Anevrism cerebral

Anevrism cerebral = o umflatura sau o dilatatie anormala aparuta in peretele unui vas de sange de la nivelul creierului. Capatand aspectul unui balon, apare riscul de a se sparge, fapt ce transforma rapid anevrismul cerebral intr-un pericol ce va impune asistenta medicala de urgenta.

Cu toate acestea, majoritatea anevrismelor cerebrale nu se rup, nu creeaza probleme de sanatate sau nu se manifesta prin simptome. Astfel de anevrisme sunt adesea detectate in timpul testelor pentru alte afecțiuni.

O durere de cap brusca si severa este simptomul cheie al unui anevrism cerebral care s-a rupt. Adesea, durerea de cap este descrisa drept „cea mai mare durere de cap” experimentata vreodata.

Iar pe langa o durere de cap severa, semnele si simptomele comune ale unui anevrism cerebral rupt pot fi:

greata si varsaturi;
vedere incetosata sau dubla;
pleoapa cazuta;
sensibilitate la lumina;
convulsii;
pierderea conștienței;
stari de confuzie.

Este bine de stiut ca un anevrism cerebral nerupt poate sa nu produca simptome, mai ales daca este mic. Cu toate acestea, un anevrism cerebral mai mare nerupt poate apasa pe tesuturile creierului si nervi, posibil cauzand:

dureri deasupra si in spatele unui ochi;
pupila dilatata;
probleme de vedere;
amorteala pe o parte a fetei.

In caz de cefalee brusca, extrem de severa sau pierderi de cunostinta sau convulsie, se va apela imediat la 112.

Anevrismul cerebral se dezvolta ca urmare a subtierii peretilor arterelor si cel mai adesea se formeaza la bifurcatiile sau ramurile arterelor, locul unde vasele de sange sunt mai subtiri. Si desi anevrismele pot aparea oriunde in creier, ele sunt cele mai frecvente in arterele de la baza creierului.

Sunt necesare mai multe teste pentru a determina daca s-a produs o sangerare in spatiul dintre creier si tesuturile inconjuratoare (hemoragie subarahnoidiana). De asemenea, astfel se poate determina si daca pacientul a suferit un alt tip de accident vascular cerebral.

Testele de diagnostic in caz de anevrism cerebral:

tomografia computerizata (CT): scanarea CT este, de obicei, primul test utilizat pentru a determina daca a existat o sangerare la nivelul creierului sau alt tip de accident vascular cerebral.
testul lichidului cefalorahidian: daca a existat o hemoragie subarahnoidiana, cel mai probabil vor exista celule rosii din sange in lichidul din jurul creierului si coloanei vertebrale (lichidul cefalorahidian).
RMN: tehnica de imagistica care ajuta la crearea de imagini detaliate ale creierului, 2D sau 3D; un tip de RMN care evalueaza in detaliu arterele - numit angiografie MR - poate detecta prezenta unui anevrism cerebral.
angiografia cerebrala – numita si arteriograma cerebrala – utilizata cand alte teste de diagnosticare nu ofera suficiente informatii.

Printre cei mai intalniti factori de risc cand vine vorba de anevrism cerebral sunt:

istoric familial, mai ales daca doua rude de gradul I – parinti sau frati – au trecut prin anevrisme cerebrale;
tulburare congenitala care poate creste riscul de dezvoltare a unui anevrism cerebral, cum ar fi boala polichistica a rinichilor, coarctatia aortei sau sindromul Ehlers-Danlos, printre altele.
hipertensiune arteriala;
fumatul sau consumul excesiv de alcool.

Inapoi la dictionar

GASESTI CATENA SI PE

CALCULATOARE