Coma indusa medicamentos: procedura, beneficii si riscuri

In general, lumea asociaza termenul „coma” cu o implicatie negativa. Reactia este destul de usor de inteles, deoarece coma este un raspuns natural al organismului la un traumatism grav. Totusi, aceasta poate fi utila ca procedura medicala, denumita de obicei coma indusa medicamentos sau coma indusa medical.

Desi suna probabil infricosator, in anumite circumstante, aceasta poate fi considerate necesara de catre personalul medical. In continuare, va vom oferi mai multe detalii despre ce implica mai exact coma indusa medicamentos, dar si despre posibilele riscuri, complicatii si contraindicatii.

Coma indusa medicamentos – generalitati

Coma indusa medicamentos presupune administrarea unor medicamente pentru ca pacientul afectat sa poata atinge o stare profunda de inactivitate a creierului. Este o inconstienta reversibila, pe care medicii o induc intentionat, pentru a proteja creierul de leziuni traumatice si care s-a dovedit a fi eficienta in tratarea anumitor pacienti, in special a celor cu traumatisme cerebrale severe.

La pacientii care au suferit traumatisme cerebrale, metabolismul creierului se modifica semnificativ, unele zone ale creierului riscand sa nu mai poata primi un flux sanguin adecvat. Conceptul de coma indusa medical merge pe premisa ca reducand necesarul energetic de care au nevoie acele zone lezate, i se permite creierului sa se concentreze asupra regenerarii celulare, se acorda timp pentru ca tumefierea si inflamatia sa scada, si astfel zonele afectate ar putea fi protejate. Prin urmare, in coma indusa medicamentos se administreaza sedative care declanseaza inconstienta prin suprimarea diferitelor aspecte ale activitatii creierului.

In anumite cazuri, medicii pot recurge la utilizarea crioterapiei sau a hipotermiei extreme, pentru a ajuta la atingerea sau completarea efectelor unei come induse medical.

Cand poate fi necesara coma indusa medicamentos si posibilele beneficii

O coma indusa de medicamente este adesea folosita doar ca ultima solutie de salvare a unui pacient aflat in sectia de urgenta a spitalului. Coma este indusa medical pentru a proteja functia creierului in caz de leziuni traumatice, dar se poate recurge la aceasta si ca tratament pentru alte tipuri de afectiuni care pot provoca leziuni cerebrale. Secundar, poate fi o optiune pentru ameliorarea durerii sau ca ingrijire paliativa.

Dupa un atac de cord sau stop cardiac, pacientul intra fie intr-o coma naturala, fie este sedat si plasat intr-o coma indusa artificial. Intrucat anestezicele sunt asociate cu un risc crescut de atacuri de cord postchirurgicale si complicatii cardiace, coma indusa medicamentos dupa un atac de cord poate fi o strategie partial eficienta pentru prevenirea potentialelor leziuni cerebrale. S-a demonstrat ca o usoara hipotermie scade riscul de leziuni cerebrale si creste ratele de supravietuire la pacientii aflati in coma dupa un atac de cord in care resuscitarea a avut succes.

Medicii pot recomanda coma indusa medical si in caz de convulsii sau stare epileptica. La pacientii cu epilepsie (afectiune care poate pune viata in pericol), crizele dureaza mai mult de 5 minute. Convulsiile prelungite pot sa apara si dupa leziuni cerebrale traumatice, stop cardiac sau atac de cord. In cazurile severe de stare epileptica, medicii pot recurge la tratarea prin coma indusa medicamentos, pentru reducerea duratei convulsiilor si recuperarea mai rapida a pacientului internat la terapie intensiva.

Coma indusa medicamentos – ce presupune mai exact

• Cum poate coma sa protejeze creierul

In caz de coma obisnuita, retelele cerebrale care fac posibila mentinerea starii de constienta sunt puse sub presiune, de obicei din cauza faptului ca scade alimentarea cu oxigen a creierului si ca in interiorul craniului presiunea creste ca urmare a leziunilor, infectiei sau nivelului toxicitatii la care a fost expusa persoana in cauza.

Cand scade cantitatea de oxigen si glucoza din creier, se perturba productia de energie a sistemului nervos, aparand o stare de excitatie neurologica crescuta si un risc mai mare de convulsii, inflamatie si moarte a neuronilor. Toate aceste probleme determina creierul sa-si inceteze activitatea, pentru a se proteja de o vatamare imediata. Astfel apare stare de coma, in care ritmul de deteriorare a neuronilor este mai lent.

In functie de cauza traumatismului, pot aparea inclusiv valuri secundare de leziuni cerebrale, care se pot manifesta la cateva ore sau zile de la declansarea comei. De aceea, pacientii aflati in coma pot prezenta in continuare diverse aspecte ale starii de constienta si pot suferi convulsii. Gradul in care coma reuseste sa protejeze creierul si favoriveaza regenerarea neuronilor dicteaza adesea in ce masura va putea pacientul sa se recupereze.

• Cat de eficienta este coma indusa medicamentos, ca optiune de tratament

Medicamentele folosite pentru a induce o coma medicala functioneaza de obicei prin suprimarea retelelor folosite pentru a genera starea de constienta, permitandu-i creierului sa se odihneasca si sa se regenereze mai eficient. Eficacitatea acestor medicamente depinde de fiecare pacient in parte, de starea de sanatate a acestuia si de sedativul folosit. Studiile pe animale au aratat ca anestezia generala prelungita poate favoriza formarea unor noi sinapse in timpul comei si ca poate preveni pierderea neuronala, oferind astfel mai multe informatii despre proprietatile neuroprotectoare suplimentare ale unei comei induse medicamentos. Pe de alta parte, barbituricele pot creste riscul de trezire tarzie, modificari inflamatorii ale creierului, delir pe termen lung si prognostic nefavorabil.

• Care este procedura pentru o coma indusa medical

Pacientii sunt tinuti in coma indusa doar atat timp cat este necesar, situatie care poate varia de la cateva ore pana la cateva saptamani.

Anestezicele precum izofluranul si propofolul, medicamentele cu actiune de tip GABA si concentratie mare si/sau barbituricele sunt cele mai frecvent utilizate pentru a induce coma. Sedativul este administrat intravenos, la fiecare doua ore, pentru a mentine pacientul inconstient, in incercarea de a minimiza leziunile cerebrale. Pacientul este de obicei verificat din doua in doua ore, personalul medical asigurandu-se ca se mentine starea de coma. Unitatile medicale mai moderne folosesc adesea echipamente EEG pentru a monitoriza starea de excitare a creierului pacientului, unele putand chiar sa administreze automat medicamentele la nevoie.

Pacientul necesita, de obicei, ventilatie mecanica pentru a respira si i se administreaza si alte medicamente, pentru a combate eventualele crize, a scadea tensiunea arteriala si a mentine bataile regulate ale inimii.

Dupa ce se intrerupe administrarea sedativelor, activitatea creierului revine treptat la normal, iar pacientul se trezeste incet din coma artificiala.

• In ce masura este inconstient un pacient aflat in coma indusa medicamentos

O persoana aflata intr-o coma indusa medical este inconstienta si nu reactioneaza la stimuli externi precum lumina, sunetele ambientale sau daca este atinsa, dar creierul poate totusi, intr-o oarecare masura, sa proceseze stimulii respectivi, doar ca persoana nu se poate trezi cand ii simte.

Coma indusa medicamentos – efecte secundare, complicatii si contraindicatii

Coma indusa medical poate fi o modalitate sigura si eficienta de a salva viata unei persoane, de a proteja creierul de leziuni ulterioare sau de a ameliora durerea cand pacientul este in stare critica. Avand in vedere efectele pe care sedarea pe termen lung le poate avea asupra creierului, coma indusa nu este insa lipsita de efecte secundare.

Efectele secundare sunt de obicei temporare si pot fi tratate la nevoie. Acestea pot include slabiciune fizica, dezorientare, amnezie, tulburari de somn sau din contra, stare de somnolenta, sau pot fi probleme cognitive, cum ar fi afectarea capacitatii de vorbire si intelegere a cuvintelor. Dupa o coma indusa medicamentos, sevrajul este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare. In anumite cazuri, dupa trezirea din coma, pacientii pot necesita si tratament pentru infectii respiratorii.

Efectele secundare pe termen lung ale comei induse medical pot duce la complicatii precum:

• delir – unii pacienti carora li s-au administrat doze mari de sedative care induc coma ajung la delir si modificari cognitive. Studiile arata ca aceasta problema medicala este probabil un rezultat al reactiilor individuale la medicamentele administrate, in functie de profilul inflamator si neurologic al pacientului in cauza. Un studiu a aratat ca delirul ar putea aparea numai la pacientii care aveau un nivel prea mare de interleukina 6, un tip de compus inflamator asociat cu delirul si bolile cronice.
• sevraj sever – acesta poate agrava efectele secundare asociate cu coma indusa medical, pacientul putand intampina dificultati cognitive mult timp dupa recuperare.
• convulsii – mai frecvente la pacientii care au fost plasati in coma ca tratament pentru epilepsia severa. Uneori, crizele de epilepsie nu se atenueaza dupa coma indusa medical, convulsiile reluandu-se dupa intreruperea sedarii. La unii pacientii, acest lucru poate chiar sa agraveze intensitatea convulsiilor.
• toxicitate si sindroame aparute ca urmare a supradozajului – administrarea intravenoasa a anumitor tipuri de medicamente anestezice poate provoca toxicitate sistemica, ce se poate dovedi fatala. Un exemplu ar fi sindromul de perfuzie a propofolului.

Avand in vedere ca starile de coma indusa medical sunt folosite mai mult in situatii de urgenta, de obicei nu prezinta contraindicatii. Totusi, acestea pot fi contraindicate la pacientii alergici sau foarte reactivi la agentul sedativ, situatie in care medicamentul ar putea creste riscul de mortalitate.

Surse:

https://myacare.com/blog/medically-induced-coma-what-it-is-how-it-works-who-benefits-and-recovery-outcomes

https://gnrchospitals.com/blogs/medically-induced-coma-get-answers-to-your-questions-here

https://www.scientificamerican.com/article/what-is-a-medically-induced-coma/