Hipertiroidism – cauze, simptomatologie si tratament

Hipertiroidism – cauze, simptomatologie si tratament Hipertiroidism – cauze, simptomatologie si tratament

Ultima actualizare: 15 martie 2022

hipertiroidism-cauze-simptomatologie-tratament

Situata in zona antero-laterala a gatului, glanda tiroida are forma de fluture si este cea mai mare glanda a sistemului endocrin uman. Aceasta are rol important pentru multe dintre functiile organismului, deoarece regleaza temperatura corpului, controleaza ritmul cardiac, dar si metabolismul.

Cand glanda tiroida nu mai functioneaza corespunzator, aceasta produce prea multi sau prea putini hormoni tiroidieni, situatie care destabilizeaza si celelalte sisteme ale organismului.


Hipertiroidism – informatii generale

Atat hipotiroidismul, despre care probabil ca ati mai auzit, cat si hipertiroidismul sunt afectiuni ale glandei tiroide, ambele vizand cantitatea de hormoni tiroidieni pe care aceasta ii secreta in organism. In cazul hipotiroidismului, care este mai frecvent intalnit, tiroida produce insuficienti hormoni tiroidieni, iar in caz de hipertiroidism, tiroida este hiperactiva, producand o cantitate mai mare de hormoni tiroidieni decat are nevoie organismul.

Glanda tiroida produce tetraiodotironina (T4) si triiodotironina (T3), doi hormoni considerati a fi mesageri primari, care controleaza modul in care celulele folosesc energia. Glanda tiroida va regleaza metabolismul prin eliberarea acestor hormoni.

Hipertiroidismul apare cand tiroida produce prea multi hormoni T4, T3 sau ambii. Prin stabilirea diagnosticului de tiroida hiperactiva si prin tratamentul cauzei subiacente se pot ameliora simptomele si preveni complicatiile.

Cauzele hipertiroidismului

Afectiunea poate fi declansata de o varietate de tulburari, dintre care cea mai comuna cauza este boala Graves, o afectiune autoimuna. Aceasta determina anticorpii sa stimuleze tiroida astfel incat sa secrete mai multi hormoni decat ar fi necesar. Boala Graves afecteaza mai des femeile decat barbatii si tinde sa fie mostenita, ceea ce sugereaza o legatura genetica. De aceea, trebuie sa-i precizati medicului daca aveti rude diagnosticate cu aceasta afectiune.

Alte cauze ale hipertiroidismului sunt:

  • excesul de iod, un ingredient foarte important pentru hormonii T4 si T3;
  • tiroidita sau inflamatia tiroidei, ceea ce determina secretia hormonilor mai sus mentionati;
  • tumorile aparute la nivelul ovarelor sau testiculelor;
  • tumorile benigne ale glandei tiroide sau ale celei pituitare;
  • concentratiile mari de tetraiodotironina, administrate prin suplimente alimentare sau medicamente.

Care sunt categoriile de persoane afectate?

Hipertiroidismul este mai rar si mai dificil de tratat decat hipotiroidismul. In principiu, oricine poate dezvolta hipertiroidism, dar este mai frecvent intalnit la persoanele de sex feminin, la cele cu varsta mai mica de 40 de ani si la pacientii de peste 60 de ani. De asemenea, persoanele care sufera de diabet tip 1, anemie pernicioasa sau care au o boala autoimuna sunt mai predispuse la hipertiroidism.

 

Hipertiroidism – factori de risc

Riscul de a suferi de aceasta afectiune este mai mare daca:

  • aveti un istoric familial de boli ale tiroidei;
  • suferiti si de alte probleme de sanatate, cum ar fi anemie pernicioasa (o afectiune provocata de deficitul de vitamina B12), diabet tip 1 sau 2, dar si in caz de insuficienta suprarenala primara (tulburare hormonala);
  • consumati cantitati mari de alimente care contin iod, precum algele kelp;
  • administrati medicamente pe baza de iod;
  • folositi produse cu continut de nicotina;
  • ati fost insarcinata in ultimele 6 luni.

