Coprocultura – cum se face recoltarea, cum se interpreteaza rezultatele

Coprocultura este o examinare microbiologica a fecalelor. Sunt testate bacteriile patogene responsabile de diaree infectioasa si infectii digestive (Salmonella, Shigella, Campylobacter etc.). Coprocultura se efectueaza la pacientii care sufera de diaree si a caror stare generala s-a deteriorat, in cazul calatorilor care se intorc din tari tropicale si care sufera de diaree sau cand diareea este insotita de sange.

De retinut este faptul ca coprocultura este obligatorie de doua ori pe an pentru personalul din bucatarii.

Coprocultura este prescrisa de medic in anumite cazuri. Ce bacterii si virusi sunt analizati? Cum pot fi interpretate cu usurinta rezultatele? Aflati toate acestea in cele ce urmeaza.

Coprocultura – definitie

Scopul coproculturii este de a gasi bacterii patogene in fecale, care in mod normal sunt absente, si de a evidentia orice posibil dezechilibru. Aceasta examinare consta in cultivarea materiilor fecale pe medii selective, pentru a izola germenii patogeni responsabili de diareea infectioasa. Coprocultura poate fi utilizata pentru a izola Salmonella, Yersinia, Shigella, Campylobacter, Pseudomonas aeruginosa, Vibrio cholerae, Escherichia coli enteropatogena etc. De asemenea, poate fi utilizata pentru a identifica dezechilibrele cauzate de germeni a caror abundenta deosebita ii transforma in patogeni. Aceste dezechilibre pot fi legate de probleme alimentare, de tulburari de secretie biliara, de antibiotice care selecteaza germenii etc.

Intrucat copiii sunt mai predispusi la infectia cu Rotavirus, coprocultura va viza sistematic aceste infectii.

Principiul examinarii bacteriologice a fecalelor

Coprocultura este utilizata pentru:

• identificarea bacteriilor sau a virusurilor patogene responsabile de simptome digestive precum diareea;
• investigarea toxiinfectiilor alimentare sau a toxiinfectiilor alimentare colective.

„Aceasta examinare trebuie efectuata, daca este posibil, fara tratament cu antibiotic, pentru a facilita identificarea agentului patogen”, explica Dr. Geraldine Jacob, medic biolog. Ca alternativa, pacientul trebuie sa precizeze natura antibioticului utilizat.

Cand trebuie prelevata o proba pentru coprocultura?

O proba de scaun trebuie prelevata in caz de diaree acuta sugestiva de infectie bacteriana, in caz de:

• cel putin trei scaune libere sau lichide pe zi, timp de mai mult de 24 de ore si mai putin de 14 zile;
• febra de cel putin 40 °C;
• prezenta de mucus sau sange in scaune;
• dureri abdominale;
• intoarcerea dintr-o calatorie intr-o tara in care diareea bacteriana este frecventa (zona endemica);
• diaree aparuta la un pacient spitalizat (risc de diaree nosocomiala asociata bacteriei Clostridium difficile);
• toxiinfectie alimentara colectiva (TBC).

Cu toate acestea, trebuie amintit ca majoritatea gastroenteritelor acute sunt de origine virala, rotavirusul fiind responsabil pentru mai mult de 50% din cazuri, in special la sugari. In cazurile de diaree cronica, nu este necesara nicio cultura de materii fecale.

Ce bacterii sunt identificate la coprocultura

Printre bacteriile patogene cautate in mod obisnuit se numara:

• Salmonella – cauzeaza salmoneloza, o infectie gastrointestinala care poate duce la diaree, febra si crampe abdominale;
• Shigella – responsabila de shigeloza, care provoaca diaree severa, adesea cu sange, febra si dureri abdominale;
• Escherichia coli (E. coli) – exista anumite tulpini patogene, cum ar fi E. coli O157, care pot cauza infectii severe, inclusiv sindromul hemolitic uremic;
• Campylobacter – poate duce la gastroenterita cu simptome precum diaree (uneori cu sange), febra si dureri abdominale;
• Yersinia enterocolitica – poate provoca enterocolita, manifestata prin diaree, dureri abdominale si febra;
• Vibrio cholerae – agentul cauzal al holerei, care determina diaree apoasa severa si deshidratare rapida.

Pe langa aceste bacterii, coprocultura poate include si depistarea altor microorganisme patogene, in functie de simptomele pacientului si de istoricul de calatorie sau expunere. Rezultatele coproculturii pot ghida medicii in alegerea tratamentului adecvat pentru infectiile bacteriene intestinale.

Pregatirea pentru coprocultura

Prima etapa a oricarei proceduri de coprocultura este prelevarea de materii fecale. Pentru ca analizele ulterioare sa fie concludente, aceasta prelevare trebuie efectuata in conditii precise, in functie de contextul clinic si de pacient.

• La adulti

La adultii fara probleme de continenta, proba de scaun trebuie prelevata, daca este posibil, inainte de inceperea vreunui tratament cu antibiotic. In mod similar, aceasta ar trebui prelevata cand nu administrati nici alte medicamente.

Cand coprocultura este programata in avans, se recomanda sa se limiteze consumul de alimente bogate in fibre in zilele premergatoare prelevarii. In plus, sensibilitatea probei de scaun este semnificativ imbunatatita prin repetarea examinarii de trei ori intr-o perioada de 10 zile.

