Histerosalpingografie: ce este si cand se efectueaza

Termenul de histerosalpingografie suna destul de complicat pentru cineva care face pentru prima data cunostinta cu el, insa denumeste o procedura relativ simpla ce presupune investigarea imagistica a uterului si a trompelor uterine, prin utilizarea unei solutii de contrast si a unui aparat radiologic cu raze X. Asadar, histerosalpingografia este o metoda de investigare radiologica a sistemului reproducator feminin, ce reuneste doua proceduri distincte, respectiv hirserografia – ce presupune examinarea radiologica a uterului – si salpinografia – ce consta in examinarea trompelor uterine.

Mai exact, histerosalpingografia vizeaza examinarea uterului si a trompelor uterine in cadrul unei singure investigatii, totodata putand fi examinat si canalul cervical impreuna cu peritoneul.

Din cuprinsul acestui material veti putea afla cand este necesara o astfel de procedura, cum se efectueaza o histerosalpingografie, cand este contraindicata si care sunt posibilele riscuri. 

Cand este recomandata histerosalpingografia

Histerosalpingografia este o procedura folosita indeosebi in cazul cuplurilor care se confrunta cu probleme de fertilitate, cu scopul de a stabili care este cauza acestor probleme. Cu atat mai mult o astfel de investigatie este recomandata in cazul pacientelor care au in istoricul medical anumite probleme ce pot afecta fertilitatea.

De asemenea, histerosalpingografia poate fi recomandata de medicul ginecolog si in cazul pacientelor cu tulburari de ciclu sau sangerari anormale, dar si atunci cand exista suspiciunea existentei unor malformatii la nivelul uterului sau al trompelor uterine. In acelasi timp, histerosalpingografia mai este folosita in cazul pacientelor care au suferit un avort spontan, pentru identificarea cauzelor si prevenirea unei astfel de probleme pe viitor.

Nu in ultimul rand, histerosalpingografia este utilizata si pentru monitorizarea pacientelor care au avut o sarcina extrauterina sau au suferit de endometrioza si au fost supuse unor interventii chirurgicale, scopul fiind verificarea starii trompelor uterine si a uterului, in vederea evaluarii sanselor unei noi sarcini.

Ce presupune o histerosalpingografie

Indiferent care este scopul urmarit, histerosalpingografia se face la recomandarea medicului ginecolog, iar pentru ca este vorba de o investigatie imagistica, aceasta se realizeaza de catre un medic radiolog, eventual asistat de ginecolog. O astfel de procedura nu poate fi realizata oricand, perioada recomandata fiind intre a 6-a si a12-a zi a ciclului menstrual. Motivul il constituie faptul ca in aceasta perioada mucoasa care captuseste peretii uterului este subtiata, ceea ce permite o mai buna vizualizare a cavitatii uterine. De asemenea, riscul existentei unei sarcini este unul foarte scazut, tinand cont de faptul ca histerosalpingografia este contraindicata in cazul femeilor insarcinate.

Cu o ora inainte de efectuarea procedurii, pacientelor li se recomanda sa isi administreze un analgezic si un antispastic pentru a preveni durerea si spasmele ce pot aparea in timpul investigatiei. In prealabil se efectueaza si o ecografie pelviana pentru a vizualiza pozitia exacta a uterului, dar si eventuale semne ale unor probleme incompatibile cu histerosalpingografia.

Histerosalpingografia se realizeaza in cabinetul de radiologie, cu pacienta in pozitie ginecologica, fara anestezie. Pentru inceput, se injecteaza in uter o substanta de contrast pe baza de iod, prin intermediul unui cateter introdus prin colul uterin. Dupa ce substanta de contrast ajunge la nivelul trompelor uterine, uterului si canalului cervical, sunt realizate imagini radiologice cu ajutorul aparatului cu raze X asupra zonelor care trebuie investigate.

In functie de complexitatea investigatiei, o histerosalpingografie dureaza intre 10 si 30 de minute, dupa care pacienta mai necesita monitorizare cel mult o jumatate de ora.

Substanta de contrast se absoarbe ulterior in organism si este eliminata prin urina, astfel ca pacienta poate pleca acasa imediat dupa incheierea procedurii si a perioadei de monitorizare.

Ce trebuie sa stie pacientele inainte si dupa histerosalpingografie

Dupa cum am precizat, histerosalpingografia este o investigatie imagistica ce se realizeaza fara anestezie, ceea ce denota faptul ca nu este dureroasa si nu genereaza un disconfort major. Poate fi insa oarecum neplacuta iar acesta este motivul pentru care se recomanda administrarea unui analgezic si a unui antispastic in prealabil. Mai exact, in momentul injectarii substantei de contrast se pot produce crampe dureroase, a caror intensitate variaza de la un caz la altul. Oricum, aceste crampe dureaza de obicei sub un minut, iar in formele cele mai severe se pot intinde pe durata a cel mult 3 minute. In rest, histerosalpingografia nu genereaza alte simptome neplacute, iar complicatiile sau efectele adverse provocate de substanta de contrast sunt extrem de rare.

Dupa o astfel de investigatie, pacientelor le este recomandata abstinenta sexuala cel putin pentru urmatoarele 3 zile, perioada in care este contraindicata si utilizarea de absorbante interne.

In primele 24 de ore dupa histerosalpingografie mai pot aparea crampe sau usoare stari de slabiciune, ameteala sau greata, iar pe parcursul urmatoarelor 3 zile sunt posibile usoare hemoragii vaginale.

Ce probleme pot fi depistate prin histerosalpingografie

Histerosalpingografia permite investigarea imagistica atat a uterului si trompelor uterine, cat si a canalului cervical si a peritoneului, rezultatele fiind interpretate de medicul ginecolog pe baza rezultatelor prezentate de radiolog. Astfel, la nivelul uterului pot fi identificate cu usurinta diferite malformatii, precum si existenta unor formatiuni benigne sau maligne cum ar fi polipii, fibroamele sau tumorile. De asemenea, pe imaginile furnizate de o histerosalpingografie sunt vizibile si cicatricile ramase in peretii uterului in urma nasterii naturale sau a unor interventii precum operatiile de cezariana, chiuretajele, histeroscopia.

In cazul trompelor uterine, histerosalpingografia permite evaluarea pozitionarii si aspectului acestora, precum si a calibrului si gradului de permeabilitate. De asemenea, prin extinderea investigatiei la nivelul peritoneului pot fi depistate anumite aderente peritubare, cu un impact negativ asupra fertilitatii.

Pentru ca substanta de contrast este injectata prin canalul cervical, histerosalpingografia permite si investigarea acestei zone anatomice in scopul depistarii unor eventuale stenoze, a unor formatiuni benigne sau maligne si a altor probleme ce pot afecta sanatatea si functionarea normala a sistemului reproducator.

Contraindicatii si posibile complicatii

Exista si cateva contraindicatii legate de procedura de histerosalpingografie, iar acestea se adreseaza in primul rand femeilor insarcinate, dat fiind faptul ca in cazul lor injectarea unei solutii de contrast in uter poate pune sarcina in pericol. Histerosalpingografia este contraindicata si in cazul infectiilor pelviene acute, dar si al sangerarilor vaginale. In acelasi timp, o alta contraindicatie se adreseaza pacientelor alergice la iod sau alte elemente din substanta de contrast, insa astfel de cazuri sunt foarte rare.

La fel de rare sunt si complicatiile ce pot aparea dupa o astfel de investigatie, care este considerata lipsita de riscuri majore. Aceste complicatii pot consta in scurgeri vaginale, stari de greata insotite sau nu de varsaturi, sangerari vaginale abundente, crampe sau dureri abdominale foarte puternice. Totodata, mai pot aparea foarte rar stari febrile, frisoane si lesin.

De obicei, astfel de complicatii rare sunt asociate cu o infectie dobandita in urma investigatiei imagistice cu substanta de contrast. Din acest motiv, pacientelor care au efectuat o histerosalpingografie li se recomanda un tratament profilactic cu antibiotic, care previne riscul de infectie.

Exista si alte metode de investigare a zonelor anatomice mentionate in acest material, insa dintre toate, histerosalpingografia ofera cea mai mare acuratete in ceea ce priveste vizualizarea trompelor uterine si evaluarea permeabilitatii acestora. Totodata, aceasta metoda permite localizarea cu exactitate a zonei in care exista o obstructionare a trompei uterine si evaluarea gradului in care trompa este afectata.