Cand aud de calciu, oamenii fac legatura cu beneficiile sale asupra sanatatii oaselor! Cu toate acestea, acest mineral are mult mai multe beneficii pe langa formarea, intarirea si mentinerea structurii osoase. Calciul este un mineral vital care are, de asemenea, capacitatea de a stabiliza ritmul cardiac, de a regla tensiunea arteriala, de a ajuta la functionarea muschilor, de a normaliza nivelul de colesterol si, in plus, este implicat in numeroase functii de transmitere nervoasa, dar si multe altele. Din aceasta cauza, hipocalcemia (denumita si deficit de calciu) poate produce probleme de sanatate.
Exista cercetari recente conform carora calciul impreuna cu vitamina D pot avea capacitatea de a ajuta la protejarea impotriva cancerului, diabetului si bolilor cardiovasculare - trei dintre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii oamenilor.
Cu toate ca este un mineral atat de important, multi adulti si copii sunt expusi riscului de hipocalcemie. Hipocalcemia este o afectiune tratabila care apare atunci cand nivelul de calciu din sange este prea scazut.
Multe afectiuni diferite de sanatate pot provoca hipocalcemie, aceasta fiind cauzata adesea de niveluri anormale ale hormonului paratiroidian (PTH) sau al vitaminei D din organism. Hipocalcemia poate fi usoara sau severa si temporara sau cronica (pe toata durata vietii).
Ce este calciul?
Calciul este un mineral vital care intra in categoria micronutrientilor. Organismul are nevoie de calciu pentru a forma si intari oasele si dintii. De asemenea, calciul este esential pentru ca inima si ceilalti muschi ai corpului sa functioneze corect. Persoanele care nu consuma suficient calciu isi cresc riscul de a dezvolta hipocalcemie si alte afectiuni precum:
Ce reprezinta hipocalcemia?
Hipocalcemia este termenul medical pentru deficienta de calciu (sau lipsa de calciu).
Calciul este cel mai abundent mineral din corpul uman, fiind stocat mai ales la nivelul oaselor si dintilor. Aproximativ 99% din calciu se gaseste in sistemul osos si in structurile dentare (oase si dinti), mai ales sub forma de depozite de calciu. Restul de 1% este stocat in tesutul corporal.
Oamenii au nevoie de o cantitate relativ mare de calciu in comparatie cu multe alte oligominerale. Potrivit specialistilor, calciul reprezinta 2% din greutatea corporala totala.
Calciul poate tine sub control nivelurile de magneziu, fosfor si potasiu din sange, deoarece toate aceste minerale lucreaza impreuna pentru a se echilibra reciproc.
Ce se poate intampla daca nivelul de calciu este prea scazut? Hipocalcemia poate provoca simptome precum oase fragile si probleme de coagulare a sangelui.
Unul dintre motivele pentru care nivelul scazut de calciu poate provoca o serie de simptome negative este ca organismul extrage acest nutrient din „rezervele de calciu” care sunt stocate in oase atunci cand aportul de calciu este insuficient. Corpul face acest lucru pentru a mentine calciul din sange la un nivel optim, deoarece acest mineral este vital pentru functionarea continua a vaselor de sange si a muschilor.
Atunci cand organismul este fortat sa prioritizeze utilizarea calciului disponibil, il foloseste pentru a mentine functiile nervoase si musculare, cum ar fi cele care controleaza bataile inimii, mai degraba decat pentru mentinerea sanatatii oaselor.
Cauze si factori de risc
Riscul de hipocalcemie creste pe masura ce oamenii inainteaza in varsta. Cauzele hipocalcemiei sunt:
-
aportul slab de calciu pe o perioada lunga de timp, mai ales in copilarie
-
administrarea de medicamente care pot reduce absorbtia calciului
-
anumiti factori genetici
-
intoleranta la alimentele bogate in calciu
-
schimbarile hormonale, in special la femei
Femeile trebuie sa-si imbunatateasca aportul de calciu mai devreme in timpul vietii decat barbatii, incepand chiar cu varsta mijlocie, pe masura ce se apropie de menopauza.
In timpul menopauzei, femeile ar trebui sa-si mareasca aportul de calciu pentru a reduce riscul de osteoporoza si hipocalcemie. Oasele femeilor devin mai fragile in timpul menopauzei din cauza faptului ca organismul nu mai produce suficient estrogen.
De asemenea, hipocalcemia poate fi provocata de o tulburare hormonala denumita hipoparatiroidism. Hipoparatiroidismul este o afectiune determinata de deficitul de parathormon (PTH), care controleaza nivelurile de calciu din sange.
Hipocalcemia mai poate fi cauzata de malnutritie si malabsorbtie. Malnutritia se caracterizeaza printr-un deficit al unuia sau mai multor elemente nutritive necesare pentru sanatate, in timp ce malabsorbtia apare atunci cand organismul nu poate absorbi vitaminele si mineralele din alimentele pe care le consumati. Alte cauze ale hipocalcemiei sunt:
-
un nivel scazut de vitamina D, o problema care ingreuneaza absorbtia calciului
-
hipermagnezemia si hipomagnezemia
-
insuficienta renala
-
administrarea de medicamente, cum ar fi fenitoina, fenobarbitalul, rifampicina, corticosteroizii si medicamentele care scad nivelul de calciu
-
“sindromul oaselor flamande”, care poate aparea dupa o interventie chirurgicala de tratare a hiperparatiroidismului
-
pancreatita
-
hiperfosfatemia
-
transfuziile masive de sange
-
anumite medicamente pentru chimioterapie
Veganii au un risc mare de a dezvolta hipocalcemie, din cauza faptului ca nu mananca lactate, care sunt bogate in calciu.
Semne si simptome
Exista posibilitatea ca, in stadiu incipient, hipocalcemia sa nu produca semne sau simptome. Cu toate acestea, manifestarile incep sa apara pe masura ce deficienta avanseaza. Printre semnele si simptomele grave de hipocalcemie se numara:
-
confuzia sau pierderea de memorie
-
crampele si spasmele musculare
-
riscul de fracturare usoara a oaselor
-
starile depresive
-
halucinatiile
-
unghii fragile
-
amorteala si furnicaturile la nivelul mainilor, picioarelor si fetei
Toate zonele corporale pot fi afectate de hipocalcemie, rezultand fragilizarea unghiilor si a pielii si cresterea mai lenta a parului.
Calciul poate declansa eliberarea unui neurotransmitator si poate contribui la producerea contractiilor musculare. Din aceasta cauza, persoanele cu hipocalcemie pot dezvolta convulsii.
Este recomandat sa mergeti la medic pentru un consult daca incepeti sa aveti probleme neurologice, cum ar fi pierderi de memorie, amorteala si furnicaturi, halucinatii sau convulsii.
Diagnostic
Luati legatura cu medicul daca aveti semne si simptome de hipocalcemie. Daca suspecteaza ca aveti hipocalcemie, specialistul va recolta o proba de sange pentru a verifica nivelul de calciu din sange. Medicul va masura nivelul total de calciu, nivelul de albumina si nivelul de calciu ionizat sau “liber”. Albumina este o proteina care se leaga de calciu si care il transporta prin sange.
Metode de tratament pentru hipocalcemie
Care este necesarul zilnic de calciu? Pentru a ramane in intervalul normal de calciu si pentru a evita hipocalcemia, specialistii din domeniul sanatatii recomanda un aport de 1.000 de miligrame zilnic pentru adultii cu varsta sub 50 de ani.
Necesarul creste la 1.200 de miligrame pe zi pentru adultii de peste 50 de ani. Copiii au nevoie de 200-700 de miligrame pe zi, in functie de varsta, in timp ce adolescentii au nevoie de aproximativ 1.300 de miligrame pe zi pentru a-si mentine sanatatea oaselor in crestere.
Iata modalitati de a preveni si trata hipocalcemia:
Alimente bogate in calciu
Cea mai sigura si simpla metoda de a trata sau preveni hipocalcemia presupune un consum mai mare de calciu. Principalele alimente bogate in calciu sunt:
-
lactatele, cum ar fi laptele, branza si iaurtul
-
fasolea
-
nucile si semintele, cum ar fi migdalele si seminte de susan
-
smochinele
-
brocoli
-
tofu
-
laptele de soia
-
spanacul
-
cerealele fortificate
Suplimente pe baza de calciu
Daca reusiti sa va asigurati aportul zilnic de calciu din alimente, care contin si o multime de alti nutrienti, cel mai probabil nu veti avea nevoie de suplimente.
Cu toate acestea, daca ati primit un diagnostic de hipocalcemie, trebuie sa discutati cu medicul pentru a afla care este doza potrivita pe care trebuie s-o luati.
Cel mai benefic este sa gasiti un supliment alimentar de inalta calitate, care sa contina calciu, vitamina D si magneziu (nutrienti esentiali pentru absorbtia calciului).
Dupa cum am mentionat, aportul recomandat de calciu este urmatorul:
-
1000 de miligrame zilnic pentru barbatii si femeile cu varsta sub 50 de ani.
-
Necesarul creste la 1.200 de miligrame zilnic pentru adultii peste 50 de ani.
-
Copiii au nevoie de 200-700 de miligrame pe zi, in functie de varsta, in timp ce adolescentii au nevoie de aproximativ 1.300 de miligrame pe zi pentru a-si pastra sanatatea oaselor in crestere.
-
Femeile insarcinate sau mamele care alapteaza au nevoie de aproximativ 1.200 pana la 1.400 de miligrame pe zi.
Referinte:
https://draxe.com/nutrition/calcium-deficiency/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23143-hypocalcemia