor;
-
dificultate in indeplinerea unor sarcini familiare.
Aceste simptome se pot inrautati in caz de stres. Cand se intampla acest lucru, membrii familiei pot observa schimbarile de comportament.
Pierderea abilitatilor lingvistice poate fi frustranta pentru pacientii cu dementa si pentru familiile acestora. Pe masura ce boala progreseaza, ei recurg adesea la limbajul semnelor; dar si acesta, cu timpul, se pierde.
Ce determina aparitia acestui tip de dementa
Ca si in cazul altor forme de dementa, cauzele exacte ale YOD raman, deocamdata, necunoscute. Potrivit expertilor, boala apare pe fondul unei combinatii de factori genetici – exista date care incrimineaza gena APOE4 – si factori ce tin de stilul de viata si de mediu, care afecteaza treptat creierul.
-
Factorii de risc modificabili
Daca mostenirea genetica nu poate fi schimbata, altfel stau insa lucrurile cu ceilalti factori de risc, pe care daca ii cunoastem, ii putem gestiona. Pana de curand, se considera ca principalii factori modificabili, asociati riscului crescut de dementa cu debut precoce erau diabetul, accidentul vascular cerebral, bolile de inima si depresia. Lista acestora a fost completata recent, in urma unui nou studiu de amploare aparut in JAMA Neurology, care a identificat o serie intreaga de alti factori de risc importanti, printre care si deficitul de vitamina D.
Studiul a inclus 356.052 de participanti mai tineri de 65 de ani, cu varsta medie de 54,6 ani, fara dementa din UK Biobank, un studiu de cohorta prospectiv in curs de desfasurare. Participantii au fost supusi unei evaluari initiale complete, care a inclus examen fizic, analiza mai multor probe biologice, dar si completarea unor chestionare pe ecrane tactile.
Cercetatorii au identificat cazurile de dementa cu debut precoce din registrele de internare in spital sau prin corelarea registrelor de decese. Cercetatorii au detectat 39 de factori de risc potentiali si i-au grupat pe categorii: in factori socio-demografici, genetici, stil de viata, mediu, vitamina D si niveluri de CRP, cardiometabolici, psihiatrici si alti factori.
Ulterior, au analizat ratele de incidenta a dementei cu debut precoce pe intervale de varsta de 5 ani, incepand cu varsta de 40 de ani, separat pentru barbati si femei.
Pe parcursul unei urmariri medii de 8,12 ani, au fost inregistrate 485 de cazuri noi de boala. Astfel, a rezultat o rata de incidenta de 16,8 la 100.000 de persoane pe an.
In total, analiza a identificat 15 factori de risc asociati cu o incidenta semnificativ mai mare a dementei cu debut precoce. Se regasesc aici factorii binecunoscuti, precum accidentul vascular cerebral, bolile de inima, diabetul si depresia, dar si factorii de risc mai putin recunoscuti, cum ar fi:
-
deficitul de vitamina D (< 10 ng/mL);
-
nivelurile ridicate de CRP – proteina C reactiva (> 1 mg/dL);
-
izolarea sociala (vizite rare la prieteni sau familie);
-
statutul socio-economic inferior;
-
prezenta a doua alele apolipoproteine E ε4;
-
deficienta de auz;
-
hipotensiunea ortostatica, despre care autorii au spus ca poate fi un semn precoce al dementei Parkinson sau al dementei cu corpuri Lewy;
-
forta mai mica de stangere a mainii (este un indicator al fragilitatii fizice);
-
consumul de alcool.
S-a constatat ca barbatii cu diabet au avut un risc mai mare de dementa cu debut precoce decat cei fara diabet, in timp ce la femei nu a existat nicio asociere cu diabetul. Pe de alta parte, femeile cu niveluri ridicate de CRP au avut un risc mai mare de a face boala decat cele cu niveluri scazute, in timp ce la barbati nu a existat nicio asociere cu CRP.
„Desi este necesara o analiza mai aprofundata a acestor factori de risc, pentru a identifica mecanismele potentiale care stau la baza acestora, abordarea acestor factori modificabili se poate dovedi eficienta in reducerea riscului de aparitie a dementei cu debut precoce si poate fi usor de integrat in initiativele actuale de prevenire a dementei”, au conchis autorii studiului condus de doctorul in stiinte Stevie Hendriks, din cadrul Departamentului de Psihiatrie si Neuropsihologie, al Universitatii Maastricht din Olanda.
Ce reprezinta deficitul de vitamina D?
Deficitul de vitamina D este o problema larg raspandita. Se estimeaza ca aproximativ un miliard de oameni din lumea intreaga au mai putin de 20 ng/mL (nanograme per mililitru de sange) de vitamina D in organism, cantitatea considerata normala pentru mentinerea sanatatii.
Grav este ca majoritatea celor care prezinta niveluri scazute de vitamina D nici macar nu stiu de acest lucru, deoarece simptomele pot trece adesea neobservate. Totusi, in conditiile unei carente prelungite de vitamina D, deoarece organismul nu mai poate sa absoarba in mod corespunzator calciul si fosforul, exista un risc major de dureri de oase si musculare, slabiciune musculara si chiar fracturi osoase. Alte semne posibile ale deficitului de vitamina D includ:
-
oboseala cronica;
-
tulburarile de somn;
-
spasmele sau crampele musculare;
-
tulburarile de dispozitie;
-
sensibillitatea crescuta la durere;
-
pierderea apetitului;
-
infectiile frecvetnte, ca o dovada a slabirii sistemului imunitar.
Necesarul zilnic de vitamina D
Cantitatea de vitamina D de care o persoana are nevoie in fiecare zi variaza in functie de varsta. Institutului National de Sanatate Publica din S.U.A. recomanda umatoarele doze zilnice, exprimate in micrograme (mcg) si unitati internationale (UI):
Varsta/Stadiul vietii
|
Cantitate recomandata
|
De la nastere pana la varsta de 12 luni
|
10 mcg (400 IU)
|
Copiii de 1 – 13 ani
|
15 mcg (600 IU)
|
Adolescentii de 14 – 18 ani
|
15 mcg (600 IU)
|
Adultii de 19 – 70 ani
|
15 mcg (600 IU)
|
Adulti de pe 71 de ani
|
20 mcg (800 IU)
|
Femeile gravide sau care alapteaza
|
15 mcg (600 IU)
|
Surse:
https://www.medscape.com/viewarticle/modifiable-risk-factors-young-onset-dementia-flagged-2024a10000kv?form=fpf
https://jamanetwork.com/journals/jamaneurology/article-abstract/2813439
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-Consumer/