Ce este si cum poate fi prevenit seromul?

2024-07-19 15:04:14 2024-07-19 16:31:35 Ce este si cum poate fi prevenit seromul?

Catena

Ultima actualizare: 19 iulie 2024

Un serom este o acumulare de lichid seros, format din plasma si limfa, de obicei intr-un spatiu subtegumentar. Seroamele apar de cele mai multe in vecinatatea locului in care a fost efectuata incizia chirurgicala, si in cazuri rare pot fi secundare si unei leziuni traumatice. Indeosebi cand vine vorba de chirurgia cancerului de san sau anumite interventii de chirurgie plastica, aparitia unui serom este o complicatie postoperatorie foarte comuna. Desi de cele mai multe ori acestea sunt absolut inofensive, si chiar se pot vindeca de la sine, exista riscuri de complicatii cum sunt infectiile si uneori chiar dehiscenta (deschiderea) plagii la nivelul carora acestea s-au dezvoltat.

De asemenea, un serom poate fi dureros si, daca nu este tratat, se poate pietrifica si ajunge sa semene cu un nodul. Din acest motiv, un serom foarte mare, care are sanse reduse de a se vindeca de la sine, deseori va fi aspirat. Mai exista si riscul ca seromul, odata indepartat, sa fie recurent, iar din acest motiv tendintele actuale de tratament se bazeaza in special pe managementul eficient postoperator si prevenirea riscului de aparitie a acestuia. Daca un serom se infecteaza, poate fi necesar tratamentul cu antibiotice, iar plasarea tuburilor de drenaj este metoda cea mai eficienta pentru a preveni acumularea lichidului seros in exces, permitand scurgerea normala a acestuia.

Cuprins

1. Serom – cauze si factori de risc

2. Serom – simptome si manifestari

3. Sfaturi pentru preventie

Serom – cauze si factori de risc

Un serom este o acumulare anormala de lichid seros (plasma si limfa) intr-un spatiu mort. Dupa cum s-a mentionat, cel mai adesea se dezvolta in urma unei interventii chirurgicale, fiind asadar considerat o complicatie a acestuia. Mecanismul prin care se formeaza seromul ramane, inca, neclar, dar se crede ca apare din cauza perturbarii drenajului limfatic si vascular, in urma inciziilor chirurgicale de la nivelul tesuturilor moi. Astfel, se ajunge la acumularea de ser, lichid limfatic si, posibil, exsudat inflamator, intr-un spatiu mort. Anumite tipuri de interventii chirurgicale ridica un risc mult mai mare de a dezvolta serom, iar acestea sunt urmatoarele:

mastectomia (indepartarea tesutului mamar): risc de 15-85% de a dezvolta serom secundar. Data fiind incidenta foarte mare in urma interventilor chirurgicale asupra tesutului mamar, multi specialisti considera seromul „o pacoste inevitabila” a procedurilor de aceasta natura.
abdominoplastia (indepartarea excesului de piele si grasime de la nivel abdominal): un risc de aproximativ 11% de a dezvolta serom;
operatia de hernie abdominala;
operatia de implant mamar sau reducere a dimensiunii sanilor;
prelevarea probelor pentru biopsie.

In general, orice procedura chirurgicala (dar in special de chirurgie plastica sau estetica) ridica riscul de a dezvolta, ulterior, un serom. Acesta poate sa apara atat la scurt timp dupa operatie, cat si la cateva saptamani dupa aceasta. De obicei, seroamele tind sa se vindece de la sine, insa exista si cazuri cronice in care acestea fie nu raspund la tratament, fie tind sa reapara. In astfel de situatii, un serom poate duce la formare de pseudochisturi, captusite de o capsula densa din tesut fibros si colagen hialin. Totusi, cazurile acestea sunt mult mai rare, intrucat majoritatea se vor vindeca de la sine sau cu interventii de specialitate minime.

Un serom poate sa apara si in urma unei interventii la gat, cum ar fi dupa interventiile asupra tiroidei sau paratiroidei. De fapt, cu cat interventia chirurgicala este mai extinsa si mai dificila, cu atat este mai probabila aparitia ulterioara a seromului. De asemenea, un serom poate sa apara, insa mai rar, si in urma unei raniri, dupa ce tumefierea (umflatura) initiala nu s-a retras complet. In timp, organismul absoarbe lichidul seros din care este format seromul, dar in unele cazuri ar putea sa ramana un nodul calcificat. Seroamele mari sunt mult mai susceptibile sa se infecteze, ceea ce duce la complicatii si la necesitatea tratamentului cu antibiotice, iar unele pot persista chiar ani intregi.

Serom – simptome si manifestari

Prezenta unui serom este vizibila, deoarece zona in care acesta apare tinde sa se umfle. Seromul este cea mai frecventa complicatie chirurgicala dupa operatiile la nivelul tesutului mamar. Asta se explica prin faptul ca sanul prezinta un sistem limfatic bogat, iar deseori in urma interventiei se formeaza un spatiu cicatricial la nivelul sanului, unde se permite acumularea lichidului seros. Alte simptome sunt scurgeri de lichid, de culoare galbena si consistenta uleioasa, dar care poate lua si consistenta vascoasa, de culoare galben-tulbure, verzuie. Daca un serom se infecteaza, pot aparea simptome tipice, cum ar fi inrosirea zonei, sensibilitate, dureri si febra usoara.

De cele mai multe ori, un serom va fi redus in dimensiuni si nu va provoca niciun fel de durere sau vreun deficit functional al persoanei. De asemenea, rareori un serom afecteaza capacitatea de vindecare si inchidere a plagii la nivelul caruia apare. Acestea tind sa se reabsoarba natural, fara a fi nevoie de interventie suplimentara. In cazul unui serom cu o colectie de lichide de 75-100 mililitri, apar simptome precum durerea, infectia si, in unele cazuri, chiar limitarea capacitatii de miscare (ca in cazul unui serom aparut la nivel axilar, care afecteaza miscarea umerilor). Aspiratia este principala modalitate de a trata un serom si, in unele cazuri, poate fi necesara chiar aspiratia repetata.

Sfaturi pentru preventie

Desi seromul este o complicatie relativ inofensiva a unei interventii chirurgicale, exista cateva masuri care pot fi luate postoperator, pentru a reduce riscul aparitiei acestuia.

Inainte de interventie, discutati cu medicul despre riscurile pe care interventia le ridica.
Dupa operatie, utilizati bandaje cu rol de compresie sau imbracaminte compresiva, care poate ajuta la prevenirea acumularii de lichid in exces (doar la indicatiile medicului specialist).
De cele mai multe ori, postoperator se aplica si tuburi de drenaj, care ajuta la minimalizarea riscului de a dezvolta un serom. Acestea trebuie ingrijite cu strictete si ideal ar fi ca volumul de lichid drenat sa fie monitorizat. De mentionat faptul ca seromul poate sa apara insa si dupa indepartarea tuburilor de drenaj.
Se recomanda evitarea activitatilor fizice intense dupa operatie si pozitionarea zonei in care a fost efectuata incizia (daca este posibil) intr-un mod care sa faciliteze drenajul natural al fluidelor.
Zona operata trebuie mentinuta curata si uscata, pentru a preveni infectiile, ceea ce ar putea duce la complicatii asociate seromului deja existent.
Se recomanda monitorizarea zilnica a zonei operate, pentru a identifica eventualele semne de serom (cum ar fi tumefierea, durerea, roseata, caldura).
Este bine ca pacientul sa urmeze o dieta bogata in proteine, vitamine si minerale care sustin vindecarea.
Trebuie evitat fumatul si consumul de alcool, deoarece nu doar ca intarzie vindecarea postoperatorie, ci pot creste riscul de aparitie a seromului.

Surse: