Diferentele dintre gripa A, B si C. Ce ar trebui sa stiti?

Diferentele dintre gripa A, B si C. Ce ar trebui sa stiti? Diferentele dintre gripa A, B si C. Ce ar trebui sa stiti?

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024

Gripa este o infectie respiratorie cu caracter sezonier, cauzata de virusuri din familia Influenza, numite si virusuri gripale. Din aceasta familie fac parte patru tipuri de virusuri denumite simplu A, B, C, si D, iar dintre ele doar primele trei afecteaza omul. In functie de tipul de virus care a provocat boala putem vorbi de gripa tip A, gripa tip B si gripa tip C, existand si gripa tip D care este specifica animalelor, cu precadere bovinelor. Nu sunt cunoscute cazuri in care virusul gripal de tip D sa fi provocat infectii la om, astfel ca in acest articol vom vorbi despre celelalte trei tipuri de gripa.

Va vom arata care sunt detaliile ce diferentiaza gripa tip A de gripa tip B si gripa tip C si totodata ca vom prezenta elementele caracteristice acestui gen de infectie respiratorie specifica sezonului rece.


Ce particularitati are gripa tip A  

Gripa tip A este forma cea mai des intalnita, iar pentru ca virusul care o cauzeaza sufera frecvent mutatii, boala este intalnita atat la oameni, cat si la animale. Cu siguranta ati auzit vorbindu-se despre gripa porcina sau gripa aviara, iar acestea nu sunt altceva decat forme de gripa tip A.

Exista numeroase subtipuri de virusuri care provoaca gripa tip A, clasificate si denumite pe baza a doua proteine identificate pe suprafata acestora. Este vorba de hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N), prima avand 18 subtipuri denumite de la H1 la H18, iar cea de-a doua, 11 subtipuri denumite de la N1 la N11. In cazul oamenilor, gripa tip A este cauzata preponderent de virusurile AH1N1 si AH3N2.

Asa cum spuneam, gripa tip A este predominanta in fiecare sezon, pentru ca virusurile din aceasta categorie sunt cele mai numeroase si totodata cele mai agresive. Desi cele mai multe cazuri de gripa tip A sunt cauzate de subtipurile virale AH1N1 si AH3N2, virusurile respective nu sunt identice in fiecare sezon, suferind frecvent mutatii.

De aceea este necesar ca in fiecare an sa fie produs un nou tip de vaccin gripal, pe baza tulpinii virusului care circula in sezonul respectiv.   

Mai trebuie spus ca gripa tip A este forma cea mai susceptibila de a provoca epidemii sau pandemii, tocmai din cauza faptului ca tulpinile virusurilor se modifica de la un sezon la altul, motiv pentru care sistemul imunitar nu recunoaste agentii patogeni chiar daca s-a mai confruntat anterior cu aceleasi virusuri gripale.

Ce trebuie sa stiti despre gripa tip B

Gripa tip B are o incidenta mai redusa atat datorita faptului ca virusurile din aceasta categorie sunt mai putin numeroase si agresive, cat si pentru ca sunt mai putin variabile decat la cele de tip A. Si virusurile care cauzeaza gripa tip B pot suferii mutatii, insa vorbim de mai putine subtipuri, implicit de o gama mai putin diversificata de agenti patogeni. Aproximativ 23% din cazurile de imbolnaviri inregistrate intr-un sezon gripal sunt asociate cu gripa tip B, care poate avea forme la fel de severe precum gripa tip A, desi circulatia virusului este mai redusa.

Totusi, spre deosebire de gripa tip A care se poate intalni atat la oameni, cat si la animale, gripa tip B este specifica doar oamenilor.

Mai trebuie spus ca virusurile care cauzeaza gripa tip B se divid in linii gripale si tulpini, liniile care circula in fiecare sezon fiind B/Yamagata si B/Victoria. Desi cu o incidenta mai redusa, gripa tip B poate provoca epidemii sezoniere, insa in cazul sau nu se poate vorbi despre pandemii.

Gripa tip C si caracteristicile sale

Despre gripa tip C se vorbeste cel mai putin pentru ca este forma cea mai putin severa si totodata cea mai rara, virusul specific avand o circulatie redusa chiar si in plin sezon gripal. De multe ori, gripa tip C este confundata cu o raceala, datorita simptomelor usoare si a perioadei mai scurte de manifestare, in comparatie cu gripa tip A sau gripa tip B. Virusul gripal C este si cel mai stabil, astfel ca sistemul imunitar il recunoaste cu usurinta si actioneaza rapid impotriva sa, daca organismul s-a mai confruntat in trecut cu gripa tip C.

Conform opiniei specialistilor in epidemiologie, riscul de a ne confrunta vreodata cu o epidemie sau o pandemie de gripa tip C este aproape nul.

Cum se transmite gripa

Toate cele trei tipuri de gripa despre care vorbim se transmit in mod similar, cu preponderenta pe cale aeriana, prin intermediul secretiilor de saliva si mucus provenite de la persoanele infectate. Cand acestea stranuta, tusesc, vorbesc sau isi sufla nasul, particule din aceste secretii sunt eliberate in atmosfera, purtand incarcatura virala. Acestea sunt inhalate inconstient de persoanele aflate in apropierea celei infectate si astfel virusurile patrund in caile respiratorii superioare, unde se fixeaza si incep sa se inmulteasca si sa se dezvolte, declansand infectia respiratorie.

Totodata, gripa de tip A, B sau C se poate transmite si prin contact cu o suprafata contaminata. Particulele virale pot ajunge pe astfel de suprafete fie din aer, fie in urma atingerii de catre o persoana infectata, supravietuind pana la 24 de ore. In acest timp, daca o alta persoana sanatoasa atinge suprafata respectiva, apoi duce mana la nas sau la gura, fara sa se spele sau sa se dezinfecteze, exista un risc foarte mare de a se infecta la randul sau.

Transmiterea este mai rapida in colectivitati si in mijloacele de transport in comun, precum si in zonele aglomerate, mai ales daca este vorba de spatii inchise.

Care sunt simptomele gripei

Indiferent ca ne referim la gripa tip A , gripa tip B sau gripa tip C, simptomele sunt in mare parte similare, principalul detaliu care face diferenta fiind intensitatea cu care aceasta se manifesta. Din acest punct de vedere, gripa tip A si gripa tip B pot fi considerate forme mai severe, in timp ce gripa tip C este forma cea mai usoara, care uneori poate fi chiar si asimptomatica. Simptomatic, gripa tip C seamana mai mult cu o raceala, insa este vorba de boli diferite, cauzate de agenti patogeni diferiti.

Celelalte doua tipuri de gripa sunt in majoritatea cazurilor simptomatice, iar manifestarile pot diferi de la un pacient la altul. Tabloul simptomatic complet include:

  • febra;
  • frisoane;
  • transpiratie abundenta;
  • tuse;
  • congestie nazala;
  • rinoree;
  • durere in gat;
  • respiratie ingreunata;
  • dureri musculare si articulare;
  • scaderea apetitului;
  • disparitia gustului si/sau a mirosului;
  • stare de oboseala si slabiciune.

De asemenea, in cazul copiilor, gripa de orice tip poate cauza varsaturi sau diaree, insa acest lucru nu se intampla de fiecare data.

Metode de tratament pentru gripa

Tratamentul gripei de orice tip este unul simptomatic, ceea ce inseamna ca vizeaza ameliorarea simptomelor specifice, despre care am spus ca difera de la caz la caz. In formele usoare se recomanda doar repaus si odihna, precum si consumul de ceaiuri si fructe bogate in vitamina C, care intaresc imunitatea si grabesc vindecarea.

Tratamentul medicamentos poate include antitusive, antitermice, decongestionante nazale, analgezice sau antiinflamatoare impotriva durerii. In stabilirea tratamentului adecvat este mai putin relevant tipul gripei, astfel ca in cazuri foarte rare se impune efectuarea unui test pentru a identifica virusul.

In ceea ce priveste preventia, vaccinarea este cea mai sigura masura impotriva gripelor de tip A si de tip B, care sunt si cele mai periculoase. De asemenea, respectarea regulilor de igiena, cu accent pe spalarea mainilor, este o alta cale de a preveni imbolnavirea, la fel si evitarea contactului cu persoane care prezinta semne de raceala sau gripa.