Hipertensiune intracraniana – cauze, semne, tratamente si preventie

Hipertensiunea intracraniana consta in cresterea presiunii din cutia craniana. Fenomenul poate surveni brusc, de exemplu, din cauza unui traumatism cranian grav, a unui accident vascular cerebral sau a ruperii unui anevrism cerebral. Poate fi cauzata inclusiv de o boala care va afecteaza creierul, cum ar fi un abces cerebral, o tumora pe creier, meningita sau encefalita, dar poata sa apara si ca o complicatie a unei alte afectiuni, cum ar fi hipertensiunea arteriala.

Prin urmare, tratamentul depinde de cauza hipertensiunii intracraniene. Uneori pare sa nu exista insa un motiv evident pentru care presiunea se acumuleaza in jurul creierului. In astfel de situatii, afectiunea este cunoscuta sub numele de hipertensiune intracraniana idiopatica, adica de cauza necunoscuta.

Hipertensiune intracraniana – generalitati

Cand vorbim despre hipertensiune intracraniana, „intracranian” inseamna in interiorul craniului, iar „hipertensiunea” sugereaza presiunea ridicata, in cazul de fata a lichidului din interiorul craniului. Prin urmare, hipertensiunea intracraniana implica o crestere excesiva a presiunii lichidului care inconjoara creierul. Acest lichid este cunoscut sub numele de lichid cefalorahidian si are rolul de a amortiza impactul asupra maduvei spinarii si creierului. Cand lichidul cefalorahidian se acumuleaza in exces, acesta pune presiune asupra creierului si nervului optic, putand cauza doua probleme principale, si anume dureri de cap severe si pierderea vederii. Daca problema nu este tratata, se poate ajunge inclusiv la pierderea definitiva a vederii.

Hipertesiunea intracraniana s-a numit candva pseudotumor cerebri si hipertensiune intracraniana „benigna”, ambele denumiri fiind acum considerate inexacte, deoarece nu descriu corespunzator tulburarea si submineaza gravitatea acesteia. „Pseudotumor cerebri” inseamna tumora cerebrala falsa. Hipertesiunea intracraniala a fost numita uneori pseudotumor cerebri deoarece simptomele pot fi similare cu cele ale unei tumori cerebrale.

Desi numita candva si hipertensiune intracraniana „benigna”, pentru a o deosebi de hipertensiunea intracraniana secundara produsa de un neoplasm, aceasta nu este insa o tulburare benigna. Multi pacienti sufera de dureri de cap insolubile si invalidante si exista un risc de pierdere severa vederii sau chiar de orbire la aproximativ 5 pana la 15% dintre pacienti.

Recomandarile pentru tratamentul hipertensiunii intracraniene sunt limitate doar la cateva studii randomizate controlate. In plus, evolutia afectiunii este variabila, unii pacienti revenindu-se in cateva luni, in timp ce la altii afectiunea este cronica sau recurenta.

Exista doua tipuri ale acestei afectiuni, si anume:

1. Hipertensiunea intracraniana primara, cunoscuta in prezent sub numele de hipertensiune intracraniana idiopatica, apare fara a i se depista cauza. Se stie ca aceasta forma a bolii apare cel mai frecvent la femeile tinere, supraponderale, aflate in perioada reproductiva, deci la varste cuprinse intre 20 si 45 de ani. Totusi, hipertensiunea intracraniana se poate dezvolta atat la barbati, cat si la femei de orice varsta sau greutate corporala.
2. Hipertensiunea intracraniana secundara este declansata de factori identificabili, cum ar fi anumite medicamente, apneea in somn si unele boli sistemice precum lupusul, leucemia, insuficienta renala (uremie), meningita si tromboza sinusului venos dural. Exista inclusiv o asociere intre hipertensiunea intracraniana si malformatia Chiari de tip 1. Multe alte cauze au fost sugerate in literatura de specialitate, dar acestea inca nu au fost confirmate drept reale. Prin urmare, la acesti pacienti este esentiala neuroimagistica (CT sau RMN) pentru a se exclude existenta unei tumori in spatiul intracranian.

Desi s-au descoperit numerosi factori care declanseaza boala, mecanismul prin care se produce propriu-zis hipertensiunea intracraniana, fie ea sub forma primara sau secundara, nu este pe deplin inteles. In multe cazuri, hipertensiunea intracraniana, indiferent de tipul ei, se poate dovedi a fi cronica (de lunga durata).

Hipertensiune intracraniana – cauze si factori de risc

Hipertensiunea intracraniana idiopatica apare doar la aproximativ 1 din 100.000 de persoane, aproximativ 19 din 20 de persoane cu hipertensiune intracraniana idiopatica fiind femei. In plus, boala este de 20 de ori mai raspandita in randul femeilor tinere supraponderale. Avand in vedere ca tot mai multi oameni devin supraponderali, tulburarea ajunge si ea din ce in ce mai frecvent intalnita.

Riscul de hipertensiune intracraniana creste daca aveti:

• indicele de masa corporala (IMC) peste 30;
• boala cronica de rinichi;
• tulburari hormonale, cum ar fi sindromul Cushing, hipotiroidismul sau hipertiroidismul;
• anemie (deficit de globule rosii in sange);
• policitemie vera (exces de globule rosii);
• lupus;
• sindromul ovarelor polichistice;
• apnee in somn;
• glandele paratiroide subactive;
• tulburari de coagulare a sangelui;
• boala Addison.

Hipertensiunea intracraniana acuta poate aparea si dupa:

• abces cerebral (colectare de puroi si inflamare a creierului);
• leziuni craniene sau traumatisme cerebrale;
• accident vascular cerebral.

Si unele medicamente au fost asociate cu un risc mai mare de aparitie a hipertensiunii intracraniene. Medicamentele asociate frecvent cu acest fenomen sunt:

• contraceptivele;
• anumite antibiotice;
• chimioterapicele;
• steroizii;
• unele medicamente pentru acnee;
• hormonii de crestere;
• tetraciclina;
• excesul de vitamina A.

Hipertensiune intracraniana – semne si simptome

Cel mai frecvent semn al hipertensiunii intracraniene sunt durerile de cap bruste si severe. Uneori, durerea de cap poate fi atat de intensa incat pacientul se trezeste din somn din cauza disconfortului. Durerile de cap sunt frecvente si se pot resimti in partea din spate a ochilor sau ca o durere de cap pulsantila constanta, care se poate agrava dimineata sau cand tusiti ori va incordati, dar care se poate insa ameliora cand stati in picioare.

Pacientii pot sa sufere si de tulburari de vedere, putandu-se confrunta cu episoade de orbire temporara, care dureaza cateva secunde si afecteaza unul sau ambii ochi (aceasta poate fi declansata de tuse, stranut sau aplecare), disconfort ocular in cazul expunerii la lumini puternice (fotofobie), tulburari ale vederii laterale si vedere dubla.

Exista multe afectiuni care pot cauza aceste simptome, asa ca pacientii trebuie sa se adreseze medicului pentru a afla daca simptomele sunt asociate acestui fenomen sau altei afectiuni.

Alte semne si simptome pseudotumorale cerebrale sunt:

• auzirea unui zgomot ritmic pulsatil in urechi (tinitus pulsatil);
• greata, varsaturile sau ametelile;
• durerile resimtite la nivelul gatului, umarului sau spatelui;
• starile de somnolenta sau iritabilitate;
• dificultatile de coordonare si echilibru;
• statile de confuzie cognitiva sau slabiciune.

Uneori, simptomele pot sa treaca si apoi sa reapara dupa cateva luni sau chiar dupa cativa ani.

Hipertensiune intracraniana – diagnostic

Daca medicul de familie suspecteaza ca aveti hipertensiune intracraniana, va va trimite la un specialist. Avand in vedere ca unele boli care afecteaza creierul si coloana vertebrala pot avea simptome similare cu hipertensiunea intracraniana, specialistul poate recomanda in primul rand investigatii medicale care sa excluda o astfel de posibilitate. Diagnosticul de diferentiere se poate face deci pentru a exclude urmatoarele afectiuni:

• arahnoidita – umflare si inflamatie survenita in membrana din jurul maduvei spinarii;
• tumora cerebrala – masa de celule neregulate, formata in creier;
• epidurita – inflamatie aparuta la nivelul tesuturilor exterioare ale creierului si maduvei spinarii;
• meningita – infectie a membranelor (meningelui) din jurul creierului si maduvei spinarii.

Prin urmare, in vederea stabilirii diagnosticului, se pot efectua urmatoarele:

• examinare a functiilor precum forta musculara, reflexele si echilibrul pacientului, pentru a se depista o posibila tulburare cerebrala sau neurologica;
• consult oftalmologic, pentru a verifica daca exista umflaturi in apropierea nervului optic;
• testarea campului vizual, pentru a verifica daca pacientul prezinta puncte oarbe;
• scanare cerebrala cu computer tomograf (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN);
• punctie spinala (punctie lombara), prin care se introduce un ac in coloana vertebrala pentru a verifica presiunea lichidului cefalorahidian.

Hipertensiune intracraniana – tratament

In general, aceasta afectiune nu pune viata in pericol, dar poate reprezenta o problema medicala pe termen lung. Optiunile de tratament variaza in functie de cauza acumularii lichidului in interiorul craniului. Tratamentele pentru hipertensiunea intracraniana idiopatica pot consta in:

• pierdere in greutate daca pacientul este supraponderal – acest lucru ajuta deseori la reducerea simptomelor, uneori acestea putand disparea complet;
• intreruperea administrarii medicamentelor care poate cauza simptomele;
• diuretice, pentru eliminarea excesului de lichid din organism;
• medicamente care sa reduca productia lichidului cefalorahidian;
• steroizi administrati pe termen scurt, pentru a calma durerile de cap si a reduce riscul pierderii vederii.

Interventia chirurgicala poate fi luata in considerare cand alte tratamente nu ofera rezultate, in special daca vederea se inrautateste sau pacientul este expus riscului de orbire.

Principalele tipuri de interventii chirurgicale pentru hipertensiunea intracraniana sunt:

• operatia de sunt – in spatiul plin cu lichid din craniu sau coloana vertebrala se introduce un tub subtire si flexibil care va redirectiona excesul de lichid catre o alta parte a corpului;
• fenestrarea tecii nervului optic – de deschide stratul protector care inconjoara nervul optic, pentru a reduce presiunea asupra acestuia si a permite lichidului sa se scurga.

Aceste proceduri pot ameliora simptomele, dar prezinta si un risc de complicatii potential grave. Prin urmare, in astfel de cazuri trebuie sa discutati cu chirurgul despre procedura recomandata si riscurile acesteia.

In lipsa tratamentului, hipertensiunea intracraniana poate duce la pierderea definitiva a vederii. Din fericire, majoritatea pacientilor considera ca tratamentul reuseste sa amelioreze simptomele hipertensiunii intracraniene. Dupa tratament sunt necesare insa controale regulate la oftalmolog, pentru a monitoriza starea vederii.

Hipertensiune intracraniana – prevenire

Daca suferiti de o afectiune care va creste riscul de hipertensiune intracraniana, discutati cu medicul despre modalitatile prin care o puteti gestiona mai bine. De exemplu, daca aveti un indice de masa corporala ridicat, puteti incerca sa slabiti, pentru a reduce riscul declansarii acestei bolii intracraniene, iar in cazul in care suferiti de anemie cu deficit de fier, specialistul va poate recomanda suplimente cu fier sau alte medicamente.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21968-idiopathic-intracranial-hypertension

https://www.nhs.uk/conditions/intracranial-hypertension/

https://www.uptodate.com/contents/idiopathic-intracranial-hypertension-pseudotumor-cerebri-prognosis-and-treatment

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pseudotumor-cerebri/symptoms-causes/syc-20354031