Cum sa recunoasteti si sa tratati vaginoza bacteriana

Vaginoza bacteriana este una dintre cele mai frecvente infectii vaginale care afecteaza femeile din intreaga lume, cu implicatii majore nu doar pentru sanatatea reproductiva, ci si pentru cea generala. In esenta, afectiunea apare din cauza unui dezechilibru la nivelul microbiomului vaginal, unde in mod normal predomina speciile de la Lactobacillus. Acestea sunt invadate de alte bacterii (cum ar fi specii de Gardnerella), ceea ce duce la infectie bacteriana. Microbiomul vaginal reprezinta totalitatea bacteriilor care, in mod normal, colonizeaza vaginul si structurile anexe. Cand compozitia sa normala este dereglata in sensul cresterii altor specii anormale, apar diferite boli.

Pentru igiena intima ai nevoie de produse special adaptate acestei zone sensibile, care sa ingrijeasca pielea, sa curete cu blandete si sa-ti ofere o senzatie de confort care dureaza intreaga zi. Produsele pentru igiena intima din gama Genera contin tensioactivi blanzi ce indeparteaza impuritatile in cel mai delicat mod cu putinta, precum si un pH fiziologic ideal pentru femei, dar si pentru barbati. Gelul intim cu musetel de la Genera curata delicat zona intima, are un pH natural de 4,5 si este testat dermatologic.

Genera Gel intim cu musetel X 300 ml

Vezi detalii

Trebuie mentionat faptul ca in ciuda faptului ca inca persista anumite conceptii despre vaginoza bacteriana, aceasta nu este o boala cu transmitere sexuala. O boala cu transmitere sexuala apare cand flora vaginala este colonizata cu bacterii sau virusuri din afara acesteia. In schimb, Gardnerella vaginalis este un agent colonizator normal al vaginului.

Vaginoza bacteriana are la baza proliferarea anormala a bacteriilor care, in mod normal, se gasesc la nivelul vaginului. In plus, au fost raportate si cazuri de persoane care nu au avut niciodata relatii sexuale, dar care au dezvoltat totusi vaginoza. Intr-adevar, infectia este insa mai raspandita la femeile de varsta reproductiva.

Vaginoza bacteriana – cauze si factori de risc

La o persoana sanatoasa, speciile de Lactobacillus predomina in microbiomul vaginal. In cazuri de vaginoza bacteriana, se observa doua fenomene patologice cuplate:

• reducerea numarului de specii de Lactobacillus;
• cresterea numarului de specii de bacterii anaerobe, cum ar fi Gardnerella vaginalis.

Cu toate acestea, nu se cunosc intocmai cauzele care duc la proliferarea excesiva a speciilor de Gardnerella (alaturi de alte bacterii anaerobe) si reducerea coloniilor de Lactobacillus. In mod normal, Gardnerella vaginalis poate coloniza vaginul si nu este considerata contagioasa. Odata cu intretinerea raporturilor sexuale, se poate perturba echilibrul natural al bacteriilor vaginale si, implicit, s-ar putea crea un mediu optim cresterii excesive a bacteriilor anaerobe oportuniste, inclusiv a bacteriilor Gardnerella vaginalis, care pot declansa vaginoza bacteriana. Diferiti factori pot sa contribuie la cresterea riscului de a dezvolta vaginoza bacteriana, inclusiv:

• imbaierea frecventa (in special in apa calda);
• spalaturile vaginale frecvente si folosirea produselor inadecvate, nu a celor folosite special pentru igiena intima, precum si spalarea lenjeriei intime cu detergenti potential iritanti;
• fumatul si consumul de alcool;
• partenerii sexuali multipli si viata sexuala foarte activa;
• stresul si anxietatea;
• transpiratia abundenta, igiena precara;
• tratamentele recente cu antibiotice, utilizarea spermicidelor;
• purtarea dispozitivelor medicale intrauterine;
• contactul sexual neprotejat (fara prezervativ);
• penetrarea anala urmata de penetrare vaginala;
• sexul oral urmat de penetrarea vaginala.

S-a observat ca vaginoza bacteriana este frecventa in randul femeilor care au raporturi sexuale cu alte femei, transmiterea bacteriei Gardnerella vaginalis facandu-se astfel prin contact direct mucoasa pe mucoasa sau prin folosirea in comun a jucariilor sexuale. O femeie cu un partener sexual de sex feminin are un risc cu 60% mai mare de a dezvolta vaginoza bacteriana. Mai bine de 40 de ani, Gardnerella vaginalis a fost singura specie identificata din genul Gardnerella. In ultimii ani, au fost identificate aproximativ alte 13 specii, care ar putea coloniza in mod normal vaginul, si anume Gardnerella leopoldii, Gardnerella piotii, Gardnerella swidsinskii.

Vaginoza bacteriana – simptome si manifestari

Majoritatea femeilor cu vaginoza bacteriana se confrunta cu scurgeri vaginale anormale, cu un miros deosebit de neplacut. Adesea, scurgerile vaginale sunt puternice dupa intretinerea actului sexual. Alte simptome asociate cu vaginoza bacteriana pot fi:

• disurie (durere in timpul urinarii);
• dispareunie (durere in timpul actului sexual);
• mancarime la nivelul vaginului.

Totusi, foarte multe persoane cu vaginoza bacteriana pot fi asimptomatice. Vaginoza bacteriana nu se manifesta prin aparitia unor leziuni specifice. Secretiile intermitente, de culoare usor cenusiu-albicioasa, in fir subtire sau uneori apoase, sunt principalul simptom asociat. Mirosul acestora este foarte neplacut, deseori descris drept „miros de peste”. Senzatia de arsura poate aparea, de asemenea, si se resimte mai puternic in cazul transpiratiei excesive.

Tratament vaginoza bacteriana

In aproximativ 30% din cazuri, vaginoza bacteriana se rezolva fara tratament. In cazul in care colonizarea cu Gardnerella este asimptomatica, tratamentul nu este necesar (aproximativ 50% dintre femeile asimptomatice sunt colonizate cu Gardnerella la nivelul vaginului). Totusi, daca vaginoza bacteriana se prezinta cu simptome, se recomanda tratament cu medicamente care se administreaza oral sau prin aplicare la nivelul vaginului. In majoritatea cazurilor, vaginoza se va trata cu clindamicina sau cu metronidazol, care pot fi luate pe cale orala sau aplicate la nivelul vaginului (sub forma de creme). Ambele medicamente pot fi utilizate si de femeile insarcinate.

Tratamentul initial pentru vaginoza bacteriana este foarte eficient, ratele de vindecare (la o luna de la inceperea tratamentului) fiind de 80-90%. Totusi, recidiva este destul de frecventa in caz de vaginoza bacteriana: pana la 80% dintre femei vor avea recidiva in decurs de cel mult 9 luni de la episodul initial. Aproximativ 15% dintre femei nu reusesc sa trateze vaginoza bacteriana dupa prima cura de antibiotice si pot necesita tratament suplimentar. In acest caz, de obicei se prescrie o a doua cura cu antibiotice. Datele privitoare la utilizarea probioticelor pentru tratarea si prevenirea cazurilor de vaginoza bacteriana sunt, cel putin momentan, neconcludente.

Intrucat vaginoza nu este considerata o boala cu transmitere sexuala, nu exista risc ca o astfel de infectie sa fie transmisa, asadar nu este necesar tratamentul partenerilor. Unele studii par sa sugereze ca femeile insarcinate care au simptome de vaginoza trebuie tratate inainte de a implini 22 saptamani de sarcina, pentru a reduce riscul de travaliu prematur. In prezent, nu se recomanda screeningul pentru femeile asimptomatice, dar se recomanda screeningul si tratamentul daca apar si simptome asociate. In randurile de mai jos, vor fi schematizate regimurile de tratament indicate in cazul vaginozei bacteriene:

Tratamentul clasic in caz de vaginoza bacteriana

• Metronidazol: 500 miligrame (oral) de doua ori pe zi, timp de 7 zile;
• Metronidazol 0,75% gel: 5 grame intravaginal o data pe zi, timp de 5 zile;
• Clindamicina 2% crema: 5 grame intravaginal o data pe noapte, timp de 7 zile;
• Clindamicina 2% gel: 5 grame intravaginal o singura data.

Tratament alternativ in caz de vaginoza bacteriana

• Ovule cu clindamicina: 100 miligrame intravaginal in fiecare noapte, timp de 3 zile;
• Comprimate cu clindamicina: 300 miligrame oral de doua ori pe zi, timp de 7 zile;
• Tinidazol: 1 gram pe cale orala in fiecare zi timp de 5 zile sau 2 grame pe cale orala zilnic, timp de 2 zile.

Vaginoza bacteriana – preventie si posibile complicatii

Vaginoza bacteriana poate duce la diferite complicatii, motiv pentru care este foarte important sa se puna rapid diagnosticul si sa se initieze tratamentul. Complicatiile asociate includ:

• risc crescut de endometrita si salpingita;
• risc crescut de infectii cu transmitere sexuala;
• risc crescut de infectii postoperatorii;
• complicatii ale sarcinii, cum ar fi travaliu prematur, ruptura prematura a membranelor, insa si endometrita postpartum;
• risc crescut de boala inflamatorie pelvina;
• risc crescut de meningita neonatala.

Riscul de a dezvolta vaginoza bacteriana poate fi prevenit prin limitarea numarului partenerilor sexuali, evitarea bailor lungi si folosirii produselor inadecvate pentru igiena intima. Renuntarea la fumat, alcool si gestionarea eficienta a stresului pot reduce, de asemenea, riscul aparitiei acestei afectiuni.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459216/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9735379/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6989391/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10264601/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK298829/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8805710/