Fecalele trebuie colectate intr-un recipient curat, curatat cu apa si sapun sau dezinfectat si sters. Cu ajutorul unei spatule, pacientul colecteaza echivalentul unei nuci de fecale si le transfera intr-un recipient steril adecvat, furnizat de laboratorul de analize medicale. Sunt de preferat scaunele mucoase, sangeroase sau atipice. Borcanul trebuie etichetat cu numele si prenumele pacientului, precum si cu data si ora prelevarii.

• La persoanele cu probleme si la copii

La adultii cu probleme de continenta, scaunul este colectat direct in tampoane de unica folosinta, inainte de a fi transferat in borcanul de colectare. Daca nu este posibil transferul acestora, protectorul de unica folosinta trebuie inchis ermetic, pentru a fi transportat la laborator.

La sugari si copii mici, scutecele de unica folosinta trebuie sa fie bine inchise si aduse la laborator intr-o punga de plastic. De asemenea, pot fi prelevate tampoane rectale.

Atentie!

In toate cazurile, probele de scaun trebuie aduse la laborator in termen de 3-4 ore de la defecatie. In cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda pastrarea probelor la 4 °C pana la transportul lor, care ar trebui sa aiba loc in cel mult 24 de ore. Dupa aceasta perioada, sunt necesare medii de conservare pentru a preveni uscarea scaunelor si dezvoltarea bacteriilor si drojdiilor din flora intestinala.

Pentru testarea anumitor agenti patogeni, pot fi necesare conditii speciale de prelevare, depozitare si transport, care sunt indicate pacientului de catre medicul prescriptor sau de catre laboratorul de analize medicale.

Cum se clasifica coprocultura

Coprocultura se poate clasifica in functie de scopul si tipul de microorganisme cautate. Iata cateva tipuri principale de coprocultura:

1. Coprocultura standard

Se efectueaza pentru a detecta bacterii patogene obisnuite in infectiile gastro-intestinale, cum ar fi Salmonella, Shigella, E. coli, Campylobacter, si Yersinia enterocolitica.

2. Coprocultura pentru bacterii enteropatogene

Cauta bacterii specifice care sunt cunoscute pentru a provoca infectii intestinale, cum ar fi E. coli enteropatogene.

3. Coprocultura pentru bacterii anaerobe

Este destinata detectarii bacteriilor anaerobe, care necesita conditii fara oxigen pentru a se dezvolta. Aceste bacterii sunt mai putin frecvente in infectiile intestinale, dar pot fi relevante in anumite contexte clinice.

4. Coprocultura pentru paraziti si protozoare

Desi nu este o coprocultura in sensul traditional, aceasta se refera la testele efectuate pentru detectarea parazitilor si protozoarelor in materiile fecale, cum ar fi Giardia lamblia, Entamoeba histolytica si Cryptosporidium.

5. Coprocultura pentru virusuri

Analiza specifica pentru detectarea virusurilor care pot cauza gastroenterita, cum ar fi rotavirus, norovirus sau adenovirus. Aceasta implica tehnici moleculare precum PCR, mai degraba decat cultivarea clasica.

6. Coprocultura pentru fungi

Cautarea fungilor patogeni in mostrele de materii fecale. Acest tip de cultura este rar si se efectueaza de obicei in cazuri specifice, unde se suspecteaza infectii fungice intestinale.

Fiecare tip de coprocultura poate include metode specifice de colectare si prelucrare a mostrelor, pentru a optimiza detectarea microorganismelor tinta. Selectia tipului de coprocultura depinde de simptomele pacientului si de istoricul medical, precum si de recomandarile medicului.

Cum se citesc rezultatele

• Rezultatele normale ale unei probe de scaun

Rezultatele sunt considerate normale cand flora saprofita nu prezinta un pericol pentru organism. Flora normala contine mai mult de 400 de specii de bacterii. Ea este considerata normala daca este alcatuita din germeni nepatogeni:

• 50-70% bacterii Gram-negative;
• 30-50% bacterii Gram-pozitive;
• absenta globulelor albe (leucocite) sau a globulelor rosii (hematii);
• absenta bacteriilor patogene.

• Rezultate anormale la o proba de scaun

Timpul necesar pentru obtinerea rezultatelor la o proba de scaun variaza de la un laborator la altul. De cele mai multe ori, rezultatele sunt furnizate in termen de 24 pana la 48 de ore.

• Interpretare

In laborator, scaunele sunt analizate (cultivate) pentru detectarea a aproximativ zece bacterii responsabile de diareea infectioasa, inclusiv Salmonella, Shigella si Campylobacter.

Salmonella este cea mai frecventa cauza a diareii bacteriene acute de origine alimentara. Medicul va sugera tratamentul adecvat in functie de rezultatele testelor.

Coprocultura este pozitiva doar in 0,5 pana la 14% din cazuri, deoarece multe cazuri de diaree sunt virale si deoarece testul nu este intotdeauna usor de efectuat si interpretat.

Surse:

https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-anatomie-et-examens/2602989-coproculture-interpretation-resultat-duree-technique-comment-faire/

https://www.doctissimo.fr/html/sante/analyses/sa_729_lture.htm

https://www.passeportsante.net/fr/Maux/examens-medicaux-operations/Fiche.aspx?doc=examen-selles-coproculture

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0755498212006148