In 1799, Christoph Friedrich Nicolai, un negustor de carti prusac cu inclinatie spre scepticism, a citit o lucrare adresata Societatii Regale din Berlin, intitulata „Memorii privind spectrele sau fantomele induse de boli”. In aceasta lucrare, Nicolai a descris cum intr-o dimineata din februarie 1791, intr-o perioada in care era foarte stresat si melancolic, a vazut fantoma unei persoane decedate. Prezenta era si sotia sa, care insa a declarat ca nu a vazut nimic. Aceasta aparitie l-a bantuit pe toata durata zilei si, in saptamanile urmatoare, incidentul s-a tot repetat. Dupa ce in 1803 lucrarea a fost tradusa in limba engleza, aceasta a castigat popularitate in intreaga literatura psihologica a secolului al XIX-lea. Desi halucinatiile au fost de secole considerate un semn distinctiv al bolii mintale, ele insa nu sunt intotdeauna patologice si se pare ca de fapt sunt destul de comune.
In urma unui studiu din 2015, efectuat in Europa, s-a constatat ca 7,3% dintre locuitori au raportat ca de-a lungul vietii li s-a intamplat sa auda voci. Un alt studiu privind halucinatiile in randul populatiei generale, de data aceasta desfasurat in Africa de Sud, a sugerat ca fenomenul ar putea fi si mai frecvent, incidenta sa ajungang chiar pana la 12,7%.
Daca v-am starnit curiozitatea, in continuare vom discuta pe larg despre ce anume implica halucinatiile, cauzele aparitiei acestor fenomene si optiunile de tratament disponibile la ora actuala.
Ce sunt halucinatiile?
O halucinatie este o falsa perceptie a obiectelor sau evenimentelor, care implica simturi precum vederea si auzul, dar si simturile olfactiv, gustativ si tactil. Halucinatiile par reale, dar nu sunt, acestea aparand ca urmare a reactiilor chimice si/sau anomaliilor de la nivelul creierului.
Fenomenul este de obicei simptomul unei tulburari asociate psihozei, in special un simptom al schizofreniei, dar poate aparea si din cauza consumului de droguri, a unor afectiuni neurologice sau dupa unele incidente.
Cand o persoana are halucinatii, poate sa constientizeze sau nu ca ceea ce i se intampla nu este real. Daca pacientul crede insa ca halucinatia este reala, fenomenul este considerat un simptom psihotic.
Benesio Strescalm este un supliment alimentar, care, datorita celor 7 ingrediente active din compozitie, ajuta organismul in lupta cu stresul si restabileste echilibrul functiilor fizice si psihice, inducand o stare de bine.
Exista mai multe tipuri de halucinatii, si anume:
-
halucinatii auditive: – care sunt de fapt si cele mai frecvente. Presupun auzirea unor sunete care nu sunt reale, cum ar fi muzica, pasi sau ciocanit la usa. Unii oameni aud voci cand nimeni nu a vorbit. Vocile pot avea caracter pozitiv, neutru sau chiar negativ, indemnand persoana la gesturi precum autovatamare sau vatamarea altor persoane.
-
halucinatii vizuale: – care implica vederea unor lucruri care nu sunt reale, cum ar fi obiecte, forme, oameni, animale sau lumini;
-
halucinatii tactile: – cand persoana simte o atingere sau miscare care nu este reala. De exemplu, acest fenomen se poate manifesta prin senzatia ca vi se tarasc niste insecte pe piele, ca cineva va atinge sau ca organele interne se misca.
-
halucinatii olfactive: – daca persoana percepe mirosuri care nu exista sau pe care nimeni altcineva nu le simte;
-
halucinatii gustative: – in acest caz, persoanele afectate percep gusturi care sunt adesea ciudate sau neplacute. Halucinatiile gustative (mai ales cele care implica un gust metalic) sunt un simptom relativ comun pentru persoanele cu epilepsie.
-
halucinatii despre prezenta cuiva: – cand simtiti ca mai este cineva in camera cu dumneavoastra sau ca o persoana sta chiar in spatele vostru;
-
halucinatii propioceptive: – persoanele care se confrunta cu aceste halucinatii cred ca corpul lor se misca, cum ar fi ca zboara sau pluteste.
Exista inclusiv tipuri de halucinatii care au legatura cu somnul, acestea fiind:
-
halucinatii hipnagogice: – care apar pe masura ce adormiti. De obicei, sunt de scurta durata si aproximativ 86% dintre ele au caracter vizual. Oamenii vad de obicei modele si forme in miscare sau imagini foarte realiste ale unor fete, animale sau chiar scenarii cu anumite situatii sau evenimente. In general, fenomenul nu constituie un motiv de ingrijorare.
-
halucinatii hipnopompice: – acestea apar in situatia opusa, adica pe masura ce va treziti din somn. Pentru majoritatea oamenilor, sunt considerate normale, deci nu prezinta motive de ingrijorare. Pot fi insa mai frecvente la persoanele cu anumite tulburari de somn.
Alte simptome cu care cineva se confrunta cand are halucinatii sunt:
-
modificari ale functiilor creierului, de exemplu pe masura ce persoana imbatraneste;
-
convingeri neobisnuite;
-
depresie sau anxietate;
-
probleme de vedere sau auz;
-
comportament paranoic sau agresiv;
-
predispozitie catre conspiratii;
-
convulsii;
-
dureri de cap.
De ce apar halucinatiile?
Exista multe posibile cauze ale halucinatiilor, acestea putand aparea pe fondul:
-
anumitor boli mintale;
-
unor afectiuni neurologice;
-
efectelor secundare ale anumitor medicamente;
-
dar si ca urmare a unor cauze temporare, pe care le vom descrie mai jos.
Cauze temporare
Urmatoarele situatii pot provoca temporar halucinatii:
-
adormirea sau trezirea, dupa cum am mentionat la capitolul precedent;
-
consumul de alcool sau al anumitor droguri, precum marijuana, halucinogene (LSD si PCP), cocaina, amfetamine, heroina sau ketamina;
-
febra mare, in special la copii si persoanele in varsta;
-
deshidratarea severa;
-
privarea de somn;
-
migrenele;
-
evenimentele traumatice;
-
durerile severe;
-
suferinta provocata de pierderea unei persoane dragi;
-
infectii precum infectia tractului urinar, indeosebi in cazul varstnicilor;
-
recuperarea dupa anestezie, la pacientii care au trecut printr-o interventie chirurgicala.
Daca aveti halucinatii in vreuna dintre aceste conjucturi, de obicei nu exista motive de ingrijorare. Cand fenomenul este insa cauzat de o problema medicala acuta, cum ar fi o infectie sau febra, trebuie sa va adresati cat mai curand medicului.
Pentru functionarea normala a sistemului nervos si reducerea oboselii si extenuarii, farmacistii Catena va recomanda Naturalis StresControl, un supliment alimentar pe baza de valeriana, sunatoare, magneziu si vitamina B6.
Tulburari mintale
Schizofrenia este principala afectiune mintala care provoaca halucinatii. Termenul se refera de fapt atat la o singura afectiune, cat si la un spectru de afectiuni care se incadreaza in categoria tulburarilor care induc psihoza. Acestea constau in boli pe fondul carora pacientul se simte cumva detasat de realitate (fenomen cunoscut ca psihoza) si care se poate manifesta si prin halucinatii.
Tulburarile care se incadreaza in spectrul mai sus mentionat sunt:
-
schizofrenia;
-
tulburarea de personalitate schizotipala (care se incadreaza si in categoria tulburarilor de personalitate);
-
tulburarea deliranta;
-
tulburarea psihotica acuta (de scurta durata);
-
tulburarea schizofreniforma;
-
tulburarea schizoafectiva.
Auzirea unor voci care de fapt nu exista reprezinta cel mai frecvent tip de halucinatie in cazul persoanelor cu aceste afectiuni psihice.
Alte tulburari mintale care pot provoca halucinatii sunt:
-
tulburarea bipolara: – acesti pacienti pot prezenta halucinatii atat in timpul episoadelor depresive severe, cat si in timpul episoadelor maniacale severe;
-
depresia majora cu trasaturi psihotice (depresie psihotica): – este un tip distinct de boala depresiva, in care tulburarile de dispozitie sunt insotite fie de iluzii, fie de halucinatii, sau de ambele simptome. Daca halucinatiile presupun ca simturile persoanei sa perceapa ceva care in realitate nu exista (de exemplu, cand cineva vede sau aude in camera o persoana care nu este cu adevarat acolo), iluziile, pe de alta parte, reprezinta convingerea unei persoane ca se intampla lucruri pentru care nu exista dovezi (cum ar fi, de exemplu, convingerea unora ca guvernul controleaza populatia prin intermediul televiziunii).
-
tulburarea de sanatate mintala postpartum: – multi dintre proaspetii parinti se lupta cu depresia si anxietatea postpartum. Mai rar, unii sufera si de psihoza postpartum, care poate provoca halucinatii. De exemplu, proaspata mama crede ca isi aude copilul plangand, cand de fapt copilul nu face asta. In cazuri mai extreme, mama poate auzi o voce care o indeamna sa-si omoare bebelusul. Intrucat psihoza postpartum poate sa puna in pericol copilul si sa perturbe relatia dintre parinte si acesta, tratamentul prompt este extrem de important. Terapia, medicamentele si sprijinul social pot fi de ajutor in astfel de situatii.
-
anxietatea si depresia: – persoanele cu anxietate si depresie se pot confrunta periodic cu halucinatii. Fenomenul este de obicei de foarte scurta durata, fiind generat de anumite emotii pe care le simt acesti pacienti. De exemplu, o persoana deprimata poate avea halucinatii in care cineva ii spune ca este inutila, lipsita de valoare. In general, prin tratarea tulburarii de baza se pot elimina aceste neplaceri.
Tulburari neurologice
Pe lista tulburarilor neurologice care pot provoca halucinatii enumeram:
-
boala Parkinson: – care determina deteriorarea unei parti a creierului, provocand simptome care se agraveaza treptat. Intre 20 si 40% dintre pacientii cu boala Parkinson prezinta halucinatii sau iluzii. Acest lucru poate aparea si din cauza efectelor secundare ale medicamentelor sau dementei.
-
boala Alzheimer: – aproximativ 13% dintre persoanele cu boala Alzheimer au si halucinatii. Fenomenul este cauzat de modificarile aparute la nivel cerebral, ca urmare a acestei afectiuni degenerative.
-
dementa cu corpi Lewy: – implica acumularea unui exces de proteine (numite corpi Lewy), in neuronii creierului. Corpii Lewy deterioreaza celulele nervoase, provocand inclusiv halucinatii, mai ales vizuale. Acest simptom poate fi chiar unul dintre primele semne ale dementei cu corpi Lewy.
-
epilepsia: – persoanele cu epilepsie care implica o parte a creierului numita lob temporal pot avea indeosebi halucinatii olfactive;
-
narcolepsia: – este o tulburare neurologica care afecteaza capacitatea creierului de a controla somnul si starea de veghe. Acesti pacienti au frecvent halucinatii chiar inainte de a adormi sau imediat dupa trezire.
Alte afectiuni care pot provoca halucinatii
Pacientii cu sindrom Charles Bonnet, a caror vedere a inceput sa se deterioreze, ajung sa aiba halucinatii care sunt intotdeauna strict vizuale.
Si bolile terminale, cum ar fi insuficienta hepatica, insuficienta renala, HIV/SIDA in stadiul 3 sau cancerul cerebral, pot provoca halucinatii.
Prin combinatia de magneziu si complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid folic), Benesio Magneziu B complex contribuie la metabolismul energetic normal, la reducerea oboselii si extenuarii, la mentinerea sanatatii psihice si la functionarea normala a sistemului nervos.
Anumite medicamente
Multe medicamente eliberate pe baza de prescriptie pot sa provoace ocazional halucinatii sau sa agraveze, ca efect secundar. Persoanele in varsta sunt mai predispuse, din cauza sensibilitatii crescute la medicamente. Halucinatiile cauzate de medicamente pot fi legate de doza si, de obicei, dispar dupa ce pacientul intrerupe administrarea. E indicat sa nu intrerupeti insa tratamentul fara sa fi discutat mai intai cu medicul care vi l-a prescris.
Ce metode de tratament exista pentru halucinatii?
Tratamentul depinde de tipul halucinatiilor, de cauza aparitiei acestui fenomen si de starea generala de sanatate a pacientului. In general, medicii recomanda o abordare multidisciplinara, care include medicamente, terapie si sprijin social.
-
Psihoterapie: – pe parcursul sedintelor de psihoterapie, pacientul va fi incurajat sa-si analizeze simptomele, va beneficia de consiliere psihologica si va explora „motivele plauzibile” pentru aparitia halucinatiilor, in speranta normalizarii experientelor traite.
-
Autoajutorare: – unele strategii pot ajuta pacientii sa faca fata halucinatiilor auditive, acestia avand la dispozitie urmatoarele optiuni: sa faca miscare, sa fredoneze o melodie de mai multe ori, sa incerce sa ignore vocile, sa asculte muzica, sa citeasca sau sa discute cu cineva.
-
Medicamente antipsihotice: – sunt de obicei eficiente pentru tratarea halucinatiilor, fie prin eliminarea completa a acestora sau reducerea frecventei cu care apar, fie prin efectul calmant, care le face mai putin suparatoare. Un exemplu ar fi pimavanserina, primul medicament aprobat pentru tratarea halucinatiilor asociate cu psihozele din boala Parkinson.
-
Alte tratamente: – stimularea magnetica transcraniana repetitiva (rTMS), o procedura relativ neinvaziva, care presupune plasarea unui mic dispozitiv magnetic direct pe craniu, are unele dovezi preliminare conform carora poate sa reduca frecventa si severitatea halucinatiilor auditive la unii pacienti cu schizofrenie.
Surse:
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/23350-hallucinations
https://www.verywellmind.com/what-are-hallucinations-378819
https://www.medicalnewstoday.com/articles/327014#hallucinations-vs-delusions
https://www.healthline.com/health/hallucinations#types
Catena
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook