Hidrosadenita supurativa: cauze, factori de risc, simptome si masuri de preventie

Hidrosadenita supurativa: cauze, factori de risc, simptome si masuri de preventie Hidrosadenita supurativa: cauze, factori de risc, simptome si masuri de preventie

Ultima actualizare: 25 iulie 2024

Hidrosadenita supurativa este o afectiune inflamatorie cronica a pielii care duce la aparitia unor leziuni dureroase (noduli localizati in profunzime, abcese, cicatrici fibrotice). Acestea apar mai ales in zonele intertriginoase, in special in regiunile axilare, inghinale, perianala, perineala sau inframamar. Impactul afectiunii se extinde dincolo de disconfortul fizic intens, cu durere foarte severa, drenaj, miros neplacut si cicatrici. Hidrosadenita supurativa mai poarta si denumirea de acnee inversa sau boala Verneuil, cel mai des fiind cauzata obstructia foliculilor de par, urmata de infectia secundara a acestuia si, in unele cazuri, inflamatia glandelor sudoripare apocrine.

In hidrosadenita supurativa, sub piele apar noduli durerosi si abcese profunde, tuneluri cutanate drenate (numite si tracturi sinusale sau fistule) si cicatrici fibrotice. O problema o ridica faptul ca, de multe ori, diagnosticul este tardiv, cand afectiunea deja s-a cronicizat. De fapt, este foarte dificil de identificat stadiul acut al bolii, tocmai din acest motiv ajungandu-se frecvent la forma cronica a acesteia. Afectiunea are un impact psihosocial semnificativ, din cauza durerii asociate si localizarii leziunilor, drenajului, mirosului, desfigurarilor de la nivelul pielii si cicatricilor aparute. Boala este, de asemenea, dificil de tratat, iar tratamentul este in cea mai mare masura simptomatic.


Hidrosadenita supurativa – cauze si factori de risc

Hidrosadenita supurativa are la baza cauze genetice, de mediu si comportamentale. Se observat faptul ca aproximativ 40% dintre persoanele cu hidrosadenita supurativa au o ruda de gradul I afectata de aceeasi boala, ceea ce sugereaza o componenta ereditara a bolii. Cercetatorii au identificat o serie de gene care sufera mutatii in aceasta boala: DCD, PSTPIP1, SOX9 si KLF4. Factorii de mediu si comportamentali joaca un rol primar in hidrosadenita supurativa:

  • persoanele cu hidrosadenita supurativa sunt adesea supraponderale, ceea ce creste riscul ca pliurile pielii sa se frece una de cealalta, crescand productia si retentia transpiratiei. In cazul persoanelor supraponderale si obeze, modificarile hormonale (excesul de androgeni) par sa contribuie la aparitia bolii.
  • sindromul metabolic, des intalnit la persoanele obeze, este des asociat cu hidrosadenita;
  • fumatul poate exacerba hidrosadenita supurativa, nicotina ducand la blocarea suplimentara a foliculului de par (progresia si severitatea bolii sunt mai pronuntate la fumatori);
  • influentele hormonale sunt semnificative (incidenta mare in randul femeilor, cel mai posibil ca urmare a fluctuatiilor hormonale asociate ciclului menstrual si utilizarii contraceptivelor, pubertatii si menopauzei);
  • infectii bacteriene: Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus aureus sau Streptococcus agalactiae (cei mai frecventi agenti patogeni izolati de la nivelul leziunilor);
  • frictiunea mecanica a pliurilor pielii;
  • anumite afectiuni subiacente: hipertensiune, diabet, dislipidemii, psoriazis, hirsutism, insa si afectiuni tiroidiene.

De obicei, hidrosadenita debuteaza intre perioada pubertara si varsta de 40 de ani, cu frecventa maxima intre varsta de 21-29 de ani. Incidenta in randul femeilor este de aproximativ 3 ori mai mare. Persoanele cu istoric pozitiv de acnee severa sau cu boli inflamatorii intestinale prezinta, de asemenea, un risc relativ mai mare de a dezvolta hidrosadenita supurativa.

Hidrosadenita supurativa – simptome si manifestari

Diagnosticul de hidrosadenita supurativa este deseori intarziat (media de 7 ani), mai ales din cauza ca simptomele seamana foarte fidel cu cele ale altor afectiuni. Diagnosticul diferential este esential si trebuie sa aiba in vedere mai ales urmatoarele:

  1. leziunile caracteristice (noduli, tuneluri, cicatrici);
  2. localizarea intertriginoasa (subaxilar, inghinal, inframamar, perianal).

Jumatate dintre persoanele cu hidrosadenita supurativa prezinta simptome ce par sa anunte ca, ulterior, va aparea leziunea specifica – usturime, senzatia de arsura, durere, prurit, hiperhidroza, caldura in zona respectiva. Aceste simptome pot precede aparitia bolii cu 12-48 de ore. Factorii declansatori includ perioada menstruala, cresterea in greutate, stresul si caldura excesiva. Cele mai relevante sunt leziunile caracteristice din hidrosadenita supurativa:

  • noduli sub piele, durerosi la atingere, de 0,5-2 centimetri, care persista;
  • leziunile sunt adesea confundate cu furunculii si pot prezenta secretii cu sange, pot deveni purulente, cu scurgerea unui lichid urat mirositor;
  • acesti noduli sunt localizati in profunzime, se pot rupe, pot forma abcese si, astfel, tuneluri si fistule care pot ulcera si drena in exterior;
  • stadiile avansate se pot prezenta cu cicatrici fibrotice groase si placi la nivelul pielii. Poate sa se ajunga la comedoane deschise si de dimensiuni mari.
  • cel mai frecvent, leziunile asociate cu hidrosadenita supurativa se localizeaza la nivel axilar (alte zone comune includ regiunea inghinala, partea interioara a coapsei, regiunea perianala si perineala, fesiera, inframamara, pubiana).

Hidroasdenita supurativa poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

  1. Hurley I: leziuni sub forma de abcese, dar carora le lipsesc fistulele si cicatricile;
  2. Hurley II: abcese recurente, cu fistule si cicatrici, leziuni simple sau multiple, dar separate;
  3. Hurley III: leziuni care implica difuz pielea, sunt prezente mai multe tracturi sinusale legate intre ele, abcesele ocupa suprafete mari de piele (lasind putina sau deloc piele neafectata).

Hidrosadenita supurativa – alternative de tratament

Boala este cronica, asadar nu poate fi tratata. Obiectivele generale de tratament includ in primul rand ameliorarea simptomelor, reducerea frecventei recidivelor si prevenirea progresiei. Pentru leziunile simptomatice acute deseori se recomanda injectarea intralezionala de corticosteroizi. Incizia si drenajul nu sunt recomandate in caz de hidrosadenita supurativa. Antibioticele topice sunt recomandate in forma precoce, necomplicata. Terapia biologica trebuie avuta in vedere in cazul in care persoana nu prezinta semne de imbunatatire dupa 2-3 luni de tratament. In cazurile de hidrosadenita supurativa, adalimumab este agentul biologic preferat, deoarece este eficient.

Alte alternative terapeutice in caz de hidrosadenita supurativa sunt urmatoarele:

  • debridarea si excizia;
  • terapia laser (Nd:YAG);
  • terapia cu radiatii ionizante;
  • terapia fotodinamica (PDT);
  • injectiile cu toxina botulinica.

Totusi, prognosticul in caz de hidrosadenita supurativa este variabil. Afectiunea este incurabila si are un curs progresiv, cronic si recidivant. Intarzierea in diagnostic si tratament, inca de cand boala era in stadiul acut, si expunerea la factori de risc (fumatul, obezitatea) agraveaza deosebit de mult simptomele si reduc prognosticul asociat. Totusi, odata diagnosticata si initiata terapia, se reduce foarte mult riscul complicatiilor asociate cu hidrosadenita supurativa.

Hidrosadenita supurativa – masuri de preventie

Pentru a reduce riscul de a dezvolta hidrosadenita supurativa, este esential ca o persoana sa isi cunoasca propriul risc de a dezvolta aceasta afectiune (risc foarte mare daca o ruda de gradul I are deja boala). In aceste circumstante, dar nu numai, se recomanda urmatoarele:

  • renuntarea la fumat (fumatul este un factor de risc major pentru hidrosadenita supurativa);
  • limitarea consumului de alcool;
  • mentinerea unei greutati in limitele normale;
  • evitarea purtarii articolelor vestimentare stramte;
  • asigurarea unei igiene corporale optime, folosind produse cat mai blande cu pielea;
  • practicarea regulata a exercitiilor fizice;
  • abordarea unei regim alimentar echilibrat, cu evitarea exceselor alimentare, bogat mai ales in fructe si legume;
  • adoptarea unor alternative eficiente de a gestiona stresul zilnic.

 

Surse:

  1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4257786/
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534867/
  3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hidradenitis-suppurativa/symptoms-causes/syc-20352306
  4. https://canalsalut.gencat.cat/ca/salut-a-z/h/hidroadenitis-supurativa/
  5. https://dermnetnz.org/topics/hidradenitis-suppurativa