Despre depresie si simptomele ei

Majoritatea oamenilor se simt uneori tristi, singuri sau deprimati, toate acestea fiind reactii normale cand ne confruntam cu moartea unei persoane dragi, problemele obisnuite ale vietii sau pierderea stimei de sine. Totusi, cand sentimentele respective devin coplesitoare, provoaca reactii fizice si persista timp indelungat, ne pot impiedica sa traim o viata normala si activa. In astfel de momente, este cazul sa apelam la ajutor medical pentru ca este posibil sa ne confruntam cu o depresie.

In acest articol, vom oferi mai multe detalii despre depresia clinica in general, simptome, cauze si metode de tratament, dar vom si raspunde la cele mai frecvente intrebari despre acest subiect.

Informatii importante despre depresie

Depresia sau tulburarea depresiva este o afectiune psihica frecvent intalnita. La nivel global, peste 264 de milioane de persoane de toate varstele sufera de depresie, aceasta reprezentand principala cauza a dizabilitatii in intreaga lume. Practic, este mai des intalnita decat SIDA, cancerul si diabetul, luate la un loc. Estimativ, tulburarea afecteaza anual unul din 15 adulti, iar una din 6 persoane se va confrunta la un moment dat, in viata, cu aceasta problema medicala.

Stim despre depresie ca afecteaza modul in care o persoana gandeste, simte si se comporta, precum si faptul ca aceste simptome sunt mai frecvente la femei decat la barbati. Prin comparatie cu tristetea obisnuita, depresia clinica este persistenta, deseori interferand cu capacitatea unei persoane de a trai sau anticipa evenimentele vietii si afectand serios felul in care aceasta isi desfasoara activitatile zilnice.

In general, depresia este categorizata in cel putin cinci tipuri, si anume tulburare depresiva majora, tulburare depresiva persistenta, tulburare bipolara, tulburare afectiva sezoniera si depresie postnatala.

Daca tulburarea depresiva nu este tratata, starea pacientului se poate agrava, putand persista timp de mai multe luni sau chiar ani. Pe langa simptomele psihice, poate sa cauzeze disconfort fizic si chiar sa duca la suicid, o persoana din 10 gasindu-si astfel sfarsitul. Din pacate, aproape jumatate din persoanele cu depresie nu sunt niciodata diagnosticate sau tratate. De aceea, este foarte important sa recunoasteti la timp simptomele, astfel incat sa puteti solicita ajutor de specialitate. Vestea buna este ca depresia poate fi gestionata prin tratament.

Depresie – cauze si factori de risc

Deseori, tulburarea depresiva este de fapt rezultatul unei combinatii de factori, mai degraba decat urmarea unei singure cauze. Printre acesti factori, se numara schimbarile importante din viata, mediul inconjurator, tiparele gandirii, care pot afecta modul in care o persoana reactioneaza la schimbari, dar si factorii genetici. De exemplu, suferinta resimtita dupa pierderea unei persoane dragi, trecerea printr-un divort, aflarea diagnosticului unei boli grave sau pierderea locului de munca poate duce la depresie.

Si conditiile de trai, precum lipsa adapostului, problemele financiare sau violenta pot induce o stare de deprimare, din cauza nivelului coplesitor de stres pe care il implica. In plus, fluctuatiile hormonale la femei sau afectiunile medicale necunoscute pot determina modificari ale dispozitiei si instalarea depresiei.

Naturalis Strescontrol este un supliment alimentar cu efect benefic asupra asupra starilor emotionale si a capacitatii organismului de a se adapta la situatiile stresante. Magneziul si vitamina B6 din compozitia produsului contribuie la reducerea senzatiei de oboseala si la mentinerea sanatatii sistemului nervos, in timp ce valeriana si sunatoarea sunt plante medicinale cu efecte calmante.

Strescontrol, 20 comprimate, Naturalis

Vezi detalii

Alti factori care pot creste riscul de aparitie a tulburarii depresive sunt:

• singuratatea si izolarea;
• problemele de cuplu;
• experientele stresante, intamplate recent;
• durerile sau afectiunile cronice;
• istoricul familial (daca o ruda de grad primar are depresie, riscul de a va confrunta cu aceeasi tulburare creste de 2 sau 3 ori);
• personalitatea (tendinta de a va face griji, o perspectiva negativista asupra vietii, autocritica excesiva sau stima de sine redusa);
• sexul feminin (unele studii arata ca aproximativ 20% dintre femei se vor confrunta candva cu un episod de tulburare depresiva majora);
• traumele sau abuzurile din copilarie;
• consumul excesiv de alcool sau droguri.

Depresie – simptome si manifestari

In general, depresia poate provoca o varietate de probleme emotionale si fizice, ducand la scaderea randamentului la locul de munca si acasa.

Persoanele se pot confrunta cu simptome care variaza de la blande la severe, cum ar fi:

• Pierderea interesului sau evitarea activitatilor – multe dintre persoanele cu depresie observa ca nu le mai atrag activitatile care candva le faceau placere, precum hobby-urile sau iesirile cu prietenii. Unii pacienti constata si reducerea libidoului.
• Sentimente de disperare – starile respective pot include sentimente nejustificate de vinovatie sau devalorizarea propriei persoane. Pacientul poate sa isi piarda increderea in sine, sa se invinovateasca pentru lucruri care nu s-au intamplat din vina lui sau sa simta ca totul este inutil. Unele persoane depresive pot chiar sa se urasca pe ele insele. Intr-unele cazuri, acest simptom este asociat cu tulburarea depresiva majora, o forma grava de depresie.
• Oboseala sau lipsa somnului – multi pacienti isi pierd interesul pentru activitatile obisnuite pentru ca nu mai au energie. Unele persoane sufera de insomnie sau, din contra, dorm prea mult. Lipsa odihnei corespunzatoare poate determina simptome precum agitatie sau anxietate.

In caz de insomnie, specialistii Catena va recomanda Naturalis SomnControl, un remediu natural si eficient. Contine magneziu, vitamina B6, melatonina, valeriana, mac californian si l-triptofan, care ajuta la reducerea stresului si la imbunatatirea calitatii somnului. Este recomandat persoanelor care au dificultati in a adormi, in perioade de suprasolicitare in urma unui efort fizic sau intelectual intens, precum si celor care lucreaza pe timp de noapte sau care se confrunta cu schimbari de fus orar.

Naturalis SomnControl X 20 comprimate

Vezi detalii

• Incapacitate de concentrare – imposibilitatea de a se concentra asupra sarcinilor si activitatilor este asociata cu pierderea interesului fata de acestea si starile de oboseala. Unii pacienti intampina dificultati in luarea deciziilor sau probleme cu memoria.
• Anxietate – deseori, insoteste starile de depresie, dar anxietatea poate include manifestari cum ar fi transpiratii excesive, stari de nervozitate, incapacitatea de a gandi clar, hiperventilatie si senzatie de panica.
• Iritabilitate si comportamente riscante – unele simptome de depresie se manifesta diferit la barbati, decat la femei. Barbatii pot sa manifeste mai multa furie, insotita de iritabilitate. Ca mod de evadare, pacientii pot refula in comportamente riscante, cum ar fi abuzul de substante, depasirea vitezei legale cand sunt la volan sau practicarea unor sporturi periculoase.
• Disconfort sau dureri inexplicabile – desi este posibil ca persoanele depresive sa nu aiba teoretic nicio problema fizica, pot suferi de dureri articulare, musculare, stomacale sau dureri de cap si, din pacate, respectivele simptome fizice persistente s-ar putea sa nu raspunda la tratament.
• Modificari ale apetitului sau greutatii corporale – pacientii tind sa manance mai mult sau mai putin, ceea ce determina fluctuatii ale greutatii.
• Lipsa controlului emotional – pot aparea schimbari ale dispozitiei, care sa nu fie influentate de cei din jur. Uneori, persoanele care sufera de depresie se pot simti brusc triste, furioase, goale pe dinauntru sau frustrate. De asemenea, pot sa izbucneasca in plans, fara niciun motiv, sau sa planga incontrolabil.
• Stari pesimiste – pacientii pot fi indiferenti fata de prezent. Inceteaza sa le mai pese de viitor sau considera ca oricum nimic nu mai conteaza.
• Ganduri sau tendinte de autovatamare – de cele mai multe ori, o persoana manifesta deja alte simptome de depresie, inainte sa apara tendinta catre autovatamare.

Depresia prezinta un risc major de sinucidere. Disperarea profunda poate determina pacientul sa considere ca suicidul este singura cale prin care poate scapa de suferinta. Daca o persoana draga prezinta aceasta tulburare, trebuie sa tratati cu seriozitate orice discutie sau comportament suicidal si sa observati cu atentie potentialele semnale de alarma:

• discutii despre intentia de a se sinucide sau autovatama;
• exprimarea unor sentimente profunde, privind pierderea sperantei;
• preocupare neobisnuita fata de moarte;
• comportamente nesabuite, care sugereaza ca persoana isi neglijeaza integritatea fizica si psihica;
• schimbarea brusca a dispozitiei, prin trecerea de la deprimare si disperare profunda la aparenta unei stari de calm si veselie;
• afirmarea unor lucruri cum ar fi „Tuturor le-ar fi mai bine fara mine.” sau „Vreau sa dispar.”;
• contactarea sau vizitarea rudelor sau prietenilor, cu intentia de a-si lua la revedere.

Daca un prieten sau membru al familiei are ganduri de suicid, exprimati-va ingrijorarea si cereti imediat ajutor. Discutand deschis despre gandurile si sentimentele persoanei afectate, ii puteti salva viata.

Simptomele de depresie variaza in functie de varsta si sex.

• Barbatii – cand sunt deprimati, este mai putin probabil sa admita ca se urasc pe ei insisi si ca se simt lipsiti de speranta. In schimb, tind sa se planga de simptome cum ar fi oboseala, iritabilitate, probleme legate de somn si pierderea interesului fata de munca si hobby-uri. De asemenea, sunt mai predispusi la furie, agresivitate, comportament nesabuit si abuz de substante.
• Femeile – este mai probabil ca acestea sa observe sentimente pronuntate de autoinvinovatire, somn prelungit, consum excesiv de alimente si crestere a greutatii corporale. La femei, tulburarea depresiva este influentata si de factorii hormonali din timpul menstruatiei, sarcinii sau menopauzei. De fapt, depresia postnatala afecteaza una din 7 femei.
• Adolescentii – nu tristetea, ci iritabilitatea, furia si starile de agitatie sunt cele mai evidente semne in cazul adolescentilor depresivi. Pot acuza si dureri de cap si stomac sau alte forme de disconfort fizic.
• Varstnicii – tind sa se planga mai mult de aspectele fizice, mentionand neplaceri cum ar fi oboseala, dureri inexplicabile si probleme cu memoria. In plus, isi pot neglija infatisarea sau pot intrerupe administrarea medicamentelor prescrise.

Diagnosticul de depresie

Daca timp de minimum doua saptamani, v-ati confruntat cu cel putin cinci dintre starile neplacute, mentionate mai sus, este posibil sa suferiti de o tulburare depresiva.

Diagnosticul se poate stabili si fara sa efectuati un test pentru depresie, dar va fi necesara examinarea istoricului medical in urma unei discutii cu medicul. Acesta poate efectua o evaluare detaliata, inclusiv un examen fizic, si sa recomande analize de sange pentru a exclude posibilitatea altor afectiuni cu simptomatologie similara, cum ar fi problemele cu tiroida, o tumora pe creier sau deficitul de vitamine.

Medicul va dori sa afle ce simptome ati avut, de cand dateaza acestea si daca aveti cazuri de afectiuni psihice in familie. Pentru a se putea stabili un tratament corespunzator, trebuie sa fiti sincer in ce priveste gandurile si sentimentele dumneavoastra.

Tratamentul pentru depresie

Daca sprijinul familiei si prietenilor si adoptarea unui stil de viata sanatos nu sunt suficiente, pacientul trebuie sa se adreseze medicului. Exista cateva optiuni de tratament pentru depresie, cum ar fi:

• Psihoterapie – consultarea unui terapeut poate pune la dispozitie tehnicile si strategiile necesare pentru gestionarea simptomelor. Terapia poate ajuta inclusiv la prevenirea recidivei.
• Medicamente antidepresive – mai ales daca pacientul se confrunta cu ganduri de suicid sau este agresiv. Totusi, desi medicamentele pot fi utile pentru unii pacienti, acestea nu reprezinta o solutie pe termen lung. In plus, administrarea antidepresivelor este insotita de efecte secundare si alte dezavantaje. De aceea, este bine sa va informati inainte de a lua o decizie.
• Autoajutor – in cazul multor persoane, miscarea regulata imbunatateste dispozitia. Somnul odihnitor, consumul alimentelor sanatoase si evitarea alcoolului (cu efect deprimant) pot, de asemenea, sa ajute la reducerea simptomelor.

Depresie – intrebari si raspunsuri

Depresie inseamna nebunie?

Conform DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale al Asociatiei Americane de Psihiatrie), depresia este considerata o tulburare psihica foarte comuna si una dintre cele mai usor de tratat. Prof. Dr. Mark Dombeck considera ca acesta este un termen mai vast si mai incluziv decat „nebunia”, care este de obicei rezervata pentru descrierea afectiunilor psihice grave, ce implica episoade psihotice, manifestate prin desprinderea de realitate. In schimb, expresia „tulburare mentala” poate include atat formele mai severe, cat si pe cele blande, cum ar fi tulburarile de anxietate si depresiile usoare.

Este depresia o dovada de slabiciune?

Depresia este o afectiune, nu o dovada de slabiciune. Daca un prieten v-ar spune intr-o zi ca a fost diagnosticat cu cancer, i-ati spune cumva „Trebuie doar sa fii tare si sa treci peste situatie!”? I-ati spune ca isi imagineaza si ca s-ar simti mai bine daca nu s-ar mai gandi la asta? Bineinteles ca nu. Atunci de ce am proceda astfel cand cineva drag ne-ar spune ca sufera de depresie?

Cand o persoana draga se simte lipsita de speranta, trista, apatica sau nelinistita, poate fi dificil sa intelegem ca aceasta s-ar putea lupta cu o afectiune. Totusi, acceptarea situatiei reprezinta primul pas catre intelegerea acestei tulburari mentale si luarea masurilor necesare pentru tratament.

Depresia este o afectiune mostenita genetic?

Tulburarea depresiva majora este cea mai comuna forma de depresie. Daca un membru apropiat al familiei are depresie, atunci riscul de a dezvolta aceeasi afectiune creste de aproximativ 5 ori.

Situatia este putin diferita daca un membru al familiei a avut aceasta tulburare de mai multe ori pe parcursul vietii („depresie recurenta”) si daca problema a inceput relativ timpuriu (in copilarie, adolescenta sau tinerete). Aceasta forma de depresie este mai rar intalnita (s-ar putea sa fie vorba despre 3 – 5% din populatie).

Unele afectiuni sunt cauzate de o singura gena defecta, cum este cazul fibrozei chistice, mai multor tipuri de distrofie musculara si bolii Huntington. Acestea sunt, de obicei, boli rare, dar multe tulburari frecvente, cum ar fi depresia, diabetul si hipertensiunea arteriala sunt, de asemenea, influentate de gene.

O echipa de cercetatori britanici a izolat o gena care pare a fi prevalenta in cazul mai multor membri ai unor familii care au un istoric de tulburare depresiva. Cromozomul 3p25-26 a fost depistat in peste 800 de familii cu depresie recurenta.

Cercetatorii cred ca in cazul a aproximativ 40% dintre persoanele cu depresie, exista o legatura genetica. Factorii de mediu si alte cauze reprezinta celelalte 60% din cazuri.

Care este comportamentul adecvat vizavi de un pacient depresiv?

1. Constientizati ca tratamentul este esential. Nu uitati ca depresia este o afectiune care necesita ingrijiri medicale. Ca membru al familiei sau prieten, puteti asculta pacientul si sa-i oferiti sprijin, dar acest lucru s-ar putea sa nu fie suficient. Daca nu pierdeti din vedere acest detaliu, veti evita pierderea rabdarii sau frustrarile aparute pentru ca eforturile depuse nu „vindeca” depresia celui drag.
2. Actionati. Cel mai bun lucru pe care il puteti face pentru o persoana cu depresie clinica este sa o incurajati sa urmeze tratamentul prescris. Explicati-i ca se confrunta cu o afectiune care nu se va vindeca daca nu este tratata.
3. Discutati cu pacientul despre starile acestuia. Informati persoana depresiva ca va pasa de ea si ca ii stati la dispozitie oricand are nevoie de sprijin. Puteti s-o insoti la medic sau sa o ascultati daca simte nevoia sa povesteasca ce simte. Astfel, puteti reduce riscul unei sinucideri.
4. Pastrati legatura. Contactati sau vizitati pacientul ori puteti sa il invitati sa participe la activitatile dumneavoastra zilnice. Persoanele cu depresie tind sa se izoleze, crezand ca si-ar putea deranja prietenii sau familia. Incurajati o rutina care promoveaza miscarea, nutritia sanatoasa si somnul odihnitor.
5. Concentrati-va asupra unor obiective marunte. O persoana cu depresie ar putea intreba „De ce sa ma strofoc?” sau „De ce m-as ridica din pat?”. Izolarea si pasivitatea pot fi reduse daca incurajati si laudati micile realizari zilnice.
6. Informati-va atat dumneavoastra, cat si persoana depresiva. Puteti consulta site-uri sau carti pe aceasta tema. Orientati-va catre surse demne de incredere.
7. Apelati la un specialist. Unii pacienti cu depresie s-ar putea sa nu admita ca au aceasta problema. Trebuie sa li se explice ca afectiunea se va agrava, putand chiar sa devina cronica, daca nu este tratata la timp.
8. Recomandati consultatiile medicale. Incurajati persoana depresiva sa se adreseze medicului sau unui psiholog, sa administreze medicamentele prescrise si sa participe la terapie cognitiv comportamentala pentru depresie.

Depresia recidiveaza?

Unele persoane cu tulburare depresiva majora se confrunta cu simptomele o data in viata, in timp ce in cazul altora, starile neplacute revin de mai multe ori. In general, dupa un episod depresiv, creste riscul ca tulburarea sa recidiveze.

Cum afecteaza depresia netratata calitatea vietii?

Unele persoane cu depresie evita tratamentul, sperand ca problema va trece de la sine, dar asta e o greseala. Conform studiilor, cu cat durata afectiunii se prelungeste, cu atat mai mult se agraveaza simptomele, devenind mai dificil de tratat. De exemplu, lipsa somnului, asociata cu tulburarea depresiva, duce la stari de epuizare, lipsa energiei si dificultati de concentrare si luare a deciziilor.

Un episod depresiv netratat afecteaza viata sociala si profesionala a pacientilor respectivi, putand duce la reducerea productivitatii si pierderi financiare din cauza absenteismului de la locul de munca. In plus, viata alaturi de o persoana depresiva poate fi foarte dificila si stresanta pentru membrii familiei si prietenii bolnavului.

Cel mai grav rezultat al unei depresii netratate sau tratate necorespunzator este sinuciderea persoanei afectate.

Diferenta dintre depresie si anxietate

Deseori, depresia si anxietatea coexista. Ambele sunt emotii umane sanatoase, pe care este normal sa le resimtiti in anumite situatii, prezenta acestora neinsemnand neaparat ca va confruntati cu o tulburare de anxietate sau una depresiva. Totusi, daca sentimentele respective persista timp de mai multe saptamani si va impiedica sa va desfasurati activitatile obisnuite, atunci e timpul sa va adresati unui terapeut sau psihiatru.

Ca si in cazul depresiei, pentru ca diagnosticul de tulburare de anxietate sa fie corect, manifestarile trebuie sa persiste timp de cel putin cateva saptamani. Simptomele anxietatii includ griji si teama excesiva. Similar depresiei, starile de anxietate sunt normale cat timp va confruntati cu o situatie stresanta, dar daca situatia respectiva a trecut, iar temerile nu au disparut, ar fi cazul sa va adresati medicului. Exista, de asemenea, anxietate generalizata, care nu implica un factor declansator. Practic, persoana are stari de neliniste pe care nu si le poate explica sau se simte agitata din cauza unor lucruri marunte, care in mod normal nu genereaza anxietate.

Unele manifestari obisnuite ale anxietatii, pe langa temeri si incapacitatea de a controla grijile, sunt: iritabilitatea, dificultatile de concentrare, tulburarile de somn si tensiunea musculara. Persoanele cu tulburare de anxietate se pot confrunta si cu atacuri de panica, caracterizate prin hiperventilatie, puls marit si alte simptome.

Tulburarile de anxietate pot fi cauzate de stresul prelungit, precum si de schimbari importante din viata, cum ar fi un loc de munca nou sau mutarea intr-un alt oras. Mai pot aparea si ca urmare a abuzului fizic sau emotional ori in cazul persoanelor care au fost victima unei infractiuni. Ca si depresia, anxietatea poate fi cauzata de un dezechilibru chimic in creier, determinat de factori de mediu sau care poate aparea chiar si fara un motiv clar.

Sfaturi pentru preventie

Exista mai multe modificari ale stilului de viata si tehnici de gestionare a stresului, pe care le puteti adopta pentru a preveni sau evita un episod depresiv.

• Faceti miscare regulat. Conform Clinicii Mayo, miscarea va ajuta in mai multe moduri: creste temperatura corpului, ceea ce are efect calmant asupra sistemului nervos central si contribuie la eliberarea endorfinelor, care imbunatatesc dispozitia.
• Reduceti timpul petrecut pe retelele de socializare. Studiile au aratat ca utilizarea excesiva a acestor retele poate duce la depresie si reducerea stimei de sine, deoarece veti fi tentat sa va comparati cu alte persoane.
• Consolidati-va relatiile. Pastrati regulat legatura cu prietenii si familia sau incercati noi hobby-uri care v-ar putea ajuta sa cunoasteti persoane noi.
• Minimizati alegerile zilnice. Cand trebuie sa alegeti dintr-un numar mare de optiuni, presiunea creste, sporind riscul de depresie. Pentru a evita acest lucru, simplificati diverse aspecte ale vietii.
• Reduceti stresul. Meditati sau invatati sa nu va concentrati asupra lucrurilor pe care nu le puteti controla.
• Respectati planul de tratament. Daca v-ati confruntat deja cu un episod depresiv, este posibil ca acesta sa recidiveze. Prin urmare, urmati tratamentul prescris si nu-l intrerupeti brusc. Cat timp sunteti in remisiune, continuati vizitele de rutina la terapeut sau psihiatru si exersati strategiile si mecanismele de adaptare, invatate pe parcursul sedintelor de psihoterapie.
• Dormiti suficient. Potrivit Fundatiei Nationale pentru Somn, persoanele cu insomnie au un risc de 10 ori mai mare de a dezvolta depresie. Evitati privitul la ecrane (televizor, telefon etc.) cu doua ore inainte de culcare, meditati, folositi o saltea confortabila si nu consumati cafeina dupa ora pranzului.
• Evitati persoanele toxice. Interactiunile sociale neplacute pot dauna stimei de sine. In plus, determina producerea unor niveluri mari de citokine, proteine asociate cu inflamatia si depresia.
• Consumati alimente sanatoase, cum ar fi multe fructe si legume, carne cu continut redus de grasimi, acizi grasi omega-3 (somon sau nuci), si evitati grasimile nesanatoase, alimentele procesate si zaharul.
• Mentineti o greutate corporala sanatoasa. Obezitatea poate duce la scaderea stimei de sine si instalarea depresiei.
• Gestionati afectiunile cronice. Persoanele care sufera de boli cronice au un risc mai mare de a dezvolta un episod depresiv.
• Cititi cu atentie prospectul medicamentelor. Unele medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala provoaca depresie, ca efect secundar. Puteti discuta cu medicul despre alternative de tratament. Cateva dintre medicamentele care pot declansa o tulburare depresiva sunt cele pentru gestionarea hormonala, cum ar fi contraceptivele orale, beta-blocantele, corticosteroizii si anticonvulsivele.
• Reduceti consumul de tutun si alcool.

Surse:

https://www.betterhelp.com/advice/depression/how-to-know-if-you-are-depressed-11-signs-to-notice-and-when-to-get-help/?utm_source=AdWords

https://www.healthline.com/health/depression/genetic#genetics

https://www.helpguide.org/articles/depression/depression-symptoms-and-warning-signs.htm