Informatii despre glandele suprarenale si rolul lor in organism

Informatii despre glandele suprarenale si rolul lor in organism Informatii despre glandele suprarenale si rolul lor in organism

Ultima actualizare: 26 iunie 2023

glandele-suprarenale

Dupa cum usor se poate deduce din denumirea lor, glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor, in regiunea superioara a fiecaruia dintre cele doua organe. Asadar, este vorba de doua glande suprarenale – cate una pentru fiecare rinichi – dimensiunea lor redusa fiind invers proportionala cu importanta pe care o au pentru organism.

Tocmai datorita rolului lor important am decis sa le alocam acest articol, din care puteti afla ce sunt glandele suprarenale, care sunt functiile acestora si care sunt principalele afectiuni specifice. De asemenea, va vom vorbi despre simptomele si metodele de tratament specifice fiecareia din aceste afectiuni, precum si despre cauzele ce pot duce la aparitia lor.


Glandele suprarenale – ce sunt si ce rol au

Atunci cand ne referim la glandele de orice fel, vorbim de organe menite sa produca si sa elibereze hormoni. Prin urmare, si glandele suprarenale se incadreaza in aceasta categorie, fiind doua organe de forma si dimensiunea unui bob de fasole, amplasate in partea superioara a fiecaruia dintre rinichi.

Acestea sunt impartite fiecare in doua parti – mai exact, cortexul si medulla – fiecare avand rolul de a produce si secreta anumiti hormoni. Astfel, cortexul glandelor suprarenale produce hormoni mineralcorticoizi, glucocorticoizi si androgeni suprarenalieni, in timp ce medulla produce adrenalina si noradrenalina, care sunt hormoni catecolaminici.

Intrucat acesti hormoni sunt eliberati direct in sange, glandele suprarenale fac parte din grupa glandelor endocrine, putand fi considerate organe vitale, din considerente pe care le vom expune in cele ce urmeaza.

Glandele suprarenale – functii in organism

Desi glandele suprarenale au doar rolul de a produce si secreta hormoni in sange, de ele depind o serie de functii importante pe care acesti hormoni le indeplinesc.

Astfel, dintre hormonii mineralcorticoizi, cel mai important este aldosteronul, care mentine echilibrul hidric in organism si regleaza tensiunea arteriala prin modificarea nivelurilor de sodiu si potasiu din organism.

In ceea ce priveste hormonii glucocorticoizi secretati de glandele suprarenale, cortizolul este implicat intr-o serie de procese importante, precum metabolismul glicemic, controlul tensiunii sau reducerea inflamatiei. De asemenea, ajuta organismul sa se adapteze conditiilor de mediu, controleaza ciclul de somn si starea de veghe si are un rol decisiv in a ajuta organismul sa faca fata situatiilor de stres.

Androgenii suprarenali sunt hormoni sexuali masculini, cel mai cunoscut dintre ei fiind testosteronul. Prin intermediul lor, glandele suprarenale controleaza dezvoltarea organelor sexuale masculine, precum si a caracterelor sexuale secundare.

Nu in ultimul rand, hormonii produsi in zona medulara a glandelor suprarenale coordoneaza raspunsul organismului la situatii de stres, prin cresterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a frecventei respiratiei. In acest mod, creste fluxul de sange catre muschi si creier, iar organismul capata o doza mare de energie.

Afectiuni ale glandelor suprarenale

Afectiunile glandelor suprarenale sunt in general boli de natura endocrina, care apar sub influenta unor factori despre care vom vorbi spre finalul acestui articol.

Aceste afectiuni perturba functionarea normala a glandelor suprarenale, care secreta o cantitate mai mare sau mai mica de hormoni, ceea ce determina o serie de alte simptome specifice.

Hipercorticismul (Sindromul Cushing)

Aceasta afectiune apare in urma prezentei unei cantitati prea mari de cortizol in organism, iar una dintre cauze poate fi o dereglare a glandelor suprarenale care produc si secreta acest hormon intr-o cantitate excesiva.

Simptomele bolii includ cresterea in greutate, cu o acumulare mare de grasime, in special la nivelul abdomenului, acnee si roseata pronuntata la nivelul fetei, cresterea parului in exces (mai ales la femei), stari de apatie, slabiciune in picioare si brate.

De asemenea, fata capata o forma rotunda, iar pielea devine subtire si sensibila, ceea ce determina aparitia de vanatai si de vergeturi late si intunecate pe coapse si abdomen.

Tratamentul depinde de cauza ce a dus la dereglarea functiei glandelor suprarenale, in cele mai multe cazuri fiind vorba de aparitia unei tumori. Aceasta poate fi indepartata pe cale chirurgicala, iar tratamentul poate include si administrarea de medicamente care scad nivelul de cortizol.

Insuficienta suprarenaliana

Numita si boala Adison, este opusul celei prezentate anterior, pentru ca se instaleaza atunci cand glandele suprarenale produc mai putini hormoni decat ar fi necesar, in special cortizol.

Se manifesta prin scaderea brusca a apetitului, urmata de o pierdere rapida in greutate, greturi, tulburari digestive, scaderea tensiunii arteriale si o stare de oboseala nejustificata. De asemenea, mai poate aparea depresia, pe fondul dezechilibrului hormonal si al acestor stari deloc placute.

Tratamentul consta in administrarea de medicamente care cresc nivelul de cortizol, precum si in efectuarea de investigatii care sa identifice cauza ce a determinat disfunctia glandelor suprarenale, urmate de eliminarea acesteia.

glande-suprarenale

Sindromul Conn

Boala este numita dupa medicul endocrinolog care a diagnosticat-o pentru prima data, iar in limbajul de specialitate i se mai spune si hiperaldosteronism primar. Cauza principala consta in cresterea nivelului de aldosteron, pe fondul unei secretii excesive a glandelor suprarenale.

Principalul simptom este aparitia hipertensiunii arteriale, insa aceasta se manifesta tacut si este posibil sa nu fie depistata la timp.

Aceasta disfunctie a glandelor suprarenale duce si la o scadere a nivelului de potasiu din organism, care se poate manifesta prin crampe musculare, dureri de cap, oboseala, aritmie, ameteli, nevoie frecventa de a urina, vedere incetosata si slabiciune.

Si de aceasta data, tratamentul pune accent pe eliminarea cauzei care a determinat disfunctia glandelor suprarenale, iar daca acest lucru nu este posibil, se administreaza medicamente care blocheaza efectele aldosteronului.

Feocromocitomul

De aceasta data, este vorba de o afectiune mai rara, care afecteaza in general doar una dintre glandele suprarenale, determinand o secretie sporita de adrenalina si noradrenalina. Este vorba de o tumora, de cele mai multe ori benigna, care se formeaza in interiorul glandelor suprarenale, afectand zona medulara.

Simptomele variaza de la caz la caz si pot include hipertensiune arteriala, aritmie, transpiratie abundenta, dureri de cap, greata si tulburari digestive, pierdere in greutate, senzatie de nesiguranta, stari de anxietate si depresie.

Tratamentul consta in excizia tumorii, iar daca aceasta este foarte dezvoltata, se extrage impreuna cu glanda afectata. In cazul in care sunt afectate ambele glande, se va incerca doar excizia tesutului tumoral, iar daca acest lucru nu este posibil, tumora se indeparteaza impreuna cu glandele. Ulterior, pacientii trebuie sa urmeze tratament hormonal pentru a suplini functiile celor doua glande.

Cauze ce pot contribui la afectarea functiilor glandelor suprarenale

Stresul cronic este cea mai des intalnita cauza a disfunctiilor glandelor suprarenale. Explicatia consta in faptul ca, in conditii de stres, glandele elibereaza cortizol si adrenalina in cantitati mai mari decat in mod normal. Daca nivelul de stres este ridicat pe o perioada indelungata, glandele suprarenale pot fi epuizate, ceea ce duce la aparitia disfunctiilor.

O alta cauza destul de frecventa o reprezinta infectiile virale sau bacteriene, care provoaca inflamatii in zona suprarenala. In acest mod este perturbata productia de hormoni, iar daca nu sunt administrate medicamente impotriva agentilor patogeni care au generat infectia, aceasta se poate extinde, afectand buna functionare a celor doua glande.

Nu in ultimul rand, bolile autoimune pot influenta in mod negativ functionarea glandelor suprarenale, prin diverse mecanisme specifice fiecarei afectiuni in parte.