Hipertiroidism – simptome, manifestari

Simptomele pot fi similare cu cele ale altor afectiuni, motiv pentru care hipertiroidismul poate fi dificil de diagnosticat. In plus, pot fi si foarte variate, printre acestea numarandu-se urmatoarele:

  • slabire neintentionata, chiar si in conditiile in care apetitul si aportul alimentar sunt neschimbate sau chiar au crescut;
  • ritm cardiac rapid (tahicardie) – de obicei, depaseste 100 de batai pe minut;
  • ritm cardiac neregulat (aritmie);
  • palpitatii;
  • cresterea apetitului;
  • nervozitate, anxietate si iritabilitate;
  • tremor – de obicei, la nivelul mainilor si degetelor;
  • transpiratie;
  • modificari ale menstruatiei;
  • cresterea sensibilitatii la caldura;
  • modificari ale peristaltismului, indeosebi miscari intestinale mai frecvente;
  • gusa (marirea glandei tiroide), manifestata sub forma unei umflaturi aparute la baza gatului;
  • oboseala si slabiciune musculara;
  • insomnie;
  • piele uscata;
  • par cu fir subtire si casant.

In cazul persoanelor in varsta, este mai probabil ca simptomele sa lipseasca sau sa fie foarte subtile, cum ar fi un ritm cardiac mai alert, intoleranta la caldura si o tendinta de a obosi usor in timpul activitatilor obisnuite.

In cazul anumitor simptome, trebuie sa va adresati imediat unui medic, asa ca nu ignorati urmatoarele semne:

  • ameteala;
  • dificultati respiratorii;
  • pierderea cunostintei;
  • ritm cardiac rapid si neregulat.

Hipertiroidismul poate provoca si fibrilatie atriala, o aritmie periculoasa care poate duce la accident vascular cerebral, dar si la insuficienta cardiaca congestiva.

Diagnosticul de hipertiroidism

In prima faza, medicul va cere detalii despre istoricul medical si va efectua o examinare fizica. Astfel, se pot remarca aceste semne comune ale hipertiroidismului:

  • pierderea in greutate;
  • pulsul rapid;
  • presiunea sangvina marita;
  • exoftalmia (ochii bulbucati);
  • glanda tiroida marita.

Diagnosticul de hipertiroidism nu se poate stabili doar pe baza simptomelor, deoarece multe dintre acestea coincid cu cele ale altor afectiuni. De aceea, pentru a confirma diagnosticul si a determina cauza bolii, medicul poate recomanda analize de sange si investigatii imagistice.

In cadrul examinarii fizice, medicul poate acorda atentie urmatoarelor aspecte:

  • tiroida – palpand zona in care se afla aceasta, pentru a verifica daca glanda este marita sau daca prezinta sensibilitate la atingere;
  • ochii – pentru a vedea daca sunt umflati, inrositi sau daca se poate observa vreun alt simptom al bolii Graves, cum ar fi senzatia de ochi uscati, lacrimarea excesiva ori disconfortul la nivelul unuia sau ambilor ochi, sensibilitatea la lumina, vederea incetosata, aparitia inflamatiei sau reducerea miscarilor globilor oculari;

Suplimentarea cu vitamina D in cazul bolii Graves are efect favorabil asupra volumului tiroidei si a gradului de exoftalmie. Daca sunteti in cautarea unui supliment alimentar pe baza de vitamina D3, este bine de stiut ca produsul Naturalis Vitamina D3 2000 UI este esential inclusiv pentru sustinerea sanatatii oaselor si dintilor, dar si pentru buna functionare a sistemului imunitar si mentinerea functiei normale a sistemului muscular.

  • inima – prin utilizarea stetoscopului, medicul poate sesiza ritmul cardiac rapid si/sau neregulat;
  • mainile – vi se poate solicita sa intindeti mainile pentru ca medicul sa vada daca acestea tremura sau prezinta modificari la nivelul unghiilor;
  • pielea – prin palpare, se poate observa daca pielea este calda si umeda.

In continuare, medicul va poate recomanda si alte investigatii, cum ar fi:

  • analiza pentru verificarea nivelului colesterolului – un nivel scazut poate sugera o rata metabolica crescuta, caz in care organismul arde rapid colesterolul;
  • analiza pentru identificarea nivelului hormonilor T4 si T3;
  • analiza privind hormonul de stimulare tiroidiana (TSH) – este un hormon al glandei pituitare care stimuleaza glanda tiroida sa produca hormoni. Cand nivelul hormonilor tiroidieni este normal sau ridicat, TSH-ul ar trebui sa fie mai scazut. Un TSH anormal de scazut poate fi primul semn de hipertiroidism.
  • analiza pentru nivelul trigliceridelor – la fel ca in cazul unui nivel redus al colesterolului, scaderea concentratiei de trigliceride poate fi un semn al ratei metabolice crescute;
  • ecografia tiroidiana – poate dezvalui daca intreaga tiroida sau doar o singura zona a acesteia provoaca hiperactivitatea;
  • imagistica prin ultrasunete – permite masurarea integrala a glandei tiroide, precum si a posibilelor chisturi de la nivelul acesteia;
  • tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM/RMN) – astfel se poate stabili daca prezenta unei tumori la nivelul glandei pituitare este cauza hipertiroidismului.

Intrucat hipertiroidismul poate provoca tulburari de fertilitate, femeilor care intampina dificultati la conceperea unui copil li se recomanda deseori investigatii care vizeaza afectiunile tiroidei.

Tratament hipertiroidism

In general, o tiroida hiperactiva se poate trata. Optiunile disponibile constau in:

  • medicamente care impiedica tiroida sa secrete prea multi hormoni tiroidieni;
  • tratament cu iod radioactiv, adica un tip de radioterapie sub forma de medicamente cu administrare orala. Iodul radioactiv dauneaza celulelor tiroidei, provocand, in cateva saptamani, micsorarea glandei si scaderea nivelului hormonilor tiroidieni. Acest lucru duce de obicei la distrugerea permanenta a tiroidei, vindecand insa hipertiroidismul. Cantitatea de radiatii eliberata de acest medicament este diferita fata de cantitatea utilizata pentru testul de absorbtie a iodului radioactiv (RAIU) si imagistica folosita in stabilirea diagnosticului. Dupa administrarea acestui tratament, majoritatea pacientilor trebuie sa ia pentru tot restul vietii medicamente pe baza de hormoni tiroidieni, pentru a mentine nivelurile normale ale hormonilor.
  • interventie chirurgicala pentru a extirpa tiroida partial sau integral, astfel incat sa nu mai secrete hormoni.

Evident, toate aceste tratamente prezinta avantaje, dar si dezavantaje. Endocrinologul va discuta cu dumneavoastra despre optiunea care vi se potriveste cel mai bine.

Preventie hipertiroidism

Din pacate, nu puteti preveni aparitia hipertiroidismului. Iata totusi cateva lucruri pe care le puteti face pentru a reduce riscul de aparitie a unei boli tiroidiene:

  • evitati alimentele procesate – multe substante chimice pot modifica productia hormonilor tiroidieni;
  • consumati mai putina soia – nu este neaparat un aliment nesanatos, dar este controversat cand vine vorba despre sanatatea tiroidei, deoarece influenteaza secretia hormonilor;
  • renuntati la fumat – toxinele eliberate in timpul fumatului pot determina glanda tiroida sa devina hipersensibila, ceea ce creste riscul de dezvoltare a afectiunilor tiroidei. In plus, daca nu mai fumati, puteti evita si alte probleme de sanatate, cum ar fi cele de natura cardiovasculara.
  • reduceti stresul – deoarece este unul dintre principalii factori de risc pentru aparitia multor boli, inclusiv a tulburarilor de functionare a tiroidei.

 

Surse:

https://www.healthline.com/health/hyperthyroidism#treatment

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14129-hyperthyroidism

https://ejim.springeropen.com/articles/10.4103/ejim.ejim_10_17