Convulsii – cum le recunoasteti si cum reactionati

Convulsiile sunt manifestari necontrolate ale corpului, caracterizate prin miscari involuntare si ritmice ale muschilor, cauzate de activitatea electrica anormala din creier. Acestea pot varia de la spasme scurte si usoare pana la episoade mai lungi si intense, care implica contractii puternice ale muschilor si pierderea constientei. Convulsiile pot fi un simptom al unor afectiuni precum epilepsia, dar si al altor conditii, cum ar fi febra la copii mici, traumatismele craniene, infectiile severe sau dezechilibrele electrolitice.

Convulsiile – definitie

O convulsie este o aparitie involuntara si brusca a unui spasm muscular, fie intr-o anumita zona, fie in intregul corp. Vorbim despre convulsii atunci cand aceste episoade se repeta sau dureaza mai mult de cateva minute, necesitand asistenta medicala pentru a identifica cauza si a oferi tratamentul potrivit.

Aceste manfiestari daca se repeta in episoade mai lungi sunt cunoscute sub numele de criza convulsiva. Aceasta este cauzata de afectarea sistemului nervos (creier sau maduva spinarii) si este insotita de pierderea cunostintei. Criza convulsiva tipica este o criza epileptica generalizata. Convulsiile la adulti si la copii reprezinta manifestari ale activitatii electrice anormale in creier, dar cauzele, simptomele si interventiile pot diferi in functie de varsta.

Desi convulsiile sunt declansate de o disfunctie similara a creierului in ambele cazuri, raspunsul medical, managementul si riscurile asociate variaza semnificativ. La adulti, aceste simptome trebuie luate in serios. Ele pot fi asociate cu tulburari sau boli grave (accident vascular cerebral, tumora cerebrala, meningita etc.).

Care sunt cauzele unei convulsii?

Convulsiile pot avea o gama larga de cauze, variind de la conditii medicale preexistente la factori temporari care influenteaza activitatea electrica a creierului.

• Epilepsia

Una dintre cele mai frecvente cauze ale convulsiilor este epilepsia, o afectiune neurologica in care activitatea electrica din creier devine anormala si provoaca convulsii recurente.

• Febra ridicata

La copii, febra ridicata poate declansa convulsii febrile, care apar de obicei la varste cuprinse intre 6 luni si 5 ani si, desi pot fi infricosatoare pentru parinti, nu duc de regula la probleme pe termen lung.

• Traumatisme craniene

Leziunile cerebrale cauzate de lovituri puternice la cap, accidente sau caderi pot produce convulsii, fie imediat dupa accident, fie mai tarziu, ca parte a procesului de vindecare sau a aparitiei unor cicatrici pe tesutul cerebral.

• Dezechilibrele electrolitice si metabolice

Nivelurile scazute sau crescute de sodiu, calciu, magneziu sau glucoza in sange pot afecta functionarea normala a creierului si pot provoca convulsii. Hipoglicemia severa (scaderea glicemiei) este un exemplu comun, mai ales la persoanele cu diabet.

• Infectiile cerebrale

Meningita si encefalita, infectii ale creierului si ale membranei care il inconjoara, pot duce la convulsii din cauza inflamatiei si a presiunii exercitate asupra tesutului cerebral.

• Toxinele si drogurile

Consumul de substante toxice, precum plumbul, sau de droguri precum amfetaminele, poate provoca convulsii. De asemenea, convulsiile pot aparea ca reactie la supradozajul de medicamente sau la intreruperea brusca a unor substante, cum ar fi alcoolul, dupa o perioada de consum intens.

• Afectiunile genetice si ereditare

Unele persoane au predispozitii genetice pentru convulsii, iar anumite sindroame genetice pot afecta modul in care neuronii transmit semnalele electrice.

• Tumorile cerebrale

In unele cazuri, prezenta unei tumori in creier poate duce la convulsii, mai ales daca tumoarea interfereaza cu activitatea normala a neuronilor.

• Problemele structurale ale creierului

Anomalii structurale, cum ar fi malformatiile congenitale sau cicatricile lasate de accidente vasculare cerebrale (AVC), pot perturba activitatea electrica normala si pot provoca convulsii.

Tipuri de convulsii

Convulsiile pot fi clasificate in doua categorii principale:

Convulsii focale (partiale), care apar intr-o anumita parte a creierului si afecteaza doar o parte a corpului.

Se impart in doua tipuri:

1. convulsii focale simple, cand persoana ramane constienta, dar poate avea miscari involuntare intr-o anumita zona a corpului sau poate simti senzatii ciudate;
2. convulsii focale complexe, cand persoana poate deveni confuza sau incoerenta, fara sa isi piarda complet cunostinta, si poate efectua miscari repetitive.

Convulsii generalizate, care implica ambele emisfere cerebrale si, de obicei, pierderea cunostintei.

Se impart in mai multe tipuri:

1. convulsii tonico-clonice (grand mal), caracterizate prin faza tonica (rigiditate musculara) urmata de faza clonica (miscari repetitive);
2. convulsii de absenta (petit mal), cand persoana pare ca „se uita in gol” pentru cateva secunde, pierzand contactul cu mediul;
3. convulsii mioclonice, care implica spasme scurte, de obicei ale bratelor si picioarelor;
4. convulsii atonice, care implica o pierdere brusca a tonusului muscular, ceea ce poate duce la cadere.

Convulsiile la adulti

La adulti, convulsiile sunt adesea asociate cu afectiuni precum epilepsia, traumele craniene, accidentele vasculare cerebrale, tumorile cerebrale, infectiile (meningita, encefalita) sau dezechilibrele metabolice si electrolitice. Consumul excesiv de alcool, retragerea brusca de la substante toxice sau anumite medicamente pot declansa, de asemenea, convulsii. La adulti, convulsiile tind sa fie mai severe si pot fi insotite de pierderea cunostintei, miscari necontrolate si confuzie prelungita dupa episodul convulsiv.

• Interventie in caz de convulsii la adulti

Asigurati-va ca persoana se afla intr-un loc sigur, ferit de obiecte ascutite sau dure care pot provoca rani.

Intoarceti persoana pe o parte (pozitia laterala de siguranta) pentru a preveni sufocarea in caz de varsaturi.

Este important sa nu restrictionati convulsiile si sa evitati sa puneti obiecte in gura persoanei, pentru a preveni ranirea.

In cazul in care convulsiile dureaza mai mult de 5 minute sau se repeta, este esential sa sunati la serviciile de urgenta, deoarece convulsia prelungita necesita interventie medicala imediata.

Convulsiile la copii

La copii, convulsiile sunt frecvent legate de febra ridicata, numite convulsii febrile, care apar cel mai adesea la varste cuprinse intre 6 luni si 5 ani. Convulsiile febrile nu indica, de obicei, o afectiune neurologica grava, dar sunt totusi infricosatoare pentru parinti.

La copiii mai mari, convulsiile pot avea aceleasi cauze ca la adulti, dar epilepsia este mai des intalnita in randul copiilor, iar sistemul nervos al acestora poate fi mai sensibil la factori precum febra sau dezechilibrele chimice.

• Interventie in caz de convulsii la copii

Ramaneti calm si asezati copilul intr-un loc sigur, indepartand obiectele din jur.

La fel ca in cazul adultilor, intoarceti copilul pe o parte pentru a reduce riscul de sufocare.

Daca convulsia a fost declansata de febra, administrati medicamente antipiretice dupa convulsie si asigurati-va ca copilul este vazut de un medic cat mai repede.

Daca convulsia dureaza peste 5 minute, este nevoie de asistenta medicala de urgenta. De asemenea, daca este prima convulsie febrila a copilului, un consult medical este indicat pentru a exclude alte cauze.

Cum sa faceti diferenta dintre tremuraturi si convulsii

Tremuraturile si convulsiile sunt ambele manifestari ale activitatii musculare necontrolate, dar au cauze, mecanisme si manifestari diferite si, de aceea, este esential sa fie diagnosticate corect pentru a oferi tratamentul adecvat.

Tremuraturile sunt miscari ritmice, oscilatorii, care implica contractia si relaxarea repetata a grupurilor de muschi, cel mai adesea la maini, brate sau cap. Ele sunt de obicei de intensitate mai mica si nu afecteaza intregul corp. Tremuraturile pot fi voluntare pana la un anumit punct si sunt asociate cu conditii precum anxietatea, consumul de cafeina, boala Parkinson sau alte tulburari neurologice.

Convulsiile, pe de alta parte, sunt crize acute cauzate de activitatea electrica anormala din creier, care determina miscari involuntare si necontrolate ale corpului. In timpul convulsiilor, persoana isi poate pierde cunostinta, iar intregul corp poate fi afectat, spre deosebire de tremuraturi, care sunt de obicei limitate la anumite parti.

• Tremuraturile pot fi provocate de afectiuni neurologice degenerative (precum boala Parkinson), stres, oboseala, hipoglicemie, consum de stimulente (cafeina) sau de anumite medicamente. Unele tremuraturi sunt genetice sau apar odata cu inaintarea in varsta, fara o cauza grava.
• Convulsiile sunt, de obicei, cauzate de o disfunctie cerebrala acuta, declansata de afectiuni precum epilepsia, infectiile cerebrale, traumatismele craniene, dezechilibrele electrolitice sau toxinele.
• In cazul tremuraturilor, persoana este de obicei constienta si poate sa isi controleze partial miscarile sau sa reduca tremurul printr-o pozitie stabila. De exemplu, tremuraturile provocate de stres se pot diminua cu tehnici de relaxare.
• Convulsiile implica adesea pierderea cunostintei si pierderea completa a controlului asupra corpului, persoana fiind incapabila sa intrerupa miscarile.

Un diagnostic corect face diferenta intre o afectiune tratabila prin schimbari simple in stilul de viata si o problema neurologica mai grava care necesita atentie specializata, asigurand astfel o imbunatatire semnificativa a calitatii vietii pacientului.

Surse:

https://www.merckmanuals.com/fr-ca/accueil/les-faits-en-bref-troubles-du-cerveau-de-la-moelle-%C3%A9pini%C3%A8re-et-des-nerfs/troubles-convulsifs/troubles-convulsifs

https://sante.journaldesfemmes.fr/fiches-sante-du-quotidien/2524303-convulsion-crise-definition-symptomes-cause-que-faire/

https://www.passeportsante.net/fr/Maux/Symptomes/Fiche.aspx?doc=convulsions-symptome

https://naitreetgrandir.com/fr/sante/convulsion-febrile/