Fumatul si bolile asociate

Fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc modificabili implicati in dezvoltarea bolilor cronice. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), fumatul se face responsabil pentru peste 8 milioane de decese anual, dintre care aproximativ 1,3 milioane sunt cauzate chiar de expunerea pasiva la fumul de tigara. Pe scurt, fumatul afecteaza are un impact negativ asupra tuturor organelor si sistemelor corpului, dar contribuie semnificativ la aparitia bolilor de natura cardiovasculara, pulmonara si oncologica. Desi impactul negativ al fumatului asupra asigurarii sanatatii este bine documentat, rata fumatorilor ramane ridicata, inca, in extrem de multe tari.

Ce contine fumul de tigara?

Faptul ca, in continuare, rata fumatorilor ramane ridicata in multe tari, inclusiv in Romania, nu face decat sa sublinieze necesitatea continua a educatiei medicale, dar si a politicilor de sanatate publica orientate spre reducerea consumului de tutun. Fumul de tigara este responsabil in esenta pentru efectele nocive asupra organismului ca atare. Fumul de tigara este un amestec complex de peste 7000 de substante chimice, dintre care mai mult de 70 sunt cancerigene dovedite. Cele mai importante componente nocive ale fumului de tigara includ:

Nicotina

• este principala substanta psihoactiva responsabila de dependenta de tutun;
• creste frecventa cardiaca si tensiunea arteriala prin stimularea sistemului nervos simpatic.

Monoxidul de carbon (CO)

• se leaga ireversibil de hemoglobina, formand carboxihemoglobina;
• acest lucru reduce capacitatea hemoglobinei de a se lega de oxigen, ceea ce inseamna ca se reduce si capacitatea hematiilor de a transporta oxigenul.

Substante cancerigene

• hidrocarburi aromatice policiclice (benzopiren);
• nitrozamine specifice tutunului;
• acrilamida, formaldehida, benzen.

Gudronul

• reprezinta reziduul rezultat in urma arderii.

Metale grele

• cadmiu;
• plumb;
• crom;
• nichel;
• arsenic etc.

De asemenea, fumul de tigara contine numerosi alti compusi care favorizeaza stresul oxidativ, inflamatia cronica, accelerand procese fiziopatologice precum cele aterosclerotice si procesele oncogenice (care stau la baza aparitiei cancerelor).

Bolile cauzate de fumat

Fumatul este un factor de risc major pentru o gama extrem de variata de boli care afecteaza, in esenta, mai toate sistemele organismului. Din fericire, fumatul reprezinta un factor de risc care poate fi modificat, prin renuntarea la fumat scazand si riscul bolilor asociate. In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva dintre cele mai comune boli care se datoreaza fumatului cronic.

Boli cardiovasculare

Fumatul reprezinta un factor principal de risc pentru ateroscleroza, adica depunerea placilor de aterom la nivelul vaselor de sange, si creste riscul evenimentelor cardiovasculare majore:

• boala coronariana ischemica: riscul de infarct miocardic acut este de 2-4 ori mai mare daca o persoana fumeaza;
• accident vascular cerebral: fumatul dubleaza riscul de AVC ischemic si hemoragic;
• hipertensiunea arteriala: nicotina determina vasoconstrictie si cresterea presiunii arteriale;
• anevrismele aortice: fragilizarea peretelui vascular favorizeaza formarea anevismelor.

Boli pulmonare

Fumatul reprezinta principala cauza a bolilor respiratorii cronice:

• boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC): in aproximativ 90% din cazuri, pacientul are un istoric pozitiv de fumat, iar boala se caracterizeaza prin emfizem, bronsita cronica;
• fibroza pulmonara.

De asemenea, fumatul creste si riscul infectiilor pulmonare, cum ar fi pneumonia, tuberculoza. In egala masura, fumatul poate contribui la dezvoltarea simptomelor astmatice.

Boli oftalmologice

Fumatul creste riscul de a dezvolta afectiuni oculare precum:

• cataracta;
• degenerescenta maculara.

De asemenea, contribuie la scaderea acuitatii vizuale si, in timp, poate duce la orbire, ca urmare a afectarii nervului optic.

Boli metabolice

Fumatul are implicatii negative si asupra metabolismului general, crescand riscul aparitiei unor boli precum:

• diabetul zaharat de tip 2: fumatul creste riscul de a dezvolta rezistenta la insulina, fenomen patologic care sustine aparitia diabetului zaharat de tip 2 (conform datelor epidemiologice, riscul de diabet este cu 30-40% mai mare in randul fumatorilor);
• dislipidemiile: fumatul creste nivelul LDL-colesterolului („colesterolul rau”) si, in acelasi timp, reduce HDL-colesterolul („colesterolul bun”).

Afectarea sistemului reproducator

• scaderea fertilitatii la femei si barbati;
• disfunctie erectila la barbati, ca urmare a afectarii circulatiei sanguine;
• scaderea libidoului, placerii sexuale.

Boli neurologice

Ca urmare a stresului oxidativ generat de fumatul activ si sustinut, persoanele care fumeaza au un risc mai mare de a dezvolta boli de natura neurodegenerativa, cum ar fi:

• boala Alzheimer;
• boala Parkinson.

Daca se renunta la fumat, riscul se reduce progresiv, dar nu in totalitate.

Boli gastrointestinale

Fumatul dauneaza sanatatii sistemului digestiv in mai multe moduri. De exemplu, s-a constatat ca fumatorii au un risc mai mare de a dezvolta:

• gastrita;
• ulcer peptic;
• boala Crohn;
• sindromul de intestin iritabil;
• calculi biliari.

De asemenea, creste si riscul de a dezvolta afectiuni hepatice.

Boli de piele

Substantele carcinogene din fumul de tigara si nicotina pot provoca si boli de piele precum:

• psoriazis;
• hidradenita supurativa (o puternica asociere);
• alopecie;
• lupus eritematis;
• leziuni bucale;
• eruptia polimorfa la lumina (PMLE).

De asemenea, exacerbeaza si bolile de piele preexistente.

Cancer

Pe langa cancerul pulmonar, fumatul reprezinta factor de risc pentru numeroase alte tipuri, cum ar fi:

• cancerul oral (bucal), faringian, laringian;
• cancer esofagian;
• cancer gastric;
• cancer pancreatic;
• cancer hepatic;
• cancer vezical.

Mai mult, exista date care sustin ca persoanele care continua sa fumeze in timp ce urmeaza un tratament pentru cancer au un raspuns mai slab la tratament, un prognostic mai putin favorabil si, de asemenea, sanse mai mari ca boala sa recidiveze.

Legatura dintre fumat si cancerul pulmonar

Fumatul este responsabil pentru aproximativ 85% din cazurile de cancer pulmonar. Expunerea cronica la agentii cancerigeni din fumul de tigara duce la:

• mutatii in ADN-ul celular: substantele toxice si cancerigene din fumul de tigara provoaca, la nivelul celulelor epiteliale pulmonare, modificari genetice ireversibile;
• inflamatia cronica este sustinuta de radicalii liberi din fumul de tigara care provoaca stresul oxidativ cronic si deteriorarea tesutului pulmonar;
• fumul de tigara produce mutatii la nivelul asa-ziselor gene supresoare tumorale care au rol de a inhiba procesele ce stau la baza aparitiei unei tumori (din acest motiv, gena TP53 mai este denumita si „gardianul genomului uman”).

Fumatul este corelat pozitiv cu toate formele histologice majore de cancer pulmonar:

• carcinomul cu celule scuamoase: asociat cu leziuni precanceroase ale epiteliului bronsic ce sunt determinate de fumul de tigara;
• adenocarcinomul pulmonar: frecvent la fumatorii cronici si la fosti fumatori;
• carcinomul microcelular pulmonar (SCLC): agresiv si cu prognostic rezervat, in peste 98% din cazuri asociat fumatului.

Si fumatorii pasivi, care inhaleaza accidental fumul de tigara, au risc – desi mult mai mic – de a dezvolta cancer pulmonar. Riscul de cancer pulmonar se estimeaza a fi de:

• fumatorii cronici au un risc de 15-30 de ori mai mare decat nefumatorii;
• fumatul pasiv creste riscul cu 20-30%;
• renuntarea la fumat reduce progresiv riscul, insa nu il elimina complet.

Din pacate, cancerul pulmonar este adesea diagnosticat in stadii avansate din cauza faptului ca nu are simptome specifice. Totusi, daca apar semne precum tusea cronica, hemoptizia (tuse cu sange), dificultatile majore de respiratie si scaderea in greutate, poate fi vorba despre un cancer pulmonar. Prognosticul depinde de stadiul de diagnostic, tipul histologic, raspunsul general al pacientului la tratament.

Renuntarea la fumat reprezinta cea mai eficienta metoda de preventie a acestor boli. Pe de alta parte, nu ar trebui subestimat faptul ca, in cele din urma, fumatul este o dependenta si, asadar, nu este atat de simpla renuntarea. Totusi, exista strategii eficiente si metode de tratament care, de-a lungul timpului, s-au dovedit a fi de succes. De asemenea, campaniile de constientizare si adoptarea unor strategii de sanatate publica pot ajuta la reducerea numarului de fumatori.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9409665/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK65866/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537066/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10625450/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5490618/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7398598/