Hematom epidural: Ghid complet de tratament si prevenire

Un hematom epidural este o acumulare de sange intre craniu si membrana exterioara a creierului, numita dura mater. Un hematom epidural apare de obicei din cauza unei rupturi a unei artere in urma unei lovituri la cap sau a unui traumatism cranian sever. Viteza de crestere a unui hematom epidural este foarte rapid, exercitand presiune asupra creierului si poate duce la simptome grave sau chiar la deces daca nu este tratat prompt prin interventie chirurgicala.

Prin urmare, este necesar sa se efectueze un examen clinic si radiologic rapid inainte ca pacientul sa poata fi tratat. Aceasta este adesea o urgenta chirurgicala. In lipsa unei interventii imediate, singurul rezultat posibil al acestei traume este moartea pacientului, deoarece creierul va fi in cele din urma sufocat de sangele acumulat. Este important sa subliniem faptul ca un hematom epidural se acumuleaza in cateva ore.

Diferenta dintre un hematom epidural si un hematom subdural

Cele mai comune tipuri de hematom care apar in zona craniului ca urmare a unui traumatism sunt: hematom epidural si hematom subdural.

Diferenta dintre un hematom epidural si unul subdural consta in localizarea sangerarii si in modul in care se formeaza. Un hematom epidural apare intre craniu si dura mater, membrana exterioara care acopera creierul, si este cauzat, de obicei, de o ruptura a unei artere, adesea in urma unui traumatism sever la cap. Aceasta poate duce la o acumulare rapida de sange si la cresterea rapida a presiunii intracraniene, necesitand tratament de urgenta.

Pe de alta parte, spre deosebire de un hemarom epidural, un hematom subdural se formeaza intre dura mater si arahnoida, membrana care acopera creierul, si este cel mai frecvent cauzat de o ruptura a venelor care trec prin spatiul subdural. Acest tip de hematom poate aparea atat in urma unei traume severe, cat si dupa traume mai minore, mai ales la varstnici. Sangerarea subdurala poate evolua mai lent decat cea epidurala, ceea ce inseamna ca simptomele se pot dezvolta pe parcursul mai multor zile sau saptamani.

Astfel, principala diferenta dintre un hematom epidural si un hematom subdural este locul sangerarii: epidurala intre craniu si dura mater, iar subdurala intre dura mater si arahnoida, cu evolutii clinice si cauze distincte.

Si totul pleaca de la anatomia craniului: exista opt oase craniene care fuzioneaza pentru a forma craniul, de forma unui balon gol care inconjoara creierul. Tot aici exista si ceea ce numim meninge. Daca creierul s-ar sprijini direct pe craniu, ar fi lovit de fiecare data cand va loviti capul, dar, din fericire, este protejat de meninge. Aceasta este o membrana groasa care captuseste interiorul creierului, cunoscuta sub numele de dura mater.

Cauzele formarii unui hematom epidural

Un hematom epidural se formeaza, de obicei, in urma unui traumatism cranian sever care provoaca ruptura unei artere meningeale, cel mai frecvent artera meningeala medie. Acest tip de sangerare este situat intre craniu si dura mater, stratul protector dur care acopera creierul. Cea mai comuna cauza a formarii unui hematom epidural este o lovitura puternica la cap, de exemplu, in accidente de masina, caderi de la inaltime, accidente sportive sau agresiuni.

In urma impactului, craniul poate suferi o fractura, iar marginile ascutite ale osului fracturat pot taia artera meningeala, ceea ce duce la o sangerare rapida si la un hematom epidural. Presiunea crescuta in spatiul epidural comprima creierul, determinand o crestere rapida a presiunii intracraniene. Aceasta presiune poate afecta functionarea creierului, ducand la pierderea constientei, ameteli, greata si, in cazuri severe, la deces daca nu este tratata urgent.

Desi cele mai frecvente cazuri de hematom epidural apar in urma traumatismelor, exista si alte cauze posibile. De exemplu, unele proceduri chirurgicale sau conditii medicale care implica coagularea sangelui pot, de asemenea, duce la formarea unui hematom epidural. Cu toate acestea, acestea sunt mult mai rare in comparatie cu hematoamele cauzate de traume directe la cap. Astfel, intelegerea cauzelor formarii unui hematom epidural este cruciala pentru prevenirea si tratamentul prompt al acestei afectiuni grave.

Simptome de hematom epidural

Toate leziunile craniului prezinta aceleasi simptome si se manifesta in acelasi mod.

Persoana care sufera de aceasta trauma va prezenta urmatoarele semne:

• Somnolenta fluctuanta
• Pierderi de memorie
• Paralizie a partii opuse a corpului
• Pierderea constientei
• Ameteli
• Dureri de cap
• Greata si varsaturi
• Confuzie

Asadar, nu este posibil sa distingem sau sa spunem ca este vorba despre un hematom epidural, sau un tip de trauma craniana sau altul.

Cu toate acestea, exista unele simptome care sunt specifice bolii si indica faptul ca este intr-adevar un caz de trauma. Cele mai importante dintre acestea sunt:

• Pupile neuniforme
• Tensiune arteriala foarte ridicata
• Puls lent, foarte puternic
• Incapacitatea de a se trezi

Persoana care are un hematom epidural trebuie sa fie ingrijita si sa i se acorde primul ajutor imediat.

Acest lucru implica preluarea oricarei leziuni si acordarea de atentie daca persoana isi pierde sau nu cunostinta. In cazul in care persoana este inconstienta, aceasta trebuie dusa la spital cu ambulanta cat mai curand posibil.

Diagnostic

Diagnosticul de hematom epidural se pune printr-o combinatie de evaluare clinica si investigatii imagistice.

Evaluarea clinica

Medicul incepe prin a colecta o anamneza detaliata, inclusiv informatii despre modul in care s-a produs traumatismul cranian si simptomele prezente. Semnele si simptomele tipice ale unui hematom epidural pot include dureri de cap severe, pierderea sau alterarea constientei, ameteli, greata, varsaturi, dilatarea pupilei pe partea leziunii, slabiciune musculara sau paralizie pe partea opusa a corpului. De asemenea, poate fi prezent un interval lucid (perioada de constienta aparent normala) intre momentul traumatismului si aparitia simptomelor severe.

Examenul neurologic este o alta metoda prin care medicul evalueaza starea neurologica a pacientului, verificand raspunsurile pupilare, reflexele, starea de constienta si orice deficit motor sau senzorial.

Investigatii imagistice

Tomografia computerizata (CT) este principala metoda imagistica folosita pentru diagnosticarea unui hematom epidural. CT-ul poate detecta rapid acumularea de sange intre craniu si dura mater si poate arata caracteristicile tipice ale unui hematom epidural, cum ar fi o colectie biconvexa de sange care nu traverseaza suturile craniene.

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) desi nu este folosita de rutina pentru diagnosticul initial de hematom epidural, RMN-ul poate fi util pentru o evaluare mai detaliata sau in cazurile unde CT-ul nu este concludent.

Monitorizarea starii pacientului

In functie de severitatea simptomelor si de marimea hematomului, pacientul poate fi monitorizat atent in unitatea de terapie intensiva, unde semnele vitale si starea neurologica sunt supravegheate continuu.

Diagnosticul prompt de hematom epidural este crucial, deoarece necesita adesea interventie chirurgicala de urgenta pentru a evacua hematomul si a reduce presiunea asupra creierului.

Tratamentul hematomului epidural depinde de marimea si localizarea hematomului, precum si de starea clinica a pacientului. In majoritatea cazurilor, tratamentul principal pentru un hematom epidural este chirurgical si implica o interventie de urgenta pentru a evacua sangele acumulat si a reduce presiunea asupra creierului.

Tratamentul hematomului epidural

Interventia chirurgicala

Cel mai frecvent tip de interventie este craniotomia, in care o portiune a craniului este indepartata temporar pentru a permite accesul la hematom si pentru a-l evacua. In cazuri mai putin severe, poate fi efectuata o trepanatie, o procedura mai simpla in care se realizeaza o mica gaura in craniu pentru a drena sangele.

Tratamentul conservator

In cazurile in care hematomul este mic si pacientul este stabil din punct de vedere neurologic, se poate opta pentru un tratament conservator, care implica monitorizarea atenta a starii pacientului si administrarea de medicamente pentru controlul presiunii intracraniene si prevenirea convulsiilor.

Monitorizare si ingrijire postoperatorie

Dupa interventia chirurgicala, pacientul necesita monitorizare in unitatea de terapie intensiva pentru a evalua functiile neurologice si a preveni complicatiile.

Prevenirea convulsiilor

Trebuie avut in vedere faptul ca rata mortalitatii generale este de 40%, de 30% daca traumatismele craniene sunt operate in termen de patru ore de la traumatism si de 90% daca operatia este efectuata dupa acest termen.

Daca pacientul supravietuieste in urma unui hematom epidural, acesta poate suferi, din pacate, sechele ireversibile. De exemplu, persoana afectata poate ramane paralizata total sau partial sau isi poate pierde vederea.

Concluzie

Tratamentul prompt si adecvat este esential in caz de hematom epidural, pentru a reduce riscul de complicatii si pentru a asigura o recuperare optima. Prognosticul leziunilor grave este corelat cu timpul necesar pentru tratarea lor. Prin urmare, este esential sa se intervina imediat la orice persoana care a primit o lovitura semnificativa la cap, deoarece primele 24 de ore pot fi lipsite de simptome, chiar daca aceasta este perioada cea mai decisiva pentru un prognostic mai bun.

https://www.msdmanuals.com/fr/accueil/l%C3%A9sions-et-intoxications

https://groupesantepourtous.com/hematome-epidural/

https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/epidural-hematoma