Filmul documentar „DARUL ARIPILOR” – 3 premii internationale si o premiera de succes in Romania

Nico, Anca Vlad si Adrian Enache

Dupa un voiaj mondial, incununat cu lauri la competitii internationale, filmul documentar „DARUL ARIPILOR” a ajuns si in Romania. „DARUL ARIPILOR”, filmul Corinei Voicu, a avut premiera la Cinemax, in incinta Veranda Mall. Printre invitati, la evenimentul de lansare au luat parte nume sonore din viata publica a Capitalei, personalitati ale vietii culturale, artistice, dar si ale mediului de afaceri.

Documentarul dedicat sculptorului Pavel Bucur si povestii dramatice a „Inaripatei”,  cel mai inalt monument de arta nonfigurativa din Romania si din Europa, se bucura de un real succes pe meleagurile autohtone.

„Dintotdeauna ZBORUL a fost idealul omenirii. Un artist isi poate dedica viata acestui ideal absolut. Sper ca operele mele sa-i invete pe cei care le privesc ce inseamna zborul,” spunea Pavel Bucur despre tema abordata.

Documentarul „DARUL ARIPILOR” are deja un palmares impresionant la Festivaluri Internationale de Film. In perioada decembrie 2020 – martie 2021, filmul, cu mai multe selectii si nominalizari a reusit sa cucereasca trei premii: Premiul Best Feature Documentary la Venice Film Awards, Monthly Competition (Italia), Premiul Best Feature Film la The Monthly Film Festival (TMFF, Marea Britanie) și Premiul Impact DOCS, la categoria Award of Merit Documentary (S.U.A.).

Despre premiera filmului documentar „DARUL ARIPILOR”

Alaturi de Sanda Bucur, sotia regretatului artist Pavel Bucur si de fiicele lor, Ana si Tania Bucur, de protagonistii filmului, artisti plastici (Vlad Ciobanu, Viorel Prater), scriitori, cronicari de film si critici de arta, de reprezentanti ai Institutului National al Patrimoniului, au fost prezenti si actorii Mircea Diaconu, Emilia Popescu, Cristina Deleanu si Eugen Cristea, dirijorul Rasvan Cernat, Aurelian Temisan si Monica Davidescu, Adrian Enache si fiica sa, Diana, Nico, Ozana Barabancea, Marina Almasan, Alexandra Cepraga, Ingrid Vlasov, alaturi de Noelle si Marian Nedelcu, Alex Naghi s.a.

Fiind un eveniment sustinut de FILDAS ART si CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTA, Anca Vlad, presedinte al grupului Fildas-Catena si producator executiv al filmului „DARUL ARIPILOR”, a luat cuvantul in cadul premierii: „Asteptam momentul lansarii acestui film de ceva timp si iata ca acesta a sosit! Din dragoste pentru arta, am pornit acest proiect cinematografic! Era nevoie de un astfel de documentar! Atunci cand am aflat ca artistul Pavel Bucur s-a stins, a urmat o perioada foarte dificila pentru mine.

Eram o mare admiratoare a operei lui, a personalitatii sale si a formelor pe care le-a creat si am simtit ca s-a stins prea devreme, fara a mai apuca sa duca la capat proiectele pe care le avea... Marea lui durere, de care amintea mereu si mereu, era despre «Ce se intampla la Straja?» si «De ce se degradeaza monumentul?», «De ce s-au furat basoreliefurile?», «De ce nu isi da lumea seama de valoarea pe care o are?»...

In chip de multumire pentru tot ceea ce a creat Pavel Bucur pentru Romania, ne-am gandit sa facem acest film. Talentul si tenacitatea Corinei Voicu sunt extraordinare, asa ca am pornit la acest drum acum mai bine de trei ani. Veti vedea in film cum povestile se inlantuie si veti calatori pe urmele artistului, ale lucrarilor si amintirilor pe care le-a lasat in atatea locuri, prin Italia, la Concordia Sagittaria si Caorle, la Venetia si Portogruaro, apoi la Bucuresti, Bistrita-Nasaud, Constanta si Mogosoaia. DARUL ARIPILOR a generat multe alte povesti si, din poveste in poveste, mergand pe firul lor si inlantuindu-le, a fost creat un film de exceptie.”

Corina Voicu, autoarea filmului documentar Darul Aripilor

Ce spune Corina Voicu despre acest documentar

Corina Voicu, regizorul, scenaristul si producatorul al filmului „DARUL ARIPILOR” a luat cuvantul la finalul premierii si a multumit celor prezenti la eveniment.

„Va mulțumesc pentru ca fiecare dintre dumneavoastra, cei prezenti la premiera de gala a acestui film documentar, intr-un anumit moment al vietii mele, ati pus cate o caramida la devenirea mea. Ma bucur ca au raspuns la desavarsirea acestei constructii, cu gentilete, cu aplecare, promptitudine si entuziasm, cu dorinta de a participa la acest film, personalitati de valoare imensa ale culturii romane si europene.

 Multumesc familiei celor trei artiste minunate, Sanda Bucur, surorile Ana si Tania Bucur care, poate ca nu vor regasi in film tot ceea ce a reprezentat pentru ele tatal, sotul, prietenul, omul, artistul Pavel Bucur… Nu aveam cum sa aduc, in numai 60 de minute, un univers atat de bogat. Dar, veti descoperi ceea ce am pastrat in sufletul meu din cele aflate de la voi, pe parcursul a trei ani de zile, si cate ceva din povestea acestei capodopere care este monumentul Inaripatei.

 Este foarte greu sa gasesti la ora actuala, in Romania, un producator de film de arta, iar eu ii multumesc doamnei Anca Vlad. Pentru domnia sa, nu exista «Nu se poate!». Totul se poate! Are o tenacitate coplesitoare si, mai presus de toate, are o pasiune, o dragoste pentru arta, care nu este comuna oricui, iar o astfel de iubire este o povara greu de dus. Increderea sa te obliga, te responsabilizeaza si iti da aripi!...”, a spus Corina Voicu.

Prof. univ. dr. Manuela Cernat, cronicar de film si Rasvan Cernat, dirijor

Manuela Cernat – despre documentarul „DARUL ARIPILOR”

Manuela Cernat, prof. univ. dr., profesor asociat si conducator de doctorat la UNATC Bucuresti, cercetator stiintific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Romane a spus despre premeiere ca: „Este o emotie coplesitoare pe care o incerc, pentru ca ma aflu dupa atata vreme intr-o sala de cinema aproape plina, la premiera unui film dedicat unuia dintre marii artisti ai tarii, cu care am fost prietena in anii studentiei, pe care l-am admirat si l-am respectat.

Acest film este un omagiu adus creativitatii unui artist care a facut parte dintr-o generatie de uriasi, la propriu si la figurat: sculptorii Pavel Bucur si Florin Codre au avut sansa sa fie lansati intr-un moment de deschidere culturala care le-a permis sa isi intinda aripile intr-un zbor nelimitat al artei lor.

            Am descoperit in filmul Corinei Voicu un omagiu plin de poezie, sensibilitate si caldura sufleteasca, unul trist insa, pe muchie de cutit, pentru ca ne vorbeste despre un mare artist si despre neputinta genetica a romanilor de a-si apara si conserva valorile si creatiile, de a-si apara si pastra monumentele, bisericile, conacele, cetatile, manastirile sau casele memoriale, care se distrug sub ochii nostri intr-o indiferenta totala.

            DARUL ARIPILOR este un proiect minunat, nascut din colaborarea unor femei extraordinare. Pot sa afirm ca femeile sunt cele care au salvat Romania. Dupa 1990, femeile, in proportie de 70%, au intrat in business, au fost mai rapide si mai adaptate vremurilor in schimbare. Producatorul executiv este o antreprenoare de succes, o business woman veritabila, una dintre foarte putinele persoane din Romania care au reusit sa isi construiasca o afacere extraordinara si care s-a gandit, dupa modelul american, ca este datoare sa intoarca faptele bune comunitatii din care face parte. Este o calitate rara pentru care o felicit si ii multumesc!

Vedete la lansarea filmului documentar Darul Aripilor

Ei bine, Corina Voicu ne invita prin filmul sau sa mergem la Straja, sa facem un lant uman si sa le amintim autoritatilor ca avem unul dintre cele mai impozante monumente din Europa si din lume, dar care sta sa cada din nepasare, neputinta si indiferenta.

Filmul DARUL ARIPILOR are atat de multe calitati, incat cred ca i-ar fi placut unei mari romance, uitata astazi: Elena Vacarescu; a fost una dintre marile intelectuale ale tarii, care a aparat si sustinut cinematograful. De la tribuna Societatii Natiunilor (actualul ONU), unde a fost delegat permanent, ea prezida Sectiunea Culturala, sustinand cinematografia ca arta si, mai ales, filmul documentar. Din initiativa ei, s-a nascut la Roma, in 1925, un Institut de Cercetare al Cinematografului, iar in 1936, la Paris, a fost creat celebrul CIDALC – Comitetul International de Difuzare al Artelor si Literaturii prin Cinematograf. Primul laureat al Premiului CIDALC, instituit de Elena Vacarescu si Nicolas Pillat, a fost Ion Cantacuzino, pentru un documentar dedicat Dunarii. Iata fire din istoria filmului care ne trimit in trecut, dar ne leaga si astazi, cand filmul documentar, pe plan mondial, tinde sa fie mai gustat decat filmul de fictiune, pentru ca ne aduce universuri noi, reale, si ne vorbeste despre oameni minunati care nu trebuie uitati.

            Ma reintorc, acum, la filmul dedicat lui Pavel Bucur, pe care il descoperim prin imaginile Corinei Voicu, un film produs de doamna Anca Vlad, o creatie care s-a raspandit pe mai  multe meridiane... Un mare merit al filmului este ca face si putina istorie: ne intoarce la filele anilor '80, nu cu manie si cu sageti, ci privind obiectiv o realitate care ni se pare azi incredibila. UTC finanta o gigantica lucrare nonfigurativa, intr-un timp in care totul se crispa, se ingheta in Romania, iar cenzura devenea o piedica de netrecut pentru artisti: s-a inaltat in mod miraculos la Straja, pe malul Canalului Dunare – Marea Neagra, o opera pe care artistul a gandit-o ca un omagiu adus sutelor de mii de oameni care au lucrat si s-au jertfit acolo. Era gandul sau adanc, nemarturisit pe atunci, era omagiul adus unei jertfe inutile si protestul sau fata de un timp in care simplul cuvant «canal» dadea fiori romanilor.

Filmul transforma o idee intr-un timp normal, actual, in care silueta magnifica a statuii care strajuieste canalul ce leaga Romania de lume, trebuie sa fie salvata! Acest film este ca un strigat de ajutor, ca o chemare lansata societatii civile si autoritatilor, pentru a-l salva, ca un omagiu postum, in imagini, care va dainui asemeni monumentului de la Straja. Este greu sa vorbesti despre un artist pe care timpul nu l-a apreciat cum se cuvine si felicit autoarea pentru sensibilitatea cu care s-a apropiat de personajul sau si pentru iubirea pe care transpus-o in imagini!”, a povestit profesorul.

Si Dan Mircea Cipariu, doctor in filologie, poet, scriitor si editorialist de mare succes, director fondator al AgentieideCarte.ro a luat cuvantul in cadrul evenimentului si a declarat: „Grecii foloseau silueta feminina in materie de sculpturalitate, atunci cand voiau sa reprezinte in imaginar si ca o imagine poetica, ideea de inaltare si de victorie. Asa facea si Pavel Bucur. Sa nu uitam ca in 1976, el dezvelea la Bistrita-Nasaud o statuie reprezentand-o pe Veronica Micle, iar ideea de reprezentare a zborului isi are pornirea dintr-o imagine poetica ce devine una multiplicatoare in lucrarile artistului.

In cazul Monumentului Tineretului, Ingerului Inaripat sau Inaripatei, avem reprezentarea feminitatii, iar acest film este o intreprindere a feminitatii si datorita acestor doamne, iar ceea ce se intampla in aceasta seara poate sa ne duca spre o poveste cu final fericit. S-au făcut diligente ca Inaripata lui Pavel Bucur sa fie inclusa in lista Monumentelor Istorice de Patrimoniu ale Culturii Nationale, dar meandrele concretului sunt inca atat de ireale, incat ar putea depasi chiar si imaginatia unui tehnocrat. Sunt convins ca acest film va va produce certe delicii de receptare si ca, dupa vizionare, ne-am putea regasi intr-o lume care gandeste in… versuri si mai scrie in… poezii,” concluzioneaza Dan Mircea Cipariu.

Despre Pavel Bucur si “Monumentul Tineretului” (Inaripata)

Sculptorul Pavel Bucur s-a nascut la Bistrita in 1945 si a decedat in 2016, la Bucuresti, trupul sau fiind inmormantat la Cimitirul Belu Ortodox. Acesta a absolvit Liceul de Arte Plastice din Cluj (1965) si mai apoi, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucuresti, sectia Sculptura, clasa prof. Ion Lucian Murnu (1971). Artistul a participat la peste 100 de expozitii nationale, zeci de expozitii internationale si a realizat peste 40 de expozitii personale in Romania, dar si in Germania, Italia, Franta, Polonia, Elvetia sau Spania.

Realizat în mijlocul anilor 1980 si inaugurat in primavara lui ’88, „Monumentul Tineretului” este numele dat de Uniunea Tineretului Comunist UTC, sub care este cunoscut si astazi, iar „Inaripata”, numele dat de autor se regaseste in cataloagele cu care Pavel Bucur s-a prezentat la expozitii de-a lungul vietii sale. Opera de arta are 48 m inaltime si este situata pe malul Canalului Dunare – Marea Neagra, la aproximativ zece kilometri de orasul Murfatlar (Basarabi), in zona fostului sat Straja.