Ce este ionograma? Ghid complet pentru intelegerea analizei electrolitilor

2024-10-10 12:23:56 2024-10-10 12:23:56 Ce este ionograma? Ghid complet pentru intelegerea analizei electrolitilor

Catena

Ultima actualizare: 10 octombrie 2024

Ionograma serica reprezinta investigatia hematologica care masoara concentratiile de electroliti (ioni) din sange. Electrolitii sunt minerale cu sarcina electrica pozitiva sau negativa, care au un rol extrem de important in numeroase functii fiziologice: reglarea echilibrului hidroelectrolitic, homeostazia pH-ului sanguin, functia neuromusculara, mentinerea ritmului cardiac si altele. In esenta, ionograma completa ofera o perspectiva extinsa asupra starii de sanatate a organismului, fiind cunoscut faptul ca anumite afectiuni si dezechilibre metabolice pot fi traduse prin alterari ale valorilor acestor microelemente esentiale in sange.

Ce este si ce contine ionograma serica?

Dupa cum s-a mentionat, ionograma este o analiza de sange care se efectueaza intr-un laborator de specialitate. Asa cum hemoleucograma ofera informatii privitoare la elementele figurate ale sangelui, ionograma ofera informatii privitoare la ionii din sange. Ionii mentin echilibrul acido-bazic si hidroelectrolitic, vital pentru functionarea normala a organelor si sistemelor de organe. Ionograma include, de obicei, masurarea concentratiilor urmatorilor electroliti principali:

Sodiu (Na⁺): principalul cation (ion pozitiv) din lichidul extracelular, responsabil in special pentru mentinerea echilibrului osmotic si distributia lichidelor intre compartimentul extra- si intracelular;
Potasiu (K⁺): principalul cation intracelular, cu rol in conducerea impulsurilor nervoase, in contractia musculara, inclusiv a muschiului cardiac;
Clor (Cl⁻): principalul anion (ion negativ) din lichidul extracelular, care de obicei insoteste sodiul, si contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic si echilibrului osmotic;
Bicarbonatul (HCO₃⁻) sau dioxid de carbon total (CO₂ total): componenta importanta a asa-zisului „tampon bicarbonat”, care mentine echilibrul acido-bazic si pH-ul sanguin in limite normale (7,35-7,45).

In functie de necesitati, ionograma poate include si analiza altor electroliti, cum ar fi:

Calciu (Ca²⁺): implicat in contractia musculara, coagularea sangelui si rezistenta osoasa;
Magneziu (Mg²⁺): implicat in functia neuromusculara si sinteza proteinelor;
Fosfatul (PO₄⁻): are functie de transport si este un element esential pentru structura acizilor nucleici (ADN si ARN).

Acest test poate fi efectuat ca parte a unui set de analize biochimice mult mai complexe, atunci cand se investigheaza dezechilibre metabolice, afectiuni renale, tulburari hormonale, uneori si boli cardiovasculare.

Ionograma – valori normale si abateri

Interpretarea ionogramei se face prin compararea rezultatelor obtinute cu valorile normale, cele de referinta. Aceste intervale pot varia usor in functie de laborator, dar in general sunt:

Sodiu (Na⁺): 135-145 mEq/L;
Potasiu (K⁺): 3,5-5,0 mEq/L;
Clor (Cl⁻): 98-106 mEq/L;
Bicarbonat (HCO₃⁻): 22-28 mEq/L;
Calciu (Ca²⁺): 4,3-5,3 mEq/L;
Magneziu (Mg²⁺): 1,3-2,1 mEq/L;
Fosfatul (PO₄⁻): 5-9 mEq/L.

Acestea sunt valorile normale in cazul adultilor. La copii, spre exemplu, se pot inregistra valori mai mari sau mai mici, insa considerate fiziologice. Ionograma ofera informatii pretioase, care corelate in contextul clinic al pacientului (alte teste, simptome) ar putea ajuta la stabilirea unui diagnostic diferential. Abaterile de la valorile normale se pot prezenta astfel:

Hiponatremie (nivel scazut de sodiu)

Reprezinta situatia in care ionograma are drept rezultat un nivel scazut de sodiu (sub valoarea considerata normala). Poate aparea in cazurile de suprahidratare (consum excesiv de apa), insa si in insuficienta renala, cardiaca sau afectiuni care implica secretia excesiva de ADH (hormon antidiuretic).

Hipernatremie (nivel crescut de sodiu)

Cauzele pot fi deshidratarea, pierderea de apa din organism (diaree, in special la copii, precum si transpiratia excesiva in urma efortului fizic intens), unele afectiuni renale. Alte cauze ar putea fi administrarea antidiureticelor, diabetul insipid, sindromul Conn.

Hipopotasemie (nivel scazut de potasiu)

Ionograma poate avea drept rezultat si scaderea nivelului de potasiu, sub valorile normale. Este un fenomen intalnit in urma pierderilor excesive de potasiu prin varsaturi, diaree, administrare de antidiuretice. Inanitia, sindroamele de malabsorbtie, alcoolismul cronic, precum si starile de hiperaldosteronism (primar sau secundar) pot duce la hipopotasemie (numita si hipokaliemie). De obicei, rezultatul se coreleaza si cu alte investigatii relevante in contextul pacientului.

Hiperpotasemie (nivel crescut de potasiu)

Ionograma poate indica si hiperpotasemie (hiperkaliemie), un potential indicator clinic pentru insuficienta renala, rabdomioliza, traumatisme musculare severe. Hiperpotasemia severa poate provoca aritmii cardiace si, unele cazuri, chiar paralizii musculare.

Hipocloremie (nivel scazut de clor)

In cazuri mai rare, ionograma poate indica si astfel de abateri. Scaderea nivelului de clor seric, desi rara, se poate intalni in stari precum intoxicatie cu apa, sindromul Cushing, arsuri la nivel tegumentar, boala Addison, insuficienta cardiaca congestiva. Ionograma este extrem de utila in a stabili astfel de alterari ale echilibrului hidroelectrolitic.

Hipercloremie (nivel crescut de clor)

Cresterea nivelului de clor seric se poate intalni in stari de: deshidratare, acidoza respiratorie si metabolica, diabet insipid si hiperparatiroidism. In sarcina, hipercloremia poate fi un indicator fidel al eclampsiei.

Valori normale ale bicarbonatului

Reprezinta indicatori fideli ai starilor patologice de acidoza si alcaloza metabolica. Acidoza va aparea atunci cand nivelul este prea scazut, iar alcaloza atunci cand nivelul de bicarbonat este, pe de alta parte, prea mare. Aceste dezechilibre afecteaza semnificativ functia metabolica si pot fi cauzate de afectiuni renale, pulmonare sau alte probleme metabolice. Ionograma este deseori recomandata ca test initial atunci cand se suspecteaza, pe baza simptomelor manifestate, astfel de stari patologice.

Cum se realizeaza si cand se recomanda ionograma completa?

Ionograma serica este o analiza care se realizeaza foarte simplu, prin recoltarea probei de sange venos, de obicei de la nivelul bratului. Dupa recoltare, proba este trimisa la laborator, unde este analizata componenta ionica a sangelui. In general nu sunt necesare pregatiri speciale pentru a efectua ionograma serica. Totusi, proba de sange ar trebui recoltata dimineata, à jeun, adica pe nemancate. Uneori, medicul poate recomanda intreruperea temporara a administrarii anumitor medicamente care ar putea afecta rezultatele obtinute prin ionograma, cum ar fi diureticele sau suplimentele care contin potasiu. Toate rezultatele ionogramei trebuie interpretate de specialist.

La modul ideal, ionograma ar trebui sa fie realizata anual, pentru ca anumite afectiuni care duc la dezechilibre electrolitice nu au simptome evidente sau specifice. Intrucat este mult mai usor de prevenit decat de tratat, ionograma ar trebui realizata macar o data pe an, ca parte a analizei de rutina. Mai mult decat atat, persoanele care se confrunta cu stari si simptome care pot indica un posibil dezechilibru ionic in organism, ar trebui sa efectueze numaidecat o ionograma serica: