Hirsutismul este o afectiune caracterizata prin cresterea excesiva a parului gros si inchis la culoare in zonele in care femeile in mod normal nu au par, cum ar fi fata, pieptul si spatele. Aceasta crestere anormala a parului este determinata de un exces de hormoni androgeni, cum ar fi testosteronul.
Sunt afectate aproximativ 5-10% dintre femei, de obicei in perioada reproductiva. Este mai frecvent la femeile de origine mediteraneana, sud-asiatica si din Orientul Mijlociu. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii, provocind disconfort emotional si probleme de stima de sine.
Hirsutismul a fost recunoscut ca o afectiune medicala de-a lungul istoriei, dar intelegerea sa s-a dezvoltat considerabil in ultimele decenii. Studiile medicale si endocrinologice din secolul XX au contribuit la identificarea legaturii dintre hirsutism si nivelurile hormonale anormale, in special excesul de androgeni. Cercetarile au aratat ca acesta poate fi un simptom al unor afectiuni mai complexe, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (SOP) si alte tulburari hormonale.
Care sunt cauzele?
Hirsutismul este cauzat de un exces de hormoni androgeni sau de o sensibilitate crescuta a foliculilor de par la acesti hormoni.
Sindromul ovarelor polichistice (SOP)
Aceasta este cea mai comuna cauza a hirsutismului. SOP este caracterizat prin dezechilibre hormonale, inclusiv niveluri ridicate de androgeni, care pot duce la cresterea excesiva a parului, acneea si neregularitatile menstruale.
Hiperplazia suprarenala congenitala
O tulburare genetica care afecteaza glandele suprarenale, ducind la productia excesiva de androgeni. Aceasta poate cauza hirsutism, precum si alte simptome, cum ar fi pubertatea precoce.
Sindromul Cushing
O afectiune cauzata de expunerea prelungita la niveluri ridicate de cortizol, care poate fi rezultatul utilizarii corticosteroizilor sau al unei tumori producatoare de cortizol. Sindromul Cushing poate provoca hirsutism, precum si obezitate, hipertensiune arteriala si diabet.
Tumori ale ovarelor sau suprarenalelor
Tumorile care secreta androgeni pot duce la o crestere rapida a parului in zonele tipic masculine si la alte simptome virilizante, cum ar fi ingrosarea vocii si cresterea masei musculare.
Medicatie
Anumite medicamente pot cauza hirsutism ca efect secundar. Printre acestea se numara steroizii anabolizanti, corticosteroizii si medicamentele care afecteaza echilibrul hormonal, cum ar fi danazolul utilizat in tratamentul endometriozei.
Obezitatea
Obezitatea poate creste productia de insulina, care poate stimula ovarele sa produca mai multi androgeni, contribuind astfel la hirsutism.
Hipotiroidismul
Un deficit al hormonilor tiroidieni poate duce la dezechilibre hormonale, inclusiv la cresterea nivelurilor de androgeni, care pot cauza hirsutism.
Factori genetici si etnici
Anumite populatii au o predispozitie genetica mai mare la hirsutism. Femeile de origine mediteraneana, sud-asiatica si din Orientul Mijlociu tind sa aiba o frecventa mai mare a acestei afectiuni.
Idiopatic
In unele cazuri, aceasta afectiune apare fara o cauza evidenta sau specifica si este denumita hirsutism idiopatic. Aceasta este mai frecventa in anumite grupuri etnice si poate fi atribuita unei sensibilitati crescute la androgeni la nivelul foliculilor de par.
Pubertatea si menopauza
Modificarile hormonale naturale care apar in timpul pubertatii si menopauzei pot duce, de asemenea, la o crestere a parului facial si corporal.
Consultarea unui medic endocrinolog sau dermatolog este recomandata pentru evaluarea si gestionarea acestei afectiuni.
Hirsutism - tratamente
Exista tratamente pentru hirsutism care pot ajuta la reducerea cresterii excesive a parului. Tratamentele variaza in functie de cauza hirsutismului, dar includ optiuni medicale, proceduri cosmetice si schimbari ale stilului de viata. Iata principalele optiuni:
Tratamente medicale
-
Medicamente anti-androgenice: Spironolactona: Utilizata frecvent pentru a bloca efectele androgenilor asupra foliculilor de par. Poate reduce cresterea parului in zonele nedorite.
-
Ciproteron: Disponibil in unele tari si utilizat in combinatie cu etinilestradiolul (in pilule contraceptive) pentru a reduce nivelurile de androgeni.
-
Contraceptive orale: Pilulele contraceptive care contin estrogen si progesteron pot reduce productia de androgeni de catre ovare, ameliorind astfel simptomele hirsutismului. Acestea sunt adesea folosite pentru a trata hirsutismul cauzat de sindromul ovarelor polichistice (SOP).
-
Inhibitori de 5-alfa-reductaza: Finasterida: Folosita pentru a reduce transformarea testosteronului in forma sa activa, dihidrotestosteron (DHT), care stimuleaza cresterea parului.
-
Metformin: Utilizat in principal pentru tratamentul diabetului de tip 2, metforminul poate fi benefic si pentru femeile cu SOP prin reducerea nivelurilor de insulina si, implicit, a productiei de androgeni.
-
Medicamente pentru reducerea excesului de par: Eflornitina (Vaniqa): O crema topica care incetineste cresterea parului facial la femei. Nu elimina parul existent, dar poate reduce ritmul de crestere a acestuia.
Proceduri cosmetice
-
Epilarea cu laser: Un tratament eficient pentru reducerea pe termen lung a parului nedorit. Laserul distruge foliculii de par, inhibind cresterea viitoare a parului. Sunt necesare mai multe sesiuni pentru rezultate optime.
-
Electroliza: O procedura care distruge permanent foliculii de par prin utilizarea curentului electric. Este eficienta, dar poate fi mai dureroasa si consumatoare de timp comparativ cu epilarea cu laser.
-
Epilarea cu ceara si pensatul: Metode temporare de indepartare a parului. Pot fi eficiente pentru zonele mici, dar trebuie repetate regulat.
-
Rasul si utilizarea cremei depilatoare: Solutii temporare care pot fi utilizate acasa. Rasul nu afecteaza cresterea parului, iar cremele depilatoare dizolva parul de la suprafata pielii.
Schimbari ale stilului de viata
Managementul greutatii: Pierderea in greutate poate reduce nivelurile de androgeni si poate ameliora simptomele hirsutismului, mai ales in cazul femeilor cu SOP.
Dieta si exercitii fizice: Adoptarea unei diete sanatoase si a unui program regulat de exercitii fizice poate ajuta la echilibrarea hormonilor si la reducerea simptomelor asociate cu hirsutismul.
Tratamente naturale si alternative
Extracte de plante si suplimente: Unele studii sugereaza ca anumite suplimente, cum ar fi extractul de menta si peonia alba, pot ajuta la reducerea nivelurilor de androgeni. Consultarea unui specialist inainte de a incepe orice supliment este esentiala.
Tehnici de reducere a stresului: Practici precum yoga, meditatia si tehnicile de relaxare pot ajuta la gestionarea stresului, care poate influenta echilibrul hormonal.
Este important sa consultati un medic pentru a identifica cauza specifica a hirsutismului si pentru a primi un plan de tratament personalizat.
Care sunt miturile despre hirsutism?
-
Mit: Este cauzat doar de igiena precara.
Realitate: Hirsutismul este determinat de factori hormonali si genetici, nu de igiena personala. Este o conditie medicala si nu are legatura cu cit de des se spala sau se ingrijeste o persoana.
-
Mit: Toate femeile cu hirsutism au sindromul ovarelor polichistice (SOP).
Realitate: Desi SOP este o cauza comuna a hirsutismului, nu toate femeile cu hirsutism au aceasta afectiune. Alte cauze pot include hiperplazia suprarenala congenitala, sindromul Cushing, si anumite medicamente.
-
Mit: Indepartarea parului cu metode cosmetice va face ca parul sa creasca mai gros si mai des.
Realitate: Metodele de indepartare a parului, cum ar fi rasul, epilarea cu ceara sau epilarea cu laser, nu schimba structura parului. Cresterea parului poate parea mai groasa deoarece parul este taiat la nivelul pielii, unde este mai gros, dar aceasta nu afecteaza radacina parului.
-
Mit: Afecteaza doar femeile.
Realitate: Hirsutismul este definit prin cresterea excesiva a parului la femei in zone tipic masculine. La barbati, cresterea excesiva a parului nu este considerata hirsutism, dar si ei pot avea dezechilibre hormonale care afecteaza distributia parului.
-
Mit: Nu poate fi tratat eficient.
Realitate: Exista mai multe optiuni de tratament pentru hirsutism, inclusiv terapii hormonale, medicamente anti-androgenice, si metode cosmetice. Consultarea unui medic endocrinolog sau dermatolog poate ajuta la gasirea tratamentului adecvat.
In concluzie, aceasta este o afectiune medicala care afecteaza un numar semnificativ de femei si poate avea multiple cauze hormonale si genetice. Intelegerea corecta a hirsutismului si demontarea miturilor asociate poate contribui la o gestionare mai buna a acestei afectiuni si la reducerea stigmatizarii.