Psihoza este termenul care defineste un grup de simptome ce apar cand o persoana nu mai poate face deosebirea intre lucrurile reale si cele ireale. Aceasta desprindere de realitate se poate intampla dintr-o varietate de motive, cum ar fi tulburari psihice sau fizice. In general, medicamentele si alte tehnici pot ameliora sau chiar elimina simptomele psihotice.
Psihoza – generalitati
Psihoza este o combinatie de simptome care afecteaza modul in care creierul proceseaza informatiile, pacientii afectati ajungand sa piarda contactul cu realitatea. Psihoza este de fapt un simptom si poate fi declansata de o varietate de factori. Persoanele care se confrunta cu psihoza pot avea fie halucinatii, fie iluzii.
-
Halucinatiile sunt experiente senzoriale care apar in absenta unui stimul real. De exemplu, un pacient cu halucinatie auditiva poate auzi o persoana strigandu-l desi nu este nimeni in preajma, sau cineva care are o halucinatie vizuala poate vedea de exemplu o persoana, care de fapt nu este prezenta.
-
Iluziile sunt convingeri false care nu sunt impartasite de cei din jur. Acestea pot lua diferite forme, cum ar fi:
-
iluzia paranoica – de exemplu, persoana crede ca este urmarita de cineva periculos;
-
iluzia grandioasa – de exemplu, pacientul crede ca are puteri speciale sau ca este o figura religioasa ori politica importanta;
-
iluzia de referinta – de exemplu, persoana crede ca primeste mesaje sau coduri speciale prin mijloace media, cum ar fi emisiuni TV, cantece sau reclame;
-
iluzia controlului – de exemplu, pacientul crede ca gandurile sale sunt controlate sau influentate de forte exterioare, cum ar fi extraterestri, un grup de persoane real sau inventat etc.;
-
iluzia somatica – de exemplu, persoana crede ca ceva este in neregula cu corpul sau, ca o parte din el lipseste sau a murit, ca are o boala sau ca este infestat cu paraziti;
-
iluzia depresiva – de exemplu, persoana crede ca este vinovata de o crima teribila.
Tipuri de psihoze
Unele tipuri de psihoza sunt provocate de anumite tulburari sau circumstante.
-
Tulburarea psihotica temporara – uneori numita psihoza reactiva de scurta durata, poate aparea in perioadele de stres extrem, cum ar fi decesul unui membru al familiei. Acesti pacienti isi revin in general in cateva zile sau saptamani, in functie de sursa stresului.
-
Psihozele asociate consumului de droguri sau alcool – stimulente precum metamfetamina sau drogurile halucinogene precum LSD-ul determina adesea utilizatorii sa vada lucruri care nu exista cu adevarat, dar efectul este temporar. Unele medicamente prescrise, cum ar fi steroizii si stimulentele, pot provoca, de asemenea, simptome de psihoza. Si sevrajul dupa intreruperea administrarii acestor substante poate declansa episoade psihotice.
-
Psihoza organica – survine dupa un traumatism la nivelul capului, o boala sau infectie care afecteaza creierul.
Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, editia a cincea (DSM-5) afirma ca persoana poate sa nu fie constienta ca are psihoza. Aceste experiente pot sa fie infricosatoare si sa genereze confuzie, pacientii care se confrunta cu psihoza putand chiar sa se raneasca pe ei insisi sau, in cazuri rare, sa raneasca alte persoane. Prin urmare, in astfel de cazuri trebuie sa solicitati imediat asistenta medicala.
Tulburarile psihotice, cum ar fi schizofrenia, implica episoade de psihoza care de obicei apar pentru prima data la sfarsitul adolescentei sau la inceputul varstei adulte. Chiar inainte de ceea ce medicii numesc primul episod de psihoza, s-ar putea sa observati usoare modificari in modul in care persoana actioneaza sau gandeste. Aceasta se numeste perioada prodromala si poate dura cateva zile, saptamani, luni sau chiar ani.
Unele persoane pierd legatura cu realitatea chiar daca nu au o boala psihotica primara precum schizofrenia sau tulburarea bipolara. In astfel de cazuri, este vorba despre psihoza secundara.
Aceste episoade apar din alte motive, cum ar fi consumul de droguri sau o afectiune, si tind sa dispara in scurt timp daca se trateaza boala care le-a cauzat.
Psihoza – cauze si factori de risc
Aproximativ 3% din populatie va trece printr-un episod psihotic la un moment dat, in viata. Intervalul temporal in care o persoana are simptome psihotice este cunoscut ca „episod” de psihoza. Unii oameni au doar cateva episoade de psihoza sau un episod care dureaza cateva zile sau saptamani. Altii vor prezenta simptome mai frecvent, in asociere cu o boala cronica, cum ar fi schizofrenia.
Primul episod de psihoza apare de obicei la sfarsitul adolescentei sau la inceputul celei de-a doua decade de viata, dar poate sa apara inclusiv la varstnici si, mai rar, la copii. Studiile au aratat ca episoadele de psihoza afecteaza anual intre 15 si 100 de persoane din 100.000 de oameni.
Psihoza este un simptom comun al multor boli mintale. Manualul de diagnostic si clasificare statistica a rulburarilor mintale, editia a cincea (DSM-5) contine o intreaga categorie dedicata acestor afectiuni. Aceasta categorie, intitulata „Spectrul schizofreniei si alte tulburari psihotice”, include urmatoarele afectiuni:
-
schizofrenie;
-
tulburare psihotica de scurta durata;
-
tulburare deliranta;
-
tulburare schizoafectiva;
-
tulburare schizofreniforma;
-
tulburare de personalitate schizotipala;
-
tulburare psihotica indusa de droguri/medicamente;
-
tulburare psihotica asociata altei afectiuni;
Psihoza poate surveni si in asociere cu anumite tipuri de tulburari de dispozitie, cum ar fi:
Psihoza poate aparea si din cauza altor afectiuni care va afecteaza creierul si corpul. Acestea includ:
-
boala Alzheimer si alte tipuri de dementa;
-
tulburarile hormonale cum ar fi boala Addison, boala Cushing, hipotiroidismul sau hipertiroidismul;
-
infectiile creierului sau maduvei spinarii (encefalita sau meningita);
-
lupusul;
-
boala Lyme;
-
scleroza multipla;
-
accidentul vascular cerebral si alte afectiuni neurologice;
-
deficitul de vitamina B1 (tiamina) si vitamina B12;
-
malaria;
-
sifilisul;
-
hipoglicemia (scaderea excesiva a nivelului zaharului din sange);
-
postpartum – numita si psihoza postnatala, este o forma severa de depresie postnatala. Apare de obicei in primele saptamani de dupa nasterea copilului si este mai frecventa la femeile care au deja o afectiune psihica, cum ar fi tulburarea bipolara sau schizofrenia. Simptomele psihozei postnatale pot include si modificari ale dispozitiei: 1. stari de manie, manifestate prin senzatie de bucurie intensa, vorbire si gandire prea alerta; sau din contra, 2. Tristete profunda, lipsa de energie, pierderea poftei de mancare si probleme cu somnul.
Psihoza sau simptomele asociate acesteia pot aparea si in alte circumstante, cum ar fi in cazul unor factori precum:
-
abuz de alcool, medicamente eliberate pe baza de reteta sau droguri recreative;
-
traumatisme grave ale capului (comotii cerebrale si leziuni cerebrale traumatice);
-
experiente traumatice;
-
niveluri extreme de stres sau anxietate.
Psihoza – semne si simptome
Potrivit Institutului National pentru Sanatate Mintala (NIMH), exista semne care pot trada dezvoltarea psihozei. Acestea pot include:
-
scadere brusca a performantei scolare sau la locul de munca;
-
tulburari de gandire sau discernamant;
-
dificultati de concentrare;
-
paranoia sau suspiciune fata de ceilalti;
-
tendinta de retragere din cercul familial sau al prietenilor;
-
sentimente neobisnuite sau stari de apatie;
-
dezinteres pentru ingrijirea corporala;
-
dificultati in a separa realitatea de iluzii;
-
probleme de comunicare.
DSM-5 afirma ca psihoza implica anomalii precum:
-
halucinatii – experientele pe care o persoana le percepe ca fiind reale, in ciuda lipsei unui stimul care sa le provoace;
-
iluzii – convingeri false pe care pacientul le are in ciuda lipsei vreunei dovezi;
-
ganduri dezorganizate – persoana nu gandeste logic, iar vorbele sale pot sa nu aiba sens pentru cei din jur;
-
catatonie – pacientul poate sa devina insensibil sau sa se opuna stimulilor (negativism) sau poate prezenta miscari sau activitati neintentionate care nu au scop (excitare catatonica);
-
comportament dezorganizat – reactii emotionale imprevizibile sau nepotrivite in diverse situatii. De asemenea, pacientii pot parea lipsiti de emotii, pot prezenta lipsa de interes pentru activitatile de care se bucurau anterior sau un aspect neingrijit etc.
-
simptome negative – pacientii pot prezenta o scadere a intensitatii emotiilor, pot sa vorbeasca sau sa se miste mai putin, sau le poate scadea motivatia (anhedonie).
Puteti observa inclusiv modificari in vorbirea persoanei afectate. Acestea pot include:
-
vorbire foarte rapida sau, din contra, neobisnuit de lenta;
-
schimbarea frecventa a subiectului discutiei;
-
exprimarea in propozitii greu de inteles;
-
folosirea unor cuvinte gresite pentru a descrie diverse lucruri.
Psihoza poate aparea uneori si ca urmare a unor afectiuni severe sau care chiar pun viata in pericol, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Nu este un simptom pe care sa incercati sa il autodiagnosticati sau sa il tratati singur.
Psihoza – diagnostic
Avand in vedere ca psihoza este de fapt simptomul unei afectiuni, pentru a determina cauza fenomenului, medicul va evalua istoricul medical, familial, cultural si social al pacientului. Acesta se va interesa despre simptomele psihotice ale persoanei, cum ar fi manifestarea, durata si gradul de severitate a acestora.
Medicul va efectua inclusiv un examen psihiatric si neurologic. Daca simptomele sugereaza o afectiune de fond, medicul poate solicita teste cum ar fi:
-
hemoleucograma completa;
-
profil metabolic;
-
analiza functiei tiroidiene;
-
testarea toxicologiei urinare;
-
verificarea nivelului de hormon paratiroidian, calciu, niacina, vitamina B12 si acid folic.
In anumite cazuri, medicul poate lua in considerare si testarea pentru HIV sau sifilis. In general, imagistica cerebrala nu este necesara, cu exceptia cazului in care persoana prezinta cefalee severa, istoric de traumatism cranian survenit recent sau deficite neurologice focale. Se pot face inclusiv teste pentru a exclude alti factori, precum consumul de droguri si prezenta unor afectiuni precum scleroza multipla (SM) sau o tumora pe creier.
Daca semnele indica o cauza psihiatrica, atunci medicul va stabili diagnosticul conform criteriilor din DSM-5.
Psihoza – tratament
Tratamentul psihozei depinde in principal de cauza de fond. Daca psihoza este secundara, tratamentul pentru boala de fond este deseori singura masura de interventie necesara.
Pentru psihoza primara, care necesita in schimb tratament direct, exista mai multe abordari:
-
medicamente – antipsihoticele sunt cel mai frecvent recomandate pentru tratarea psihozei, dar si alte medicamente, cum ar fi antidepresivele si litiul, pot fi de ajutor;
-
terapie cognitiv-comportamentala – acest tip de psihoterapie poate fi recomandata in anumite tulburari de sanatate mintala care pot provoca psihoza sau care pot agrava episoadele psihotice;
-
tratament spitalicesc – pentru cazurile de psihoza severa, in special daca pacientul poate reprezenta un pericol pentru sine sau cei din jur, este uneori necesara internarea intr-un spital sau o unitate de specialitate;
-
programe de sprijin sau ingrijire – multe persoane sufera de psihoza din cauza unor afectiuni, cum ar fi tulburarile de personalitate sau cele asociate consumului de alcool sau droguri. Tratarea acestor tulburari sau sprijinul prin programe sociale poate reduce uneori impactul psihozei si al afectiunilor asociate acesteia, ajutand pacientii sa isi gestioneze mai usor simptomele si boala de fond.
-
modificari ale stilului de viata – imbunatatirea sanatatii generale si reducerea stresului prin activitati precum arta, muzica si exercitiile fizice pot sprijini recuperarea. Evitarea drogurilor si alcoolului si somnul de calitate pot ajuta, de asemenea.
Surse:
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/23012-psychosis
https://www.healthline.com/health/psychosis#causes
https://www.webmd.com/schizophrenia/what-is-psychosis
https://www.medicalnewstoday.com/articles/248159
Catena
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